Blog premiat

miercuri, 7 octombrie 2009

Jurnal de Italia

Am promis ca voi scrie pe blog ceva mai repede....din pacate o cauza independenta de vointa mea m-a impiediecat sa fac acest lucru...deh!asta e...cu tehnica asta moderna ramai blocata cand ti-e lumea mai draga!chiar ieri la stiri auzisem despre hacherii care fac ravagii,te fura,te viruseaza...de-ti vine sa vorbesti de unu' singur....cam asa s-a intamplat si cu laptopul Cameliei,in fine...bine ca s-a rezolvat!
Asa....si s-o iau de la capat...
Duminica....
...ziua cand aveam programat zborul de Italia...o zi desi ploioasa,era cu mult senin in sufletul meu pentru ca gandul plecarii si revederii cu Camelia,ma facea fericita.
De sambata dupa-masa prietenul Ruxandrei promisese ca va veni sa ne duca la aeroport cu masina lui...lucru care s-a si intamplat,dar niciunul dintre noi nu ne-am dat seama ca fiind duminica dupa-masa,traficul ar fi putut fi atat de dificil,astfel incat am pornit de acasa de la Ruxi la 13.00...gandindu-ne ca intr-o jumatate de ora ajungem la aeroport...doar ca stiti cum se spune:socoteala de acasa nu se potriveste cu cea din targ....o nebunie a fost tot drumul...blocaje,busoane la doua puncte din trafic..lucru care ne-a facut sa devenim impacientati,era ora 14.00 si eu inca eram in trafic...cand de fapt trebuia sa fiu la aeroport...
Ajung la aeroport la 14.00 si cinteva minute,la check-in lume multa,mai aveam inca zece inaintea mea...reusesc sa predau bagajul...dau fuga sa ma indrept spre frontiera,acolo nu exagerez,cred ca erau pe doua coloane asezati la rand cel putin 100 persoane...pfai!!!!mi-am zis,daca cel putin putin un minut le ia politistilor de frontiera pentru control si tot nu mai ajung la timp...avionul meu fiind la 14.55....mi-am adus insa aminte de un lucru,ultima oara cand am fost plecata s-a anuntat prin statie numele unei persoane care nu apucase sa ajunga in timp la frontiera...si-mi ziceam ,cam asa se va intampla si cu mine...ei bine ,ai grija la ce te gandesti ca s-ar putea sa ti se intample...!!!!
Am fost recuperata din multime,de catre o politista(erau trei avioane care plecau la ore foarte apropiate,iar eu ,culmea am nimerit exact in spatele unei tinere care era tot intarziata ca si mine si avea aceeasi destinatie ca si mine Bologna)....
Ajung in ultimul moment in avion...avionul un Boeing 737...plin...nu degeaba si comentariul politistului de frontiera"si mai zice lumea ca n-are bani...uite, d-le cat se calatoreste..."
Am locul de linga hublou...in sfarsit !...respir usurata,gata cu gandul stresant ca sunt in dificultate....avionul decoleaza,decoleaza si gandurile mele spre Cami...spre Italia...
Daca in tara ploua si era urat,imediat cum am iesit din Romania,dupa ce am depasit perdeaua deasa de nori,m-a luminat soarele,si fata mea avea o alta mina ,treceam deasupra sarbilor,jos, munti uriasi...am inchis ochii... m-am lasat mangaiata de lumina soarelui care a reusit sa ma si adoarma vreme de cateva minute,oricum,m-am trezit la timp...cam cu 20 minute inainte de aterizare,si nu pot sa nu va spun ce priveliste minunata aveam de sus din avion....Italia mi se parea ca un covor multicolor format din diferite forme geometrice,regulate,iar culorile erau de la bej pina la verde inchis,magnific!!!...
Comandantul anunta ca aterizam in 10 minute pe aeroportul"G.Marconi"din Bologna,stewardesa multumeste pasagerilor pentru alegerea facuta...deodata un ropot de aplauze se indreapta spre cabina pilotilor....ma emotionez,imi zic in gand:"uite,d-le,cum stie romanul nostru sa multumeasca pentru un zbor lin,fara probleme..."(pina acum zburasem cu avioane ale unei companii italiene,unde nu se obisnuia asa ceva,de data asta am zburat cu Blue air).
Pentru ca avionul a fost incarcat la capacitate,am pierdut ceva timp la bagaje,Cami si Muritzio ma asteptau in sala de asteptare,nu-i puteam anunta ca e totul ok...ca desi imi activasem rooming-ul,mi se descarcase telefonul...
Dupa o jumatate de ora imi recuperez bagajul...intre timp port o conversatie cu o doamna care s-a stabilit cu sotul ei din 92 in Italia,ii place tara,dar si-a cumparat o casa la Govora,desi ea este de loc din Bucuresti,vrea liniste,nu mai doreste agitatie,aici in Italia sta undeva intr-o zona turistica,dar extrem de pitoreasca,si linistita pe linga Firenze...o inteleg perfect...cam asa este si Imola,orasul unde eu am ajuns...oras despre care Camelia mi-a povestit ca este cotat ca cel mai bogat din regiunea Emilia-Romagna,puterea financiara a celor care locuiesc aici ridicand chiar si preturile pietei cu mult fata de Bologna.Nu ma indoiesc de acest lucru pentru ca pe colinele din jurul orasului se zaresc niste vile superbe,culturile intensive de vita de vie si copaci fructiferi dau peisajului o culoare aparte.Nu mai vorbesc de speciile de copaci decorativi care m-au lasat fara cuvinte...de fiecare data....Azi spre exemplu am cules cu mana mea niste rodii din copac,Cami are in fata casei doi copaci,care nu sunt inalti poti culege cu mana fructele,arata super!!!(n-am facut asta niciodata...si mai recunosc ca nici nu am mancat asa ceva pina acum...mijlocul e plin cu bobite rosiatice,trebuie insa sa scuipi sambureii,un lucru mai putin delicat,elegant...,cred insa ca se consuma mai mult pentru sucul lor, deci maine o sa incerc cu blenderul)
Ups!dar uite ca ma pierd in detalii si uit sa va povestesc cum a decurs revederea cu Cami(imi spusese la telefon ca si-a schimbat culoarea parului,ca e bruneta si nu roscata ca pina acum...ma uitam deci dupa bruneta mea draga,care a tzasnit din multime cand a vazut ca intru in sala de asteptare,ne-am imbratisat,ne-am pupat si am pornit spre Imola...pe drum o intreb pe Cami daca catelusa ei Deiszi,despre care va spuneam ca este aproaspe umanizata,extrem de inteligenta...ma va recunoaste oare?
Cami ,pentru care catelusa este ca si copilul ei,se uita cam intrebator la mine ca si cum mi-ar fi spus"asa parere ai tu despre fata mea?"...ajungem acasa,Deiszi isi saluta prin felul ei stapina,dupa care direct in bratele mele,nu se mai desprindea de mine...la care Cami imi spune"ei,ce spuneai tu pe masina?"...da,avea dreptate catelusa nu ma uitase,m-a primit de parca ieri plecasesem de aici si nu in primavara.
Camelia m-a surprins nu numai cu look-ul ei personal dar si cu al casei,si-a zugravit o parte din casa si unde a facut asta si-a schimbat si mobilierul...totul era diferit,elegant,confortabil si placut.Ca atare in prima zi am stat in casa(Cami a avut zi libera) si ne-am depanat povestile...am iesit doar cu Deiszi in parcul din apropiere.Marti insa ne-am dus la shopping,mi-am cumparat cite ceva (am venit pregatita de toamna,ori aici e vara,vara in toata regula,temperaturi pina la 30 de grade),iarba in parc este verde,copacii la fel...deci nu-ti vine sa crezi ca e toamna.
Nu stiu inca programul nostru de azi...astept sa beau cafeluta cu Cami si sa stabilim...vreau doar sa stiti ca ma simt excelent,iar daca cei dragi mie ar fi mai aproape,as spune ca sunt cea mai norocoasa fiinta de pe pamint!
Am facut poze...dar nu pot descarca pe laptop pentru ca am uitat cablul acasa...o sa las fara imagini deocamdata si le voi atasa dupa revenirea mea in tara.
Sa aveti o zi senina si implinirile sufletesti sa fie cu voi!

15 comentarii:

  1. Ei Tasha,sa iti fie de bine cu calatoria lina,ma bucur ca ai ajuns cu bine la prietena ta si ca te simti minunat!Asteptam poze,pe cuvant hehehehehe....dar mai am rabdare pana vei reveni in tara...
    Sa ai o zi excelenta si sedere minunata in Italia!
    Sa revi cu povestire!

    RăspundețiȘtergere
  2. uhhh,chiar ma gandeam ce e cu tine..tehnica asta...dar fara ea...ce ne-am face????
    Draga mea ma bucur ca esti bine..in finalul peripetiilor de calatorie..dar cu o asa buna zana precum Camelia...trebuia sa ajungi ok la destinatia paradisiaca..Ti-a vegheat pasii si nu numai ea..Astept...gandurile tale..astept minunea,astept sa fiu si eu nasa....Habar nu ai ce inseamna sa ai nasi olteni..Si ar fi un triunghi grozav....nu al bermudelor..unul fericit ..Satu mare,Bacau ,Olt...Ha ha ...si mai am eu un ginere din Braila.. si unul din Suceava...he ,he...Neamuri in toata Romania..Astept noutati si data viitoare iti spun o poveste reala despre Venetia...N-am renuntat la ideea mea de a te sti acolo ,cu "anonimul' tau sub PODUL SUSPINELOR!!!Te pup...sipe Camelia,daca imi da voi...daca nu macar pe catelusa ei....

    RăspundețiȘtergere
  3. cand ai un moment de ragaz , te asteapta un premiu la mine-il meriti!

    RăspundețiȘtergere
  4. Ana -Maria,
    voi povesti in continuare ,nici nu stiu ce m-as face daca as renunta la voi,la prietenii mei virtuali,prieteni pe care v-am indragit mult prin tot ce faceti.tot ce ganditi si felul cum gandurile voastre ajung la mine...
    Mara,
    crede-ma ,esti fantastica!vrei cu tot dinadinsul sa ma vezi alaturi de anonimul meu drag...am ras copios si eu si Camelia cand am citit ce-ai scris,uite asa o sa intindem o hora mare cu o nasa asa grozava ca tine,deocamdata eu sunt fericita asa cum sunt si parca mi-e frica sa ma gandesc la mai mult...dar ideea cu podul suspinelor,poate n-am s-o abandonez si cine stie!?nebanuite sunt caile Domnului!
    Astept povestirirea ta adevarata,o faci asa frumos ...si apoi daca e frumoasa cui nu i-ar placea s-o citeasca?
    Miki,
    am trecut pe la tine....ma simt coplesita,crede-ma!din lista ta imensa de bloggeri m-ai ales si pe mine...n-am cuvinte,nu pot decat sa-ti multumesc mult,si sa-ti aduc ceva frumos din Italia pentru papuselele tale...sper odata sa ne vedem si in realitate!
    va pup si va doresc in continuare numai bine!

    RăspundețiȘtergere
  5. Buna seara,Imola!!!hm....salut ce nu cunosc...he ,he..dar mai stii..poate la anu ma duc cu fina si cu finul in vizita la zana cea buna.Ee,eu mai bat si campii..dar poate ,poate....s-o prinde ceva..Fetelor,trebuie neaparat sa vb cu finu!!!pai ce el nu stie ca nasa e ..parintele spiritual..si nu cred ca finul meu( mde..eu o cunosc pe fina,dar nu cred ca fina poate sa aleaga un fin nefin..)deci nu cred ca finul meu...nu o asculta pe nasa...care -si iubeste finii si le vrea DOAR binele..Deci cum spuneam...(stiu eu ca si finu citeste pe aici..nu-l rabda inima sau..curiozitatea sa nu vada ce nasa "ca lumea" are..).ia citeste finutule ,cu finuta odata, ce scrie aici.."lEGENDA SPUNE CA INDRAGOSTITII CARE SE SARUTA IN TIMP CE TREC CU GONDOLA,LA APUS DE SOARE,PE SUB PODUL SUSPINELOR VOR RAMANE INDRAGOSTITI PENTRU TOTDEAUNA SI VOR DEPASI ORICE OBSTACOL AL VIETII!!
    O sa ziceti ..BASME!!!.Ei, si? Nu va plac basmele?Uite unul;Doi tineri frumosi si destepti se intalnesc ,se plac si hotarasc sa fie impreuna..dar...ei se cunosc ,altii nu-i cunosc..familiile ,fiecare crede ca 'al lui' MERITA CEVA MAI BUN..Si atunci...a,nu ..nu e Romeo si Julieta..nu se sinucid ,dimpotriva, se ambitioneaza sa mearga impreuna inainte!Stau cu chirie in Bucuresti au 2 joburi modeste,ca toti cei cu facultate in primii ani,si ...peste un an el primeste o deplasare de 3 luni in Italia(cu serviciul)...Cum fac ,cum nu fac(la bani ma refer)..o aduce si pe ea o saptamana aici...O duce in Torino ,unde era el cu serviciul..si in Wekend ..merg la Venetia si la Monte Carlo...Un vis devenit realtate..La Venetia isi cumpara 2 verighete de murano ,le poarta in gondola si..ati ghicit...se saruta la apus de soare sub Podul suspinelor!fara preoti ,fara martori ,doar ei doi si gondolierul...
    Ce s-a intamplat dupa.??????.Credeti sau nu...au devenit cei mai buni ,cei mai frumosi ,cei mai destepti..in fatza tuturor..,se iubesc enorm ,au un copil,,au TOT ce si-au dorit ..in doar 4 ani..A,nu ..nu sunt miliardari in euro..nu au castigat la loto,au castigat la LOTERIA FERICIRII!!Ce parere aveti?Intamplare,hazard,destin ,munca..Putin din toate,poate, dar e sunt convinsi ca oportunitatea de a merge atunci in Venetia le-a schimbat destinul..Nu dau nume,ptr ca nu pot folosi numele unor persoane fara sa cer acordul lor..dar este ADEVARAT!!!Sunt persoane dragi mie si nu mint!!
    Gata cu povestile..Finule..morala??/Sa nu im zici ca erau tineri...DRAGOSTEA NU ARE VARSTA!!!!!Va pup ,dragii mei....si ..ASTEPT!!!!!!Nu spun ce ,ca nu se indeplineste...

    RăspundețiȘtergere
  6. Am si poze..La o adica pot sa probez...ha ha..dar eu nu mint..mai bat si eu campii ca orice pensionar"tanar si nelinistit"..Atat..PUPICI

    RăspundețiȘtergere
  7. buna noapte,tasha!
    mmmmmmm,cat de frumos ai descris momentele...deja mi-am format un tablou in minte,si-ti inteleg starea de spirit! bucura-te de cei dragi acolo,traieste fiecare clipa la maxim!te salut pe tine si pe dragii tai prieteni!
    vacanta de vis! ;)
    ciao bella! :)

    RăspundețiȘtergere
  8. Draga mea nici nu stii ce pofta mi-ai facut de RODII.....Stii ca ai talent de povestitor? Imi place cum narezi...si ei bine , ai dreptate: Dragostea nu are varsta..
    Imi incarc bratele cu flori pentru tine, de aici de la Vrancea!

    RăspundețiȘtergere
  9. N-am cuvinte sa va descriu starea care mi-a dat-o comentariile voastre...
    Mara,iubito,tu ma uimesti!te stiam eu talentata,dar azi m-ai dat gata!Cami te pupa si de imbratiseaza,ca de altfel pe toti prietenii mei care reusesc sa-mi insenineze sufletul...legendele au cite un sambure de realitate,mie personal imi plac la nebunie,nu ascund nici faptul ca in perioada cand eu am functionat ca muzeograf,am reusit sa farmec turistii care treceau pragul muzeului Tarii Oasului tocmai prin aceste mici picanterii pe care le presaream in timpul ghidajului,si mai stiu un lucru,ghizii de la agentiile de turism din tara care veneau pe post de interpreti,erau topiti dupa ele,de fiecare data le spuneam o alta legenda,pe care o prezentam intr-o alta culoare astfel incat nu se plictiseau niciodata,ba mai mult unii dadeau telefon inainte de-a veni sa se asigure ca eu sunt de serviciu la Muzeul in aer liber....
    Ha!uite ca am reusit sa ma si laud putin...o sa ziceti...da!pentru ca am nostalgia acelor vremuri...
    Mara,doresc iubire vesnica tinerilor despre care povestesti mai ales ca eu banuiesc despre cine este vorba...am vazut poza papusei lor,e minunata!
    Anis,draga mea,timpul zboaraa la Imola,ma uit mai rar la NPM,nu prea vreau sa fiu offtopic pe blogul tau...dar mi-e dor de caterinca cu fetele tale...o sa incerc sa intru diseara dupa emisiune(sper s-o pot vedea)...
    Elena...pot sa-ti trimit in pachet citeva rodii daca ti-am facut pofta!
    Va pup pe toti...sper sa reusesc sa scriu mai multe diseara...

    RăspundețiȘtergere
  10. Sunt suparata pe finu..:(((.putea sa zica si el ,macar de ochii lumii..."ce nasa a naibii am'..sau ce nasa...buna,nebuna.,mai..orice....Il scot din triunghi..raman in ..aoleu cum s-o numi figura aia ...formata din Satu Mare,Suceava,Braila,Olt???..aha ..trapez ,cred..Te pup finutza!

    RăspundețiȘtergere
  11. Nu fii suparata pe el,are multa treaba,el nu este pensionar ca si noi...oricum,mi-a spus ca ai fantezie cat pentru toti oltenii...hehehe,vezi ,iti apreciaza umorul!
    te pup si astept sa mai vb.si pe YM...

    RăspundețiȘtergere
  12. evident,glumeam...dar o teama tot am.:((((.daca nu vrea nasa olteanca??????Imi fac mutatie..pe ..Oare pe ce????sa ma fac moldoveanca??:))))/..macar sa fie...ca vad eu..Pupici...

    RăspundețiȘtergere
  13. Hehehe...ai grija la ce te gandesti...mai stii ca nu gasesti un moldovean?...sau poate un oshan cand vii la mine...ce zici?oshenii au un suflet mare,sunt foarte generosi si cine stie ce rasturnari de situatii pot sa apara!!!...ha!!!!poate vin eu de nasha in final!

    RăspundețiȘtergere
  14. Nu....eu ziceam sa imi fac mutatie pe Satu M sau pe Bacau..ca sa nu fie pb ca e nasa olteanca.Vezi ca daca te aude barbatu-meu.ce-mi coci....mai pupi tu nas oltean,la anu si la multi ani...Te pup..si astept ..vesti,ca tot am eu imaginatie cat toata Oltenia.:))))

    RăspundețiȘtergere
  15. Hehehe...ma pun bine cu nashu,nu stii povestea nashului si finei?...Stii ceva nasico,tare imi mai esti draga,cu florile tale de spirit,esti grozava,zau asa!!!
    Te pup din nou...sa ai o duminica placuta!

    RăspundețiȘtergere