Jurnal de Italia

Am promis ca voi scrie pe blog ceva mai repede....din pacate o cauza independenta de vointa mea m-a impiediecat sa fac acest lucru...deh!asta e...cu tehnica asta moderna ramai blocata cand ti-e lumea mai draga!chiar ieri la stiri auzisem despre hacherii care fac ravagii,te fura,te viruseaza...de-ti vine sa vorbesti de unu' singur....cam asa s-a intamplat si cu laptopul Cameliei,in fine...bine ca s-a rezolvat!
Asa....si s-o iau de la capat...
Duminica....
...ziua cand aveam programat zborul de Italia...o zi desi ploioasa,era cu mult senin in sufletul meu pentru ca gandul plecarii si revederii cu Camelia,ma facea fericita.
De sambata dupa-masa prietenul Ruxandrei promisese ca va veni sa ne duca la aeroport cu masina lui...lucru care s-a si intamplat,dar niciunul dintre noi nu ne-am dat seama ca fiind duminica dupa-masa,traficul ar fi putut fi atat de dificil,astfel incat am pornit de acasa de la Ruxi la 13.00...gandindu-ne ca intr-o jumatate de ora ajungem la aeroport...doar ca stiti cum se spune:socoteala de acasa nu se potriveste cu cea din targ....o nebunie a fost tot drumul...blocaje,busoane la doua puncte din trafic..lucru care ne-a facut sa devenim impacientati,era ora 14.00 si eu inca eram in trafic...cand de fapt trebuia sa fiu la aeroport...
Ajung la aeroport la 14.00 si cinteva minute,la check-in lume multa,mai aveam inca zece inaintea mea...reusesc sa predau bagajul...dau fuga sa ma indrept spre frontiera,acolo nu exagerez,cred ca erau pe doua coloane asezati la rand cel putin 100 persoane...pfai!!!!mi-am zis,daca cel putin putin un minut le ia politistilor de frontiera pentru control si tot nu mai ajung la timp...avionul meu fiind la 14.55....mi-am adus insa aminte de un lucru,ultima oara cand am fost plecata s-a anuntat prin statie numele unei persoane care nu apucase sa ajunga in timp la frontiera...si-mi ziceam ,cam asa se va intampla si cu mine...ei bine ,ai grija la ce te gandesti ca s-ar putea sa ti se intample...!!!!
Am fost recuperata din multime,de catre o politista(erau trei avioane care plecau la ore foarte apropiate,iar eu ,culmea am nimerit exact in spatele unei tinere care era tot intarziata ca si mine si avea aceeasi destinatie ca si mine Bologna)....
Ajung in ultimul moment in avion...avionul un Boeing 737...plin...nu degeaba si comentariul politistului de frontiera"si mai zice lumea ca n-are bani...uite, d-le cat se calatoreste..."
Am locul de linga hublou...in sfarsit !...respir usurata,gata cu gandul stresant ca sunt in dificultate....avionul decoleaza,decoleaza si gandurile mele spre Cami...spre Italia...
Daca in tara ploua si era urat,imediat cum am iesit din Romania,dupa ce am depasit perdeaua deasa de nori,m-a luminat soarele,si fata mea avea o alta mina ,treceam deasupra sarbilor,jos, munti uriasi...am inchis ochii... m-am lasat mangaiata de lumina soarelui care a reusit sa ma si adoarma vreme de cateva minute,oricum,m-am trezit la timp...cam cu 20 minute inainte de aterizare,si nu pot sa nu va spun ce priveliste minunata aveam de sus din avion....Italia mi se parea ca un covor multicolor format din diferite forme geometrice,regulate,iar culorile erau de la bej pina la verde inchis,magnific!!!...
Comandantul anunta ca aterizam in 10 minute pe aeroportul"G.Marconi"din Bologna,stewardesa multumeste pasagerilor pentru alegerea facuta...deodata un ropot de aplauze se indreapta spre cabina pilotilor....ma emotionez,imi zic in gand:"uite,d-le,cum stie romanul nostru sa multumeasca pentru un zbor lin,fara probleme..."(pina acum zburasem cu avioane ale unei companii italiene,unde nu se obisnuia asa ceva,de data asta am zburat cu Blue air).
Pentru ca avionul a fost incarcat la capacitate,am pierdut ceva timp la bagaje,Cami si Muritzio ma asteptau in sala de asteptare,nu-i puteam anunta ca e totul ok...ca desi imi activasem rooming-ul,mi se descarcase telefonul...
Dupa o jumatate de ora imi recuperez bagajul...intre timp port o conversatie cu o doamna care s-a stabilit cu sotul ei din 92 in Italia,ii place tara,dar si-a cumparat o casa la Govora,desi ea este de loc din Bucuresti,vrea liniste,nu mai doreste agitatie,aici in Italia sta undeva intr-o zona turistica,dar extrem de pitoreasca,si linistita pe linga Firenze...o inteleg perfect...cam asa este si Imola,orasul unde eu am ajuns...oras despre care Camelia mi-a povestit ca este cotat ca cel mai bogat din regiunea Emilia-Romagna,puterea financiara a celor care locuiesc aici ridicand chiar si preturile pietei cu mult fata de Bologna.Nu ma indoiesc de acest lucru pentru ca pe colinele din jurul orasului se zaresc niste vile superbe,culturile intensive de vita de vie si copaci fructiferi dau peisajului o culoare aparte.Nu mai vorbesc de speciile de copaci decorativi care m-au lasat fara cuvinte...de fiecare data....Azi spre exemplu am cules cu mana mea niste rodii din copac,Cami are in fata casei doi copaci,care nu sunt inalti poti culege cu mana fructele,arata super!!!(n-am facut asta niciodata...si mai recunosc ca nici nu am mancat asa ceva pina acum...mijlocul e plin cu bobite rosiatice,trebuie insa sa scuipi sambureii,un lucru mai putin delicat,elegant...,cred insa ca se consuma mai mult pentru sucul lor, deci maine o sa incerc cu blenderul)
Ups!dar uite ca ma pierd in detalii si uit sa va povestesc cum a decurs revederea cu Cami(imi spusese la telefon ca si-a schimbat culoarea parului,ca e bruneta si nu roscata ca pina acum...ma uitam deci dupa bruneta mea draga,care a tzasnit din multime cand a vazut ca intru in sala de asteptare,ne-am imbratisat,ne-am pupat si am pornit spre Imola...pe drum o intreb pe Cami daca catelusa ei Deiszi,despre care va spuneam ca este aproaspe umanizata,extrem de inteligenta...ma va recunoaste oare?
Cami ,pentru care catelusa este ca si copilul ei,se uita cam intrebator la mine ca si cum mi-ar fi spus"asa parere ai tu despre fata mea?"...ajungem acasa,Deiszi isi saluta prin felul ei stapina,dupa care direct in bratele mele,nu se mai desprindea de mine...la care Cami imi spune"ei,ce spuneai tu pe masina?"...da,avea dreptate catelusa nu ma uitase,m-a primit de parca ieri plecasesem de aici si nu in primavara.
Camelia m-a surprins nu numai cu look-ul ei personal dar si cu al casei,si-a zugravit o parte din casa si unde a facut asta si-a schimbat si mobilierul...totul era diferit,elegant,confortabil si placut.Ca atare in prima zi am stat in casa(Cami a avut zi libera) si ne-am depanat povestile...am iesit doar cu Deiszi in parcul din apropiere.Marti insa ne-am dus la shopping,mi-am cumparat cite ceva (am venit pregatita de toamna,ori aici e vara,vara in toata regula,temperaturi pina la 30 de grade),iarba in parc este verde,copacii la fel...deci nu-ti vine sa crezi ca e toamna.
Nu stiu inca programul nostru de azi...astept sa beau cafeluta cu Cami si sa stabilim...vreau doar sa stiti ca ma simt excelent,iar daca cei dragi mie ar fi mai aproape,as spune ca sunt cea mai norocoasa fiinta de pe pamint!
Am facut poze...dar nu pot descarca pe laptop pentru ca am uitat cablul acasa...o sa las fara imagini deocamdata si le voi atasa dupa revenirea mea in tara.
Sa aveti o zi senina si implinirile sufletesti sa fie cu voi!