Blog premiat

vineri, 29 iulie 2011

Geamantanul" magic"

    Am inceput sa  fac provizii pentru la iarna, sunt fata  chibzuita,o sa ziceti ...si, da!!! chiar sunt... azi, chiar i-am spus fetei mele care a plecat spre Timisoara sa-mi cumpere la intoarcere 25 kg. vinete,(in drum sunt localitati unde taranii comercializeaza legume la preturi acceptabile si de buna calitate),  spre a le conserva pentru la iarna, si pentru ca  ma gandeam la conserve, mi-am spus in sinea mea ca nici sufletul meu n-ar trebui sa sufere iarna...asa ca nici una nici alta, mi-am facut calcule...si ca sa vezi ce mi-a trecut prin minte...
   Aleg un troller mare  si incep sa indes acolo de toate...pentru fiecare zi cand sunt insorita pe dinauntru... pun cate-o dulceata de trandafiri,sa mai pun si cateva borcane din fiecare zi  cu incarcatura  maxima de fericire, la care sa nu uit sa adaug  SMS-urile  pline de iubire, dar si e-mail-urile  pe care  le gasesc in fiecare dimineata la prima ora...iarna e cam lunga  la deal si apoi ma gandesc ca in zilele mohorate si cu pante abrupte , as recurge la "rezerva" din  geamantan, m-ar ajuta intr-un mare fel!
    As mai pune si cateva melodii vesele,melodii pe care eu le ascult atunci cand  sufletul meu e praf si pulbere...in top cred ca ar fi una pe care am descoperit-o recent ,e haioasa tare... asculti si voi!


 Si acum intrebarea pentru voi:
Daca ar fi sa pui intr-o valiza, tot ce-ti place acum din viata ta , ce ai  alege?

Edit later: am ajuns  in cele din urma  la concluzia ca e cazul sa pun doua geamantane, unul nu cred ca e suficient ...;)

joi, 28 iulie 2011

Ai motive sa fii rautacios/a?

   Mai zilele trecute stateam si ma gandeam oare ce-i indeamna pe unii oameni sa fie rautaciosi??? si cand spun rautacios ma refer mai cu seama la o remarca  tendentioasa, o parere pe care e emite cineva cu vadit interes  de a jigni...de a aduce cu orice pret o insulta unor persoane....se hranesc oare acele persoane cu satisfactia  aceea  draceasca si isi zic plini de aroganta" aha...! mi-a reusit si de data asta!!!...am dat-o gata!!!!"
    Ok! ti-a crescut aroganta, te-ai ridicat deasupra  celui /cele pe care ai jignit, ai facut-o" pleava"...ti-a tinut cumva de foame?????? de sete?...aaaa!!! da!!! sete de rautate, de acord!..ba chiar te-ai amuzat, strasnic!!! grozava stare,  greu de inteles , dar vad ca exista, jubilezi cand  vezi cum se supara si cum se enerveaza victima si cu cat "victima" ta e mai inversunata cu atat  mai mult supradozezi rautatea, vrei satisfactie totala, nu te multumesti cu putin...ti-ai infoiat muschii precum curcanul penele, hm!!! ce bine te simti...nu ai timp sa te gandesti  ca acel om a suferit...ma intreb insa daca  denumirea de OM -NU E PREA MULT PENTRU TINE!...pentru ca din cate stiu la animale exista o regula in extremis, ele nu ataca decat atunci cand sunt atacate sau poate prea flamande si problema hranei o rezolva asa..."halind" semenul....dar tu? tu cu ce te alegi??????
   Admir oamenii care isi cunosc valoarea, care pot sa-si faca o autoevaluare corecta, care nu arunca cu rautati gratuite, o fi oare aceasta foma de agresivitate verbala aducatoare de confort???? te-ai simtit poate tare o clipa- doua in ochii tai?? a meritat??
  Gandeste-te ca acele cuvinte rautacioase pot da nastere unui amalgam de sentimente:rusine, teama,  manie iar persoana in cauza se simte  strivita si respinsa, pusa la stalpul infamiei....si atunci ma intreb cine esti tu rautaciousule/ o????????? cine mama zmeului iti da acest drept??...e adevarat ca Marin Sorescu spunea" trebuie sa invatam cu fiecare zi , sa murim cate putin"...dar, de ce sa murim din cauza rautatilor?? oare n-ar fi mai bine sa invatam sa traim mai cu multa bunatate si senin fata de cei din jurul nostru? ce parere aveti?

    Daca ati putea strange toata rautatea oamenilor,iar intr-un final sa o incuiati intr-o cutie,ati face acest lucru?

miercuri, 27 iulie 2011

Ochii caprui, fura inima oricui...

  Pornind de la aceasta vorba  veche , am dat o cautare pe Google, sa vad ce se spune despre ochii mei...ca deh!ai mei sunt cam ciudati, uneori caprui, alteori cu  luciri  verzui... si uite ce am gasit legat de ochii caprui:
"Persoanele care au ochii caprui se implica profund in relatii, le place sa faca persoana draga de langa ei sa se simta iubita si satisfacuta.
Sunt persoane placute, incantatoare, adora sa isi faca noi prieteni si sa si largeasca orizonturile. Pentru persoana iubita sunt in stare sa faca orice, pentru a o impresiona, pentru a mentine pasiunea din ei, si ca relatia lor sa reziste.
Sunt persoane amabile, politetea mai intotdeauna e un princiupiu ce-l respecta cu strictete.

Nu fug niciodata de responsabilitati sau de obstacolele ce le ies in cale. Le place sa zambeasca si sa-i determine pe cei din jurul lor sa faca la fel.

Sunt persoane "pupacioase", le place sa primeasca, dar si sa le ofere saruturi in cantitati cat mai mari. Sunt romantici si le place sa viseze; uneori devin confuzi pentru ca nu mai reusesc sa desluseasca realitatea de fantezie.

Se supara usor, dar le trece la fel de repede. Cand sunt suparati sau tristi doresc liniste, sa fie singuri, pentru a se gandi cum sa rezolve situatia cat mai bine posibil.

Sunt incapatanati si orgoliosi, si rar renunta la convingerile lor."
  Ceea ce m-a amuzat copios, a fost remarca cu pupatul, pai da! penetru ca eu ma pup de cand eram mica...nu stiam sa spun cum ma cheama pentru ca erau cam multe consoane greu de pronuntat pentru un copil, si in momentul cand eram intrebata cum ma numesc , spuneam ca  ma cheama , Duta Mapup(de la Olguta Motriuc) iar lumea se amuza intr-un mare fel...si cand ma reintalnea ma intreba" te mai pupi mult fetito?"...nu ascund nici faptul ca salutul pe  la radio, cu"va pup si va imbratisez" a fost  controversat, unii colegi au spus chiar  ca e cam prea mult...adica cum? cine  stabileste cat pot eu sa ma deschid fata de lume??...numai si numai eu...eu  ofer cat simt...si  recomand  si eu la randul meu ca fiecare sa faca cum simte si ce simte!
  Apoi am trecut la  responsabilitate, ei bine, si aici se cam potriveste...imi place sa duc la bun sfarsit orice lucru pe care il incep, de zambete nici nu mai vorbesc...zambetul, este cel care ma face sa ma simt bine...si daca eu ma simt bine...reusesc sa transmit  prin zambetul meu un pic de bine si celor din jur...
   Se spune mai sus  ca sunt prietenoasa, daa!! socializez extrem de usor... deschiderea o fac cu acel zambet nelipsit...pentru ca zambetul este o usa deschisa spre sufletul meu...nu mai trebuie sa bata nimeni la usa...o gaseste deschisa...trebuie doar sa fie politicosi , sa intre cu grija...spre a nu  inoportuniza...,dar,chiar daca se intampla asa, vezi bine, nu -mi tine mult supararea, imi trece...foarte adevarat si acest lucru!
    Implicare in relatii... aici deja m-a gasit la mine acasa...sunt exact asa cum s-a descris mai sus!despre romantism nici nu mai vorbesc...sunt incurabila!
    Daca cei cu ochii caprui gasesc asemanari sau nepotriviri in descrierile facute in  articolul de mai sus...astept comment-uri, voi incerca in emisiile de la radio sa le discutam.

Sursa citat:
http://www.egirl.ro/Ochi-caprui-fura-inima-oricui,a936.html

marți, 26 iulie 2011

Intrebare cu schepsis...

Citind azi o poezie de pe blogul unei ascultatoare fidele de la Radio Enigma Romania,e vorba  de Dana Patrascu ,am gasit o metafora care mie mi-a placut  maxim...chiar las link spre a va convinge si voi :

http://opicaturadesuflet.blogspot.com/2011/07/un-pumn-de-dragoste.html

si furand expresia cu" pumnul de dragoste" vreau sa pun o intrebare care de altfel va fi si dezbatere in timpul emisiunii mele de "Divertisment" de la ora 14- 16 azi ,26 iulie 2011, iar, accesand  urmatoarele link-uri, veti putea audia :
http://radioenigmaromania.ro/asculta-online 


http://radioenigmaromania.ro
 Intrebarea mea suna asa:
Cati”pumni “de iubire ati primit sau ati oferit in ultimul timp  celor dragi voua?
Eu va ofer cu nemiluita...si va doresc o zi binecuvantata cu multa iubire si rasfat! >:D<

duminică, 24 iulie 2011

Unde e multa minte ... e loc si de prostie multa

   Circula zicala asta la noi in Ardeal, am stat si m-am gandit ce vrea ea sa zica la o adica? ce se ascunde in spatele acestor vorbe? sa inteleg ca urmand o anume pregatire intr-un domeniu, ramai  descoperit in  celelalte?
   Intrebarea este dupa parerea mea cu bataie mult mai lunga...niciun om nu poate aprofunda toate domeniile, ar insemna sa fie super man,ori asa ceva doar in filme...
   Poate ca de la cei"scoliti" se astepta lumea la mai mult si in momentul in care se scapa cate-o vorbulita nelalocul ei, este suprataxata de cei cu  scoli mai putine,pentru ca hai sa recunoastem,  noi   ardelenii mai avem si umor cu caru', si poate chiar si  un pic de ranchiuna...
    Se spune ca in stiinta cunoasterea inseamna  descoperire, in viata obisnuita cunoasterea inseamna recunoastere....asa  stau oare lucrurile?dar, noi oamenii suntem "sarea"pamantului,dam culoare  Terrei , cu minte mai multa sau mai putina, chiar daca uneori cu prostie pe masura, important este un lucru dupa mine, sa nu uitam ca exista un loc sub soare pentru toti....
    Nu voi incheia articolul  inainte de a va intreba pe voi dragii mei, ce interpretare dati zicalei de mai sus?????
O duminica binecuvanta si sa aveti parte de multe zambete ,zambete si multe bucurii!!! >:D<

joi, 21 iulie 2011

Ce nu stii, nu te poate atinge...

    Povestea s-a intamplat cu multi ani in urma, ea era o tanara actrita la Teatrul de Nord  din Satu Mare, cu mare succes la public, iar el, el era sotul prietenei mele....ofiter de securitate pe vremea aceea, care arata intr-un mare fel, un barbat care te facea sa intorci capul dupa el pe strada, brunet, inalt, cu parul putin grizonat, imbracat la 4 ace mereu...si mai cu seama elegant in vorbire, te cucerea de la primele schimburi de cuvinte...
   S-a indragostit nebuneste de  aceasta  tanara absolventa de IATC , asta in contextul in care acasa avea o sotie frumoasa, gospodina si mama devotata....si stiti cum se spune" nu stie barbatul ce stie tot satul", de data aceasta as fi de spus ca nu stia sarmana sotie ce stiam multi dintre prietenii ei...
   Despre relatia celor doi , aflasem singura , pentru ca  pe vremea aceea  eram cativa  prieteni, care mergeam la toate spectacolele de teatru, astfel am ajuns sa cunoastem  personal si cativa tineri artisti printre care si pe aceasta frumoasa actrita A. P. ,  care acum este bucuresteanca, casatorita cu un alt mare actor si care se pare ca traieste acum povestea dragostei adevarate, dupa cum  se vede la TV... atunci insa in pofida faptului ca stia care este statutul acelui barbat, a intretinut o relatie amoroasa  vreme de cativa ani buni, pana cand acea actrita a plecat la Bucuresti... ajungand la Teatrul de Comedie unde l-a avut ca partener pe celebrul Iurie Darie ...si cu asta am spus tot!......ii intalneam pe strada, la cafenele, deci cu alte cuvinte  se desfasurau in vazul lumii, prietenia sincera ce o nutream fata de sotia lui m-a impins intr-o buna zi sa-l intreb de ce face asta?    ...mi-a raspuns ca  nu neaga faptul ca este indragostit peste cap de aceasta actrita, nu vrea sa divorteze, asta i-ar fi periclitat serviciul, pentru ca pe vremea ceausista era imoral sa divortezi...si apoi, o iubea  mult si pe  fetita lui....ba chiar mai avea  ceva sentimente  si fata de sotie,care chiar nu stia ce se intampla..pentru ca nimeni nu indraznea sa se puna rau cu securitatea...m-a mai rugat printre altele sa fiu discreta...mda,i-am promis asta de dragul ei, am ramas discreta pana in ziua de azi, cand de altfel faptele de atunci, nu mai au nicio insemnatate, cei doi sunt deja bunici si traiesc in continuare ca sot si sotie....
   Acum stau sa ma intreb....ce era bine sa fi facut atunci?....va intreb acest lucru,  pentru ca eu sunt convinsa ca si voi dragii mei ati trecut prin circumstante asemanatoare, ati aflat  ca un sot isi inseala sotia, sau invers ca un prieten de-al vostru  este incornorat  si nu ati dat in vileag totul, ati pastrat taina, asa cum am facut si eu...desi,  m-a durut, m-a apasat  tainuirea secretului...
   Va intreb,  e o dovada de prietenie sa-i spui cuiva apropiat ca este inselat, mintit? sau daca ii esti prieten/a  adevarat  pastrezi secretul in tacere?...gandindu-te ca poate l-ai expune  durerii, rusinii si  umilintei, ca la o adica exista  acea vorba"ce nu stii, nu te poate atinge..".sau ce nu stii, nu  doare.....urasc duplicitatea si cu toate acestea am tacut,am facut bine , am facut rau????????eu zic ca i-as fi "macelarit" sufletul prietenei mele  daca ar fi aflat despre tradarea sotului ei....care este  parerea voastra?????????
                                                                                                                                                                             


                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        

luni, 18 iulie 2011

Nu te bucura de rau,ca vine si raul tau!

    Am ascultat zilele trecute o cantareata de muzica populara din zona mea, imi amintesc ca in urma cu ceva ani, sotul meu, D-zeu sa-l ierte...a cautat sponsori  pentru ca aceasta doamna a cantului codrenesc sa poate realiza cateva discuri, in cantul popular sunt aduse  des aceste sentimente "parazite" cum sunt invidia ,  mania si consider ca aceste sentimente apar atunci cand stima de sine este scazuta,sentimentul valorii de sine  si chiar a iubirii de sine este la cote minine, bursa trairilor personale ajunge sa-i impinga pe acesti oameni sa recurga la tot felul de gesturi care  in loc sa le aduca  bucurie sufleteasca ii coboara pe treptele insatisfactiilor, inadecvarilor, de unde si frustrari peste frustrari.... ce mi se pare mai grav e faptul  ca le da interdictie la dragoste si bucurie, ma intreb atunci care e rostul gazduirii lor?? de ce se alimenteaza unii oamenii cu astfel de sentimente parazite? imi poate explica cineva???
   Am gasit pe net o imagine haioasa, merita oare acesti oameni tratati asa? ce spuneti?????
ANA HOLDIS POP - Doamne, la dusmanii mei
   
  Asculta  mai multe  audio   diverse





Sursa imagine:
http://www.trilulilu.ro/MoNi_R7/83dbb688047cd2

joi, 14 iulie 2011

Curajul de-a fi tu ,asa cum vrei tu, nu cum vor altii!

    Octavian Paler spunea  ceva legat de curaj,  am sa incep cu un citat din extraordinara sa opera, maxima suna asa:"Cei cu adevarat curajosi vorbesc putin despre curaj. Dar cand o fac inseamna ca au neaparat nevoie de el.” – Calomnii mitologice ", nu stiu pur si simplu daca am curajul sa vorbesc despre curaj(hai,sa fac un joc de cuvinte...)dar, in aceste zile am simtit nevoia unor infruntari, infruntari in urma carora am incercat sa dovedesc ca eu sunt asa cum vreau eu sa fiu, nu cum isi doresc altii...poate fi oare catalogata  atitudinea mea curaj?...
   Si evident am incercat sa-mi raspund mie ce este de fapt curajul,ajungand la concluzia ca este  de fapt decizia mea de a face ceva indiferent de consecinte, dorinta si puterea mea de a merge mai departe, oricat de potrivnice ar fi conditiile ,imprejurarile, atata vreme cat asta ma ajuta sa-mi ating scopul....aha! mi-am zis, e o nebunie si totusi? am forta morala sa merg mai departe?....mi-am dat seama ca imi asum un mare risc,  dar, pe de alta parte aveam si dorinta de a -mi dovedi mie ca pot, pot  sa obtin ce doresc!
   Sunt Taur, de ceva timp, vedeam partea rea a lucrurilor si apoi partea buna, puneam raul in fata, mi-era  frica de schimbari radicale, continuam sa merg pe drumul vechi, desi poate unele lucruri nu-mi placeau...nah!!!! dar acum mi-am propus o reconsiderare a atitudinii mele, cu riscul de a-mi pierde  de moment starea de echilibru...greu cu curajul, dar mai greu mi-a fost fara el! acum ma simt eliberata! acum sunt eu, eu cea care stiu ca pot, pot daca vreau , pot sa infrunt pe cei care vor sa ma schimbe, am avut curajul de a spune" Nu" daca  este absolut necesar  si "Da" daca asa  simt ca trebuie sa spun! Nu ma mai pitesc!
      Asa am descoperit noul din mine, am descoperit ca am abilitatea de a-mi infrunta frica si  pot merge mai departe asa cum vreau eu, nu cum vor altii!!!
     Am gasit pe internet o povestioara cu talc:
"Lupisorii, mari amatori de carne de oaie. Si li se face pofta de oita intr-o zi si merg spre turma de oi, se apropie de turma pe deal si susotesc cum o sa intre ei in stana, pe la spartura din gard, dupa miezul noptii, o sa se strecoare, o sa ia o oaie si o s-o manance.
Oaia experimentata, prietena ciobanului, aude discutia, asteapa subtil sa plece lupisorii si ii raporteaza la cioban.
Se face miezul noptii, ciobanul astepta pregatit la spartura cu ciomaga.
Pe cealalta parte cei doi lupisori. Unul dintre ei, du-te tu, ca esti mai curajos. Celalalt curajosul, baga capul prin spartura din gard, si ciobanul pe cealalta parte poc, cu ciomagul peste botul lupisorului cel curajos.
Paralizat de durere, pune labutele peste bot si-si trage capul din spartura din gard uitandu-se in ochii celuilalt lupisor.
Incearca si tu, ca pe mine m-a pufnit rasul."
    Intreb acum si eu ceva, ati avut situatii in viata, cand raportandu-ne la povestioara de mai sus, ati refuzat sa mai faceti un pas ca sa gasiti alta "oaie" de frica sa nu  mai primiti un par in bot?
   Unii spun ca frica este" apanajul" animalelor inferioare, nu intamplator si  intrebarea "Esti om sau soaricel?"...si  tot eu vin sa mai intreb, exista oare o limita a curajului? pana unde putem merge cu curajul?????
    Acest subiect va fi dezbatut luni  18 iulie  la emisiunea " Cutiuta cu iluzii", la Radio Enigma Romania, puteti accesa urmatoarele link-uri pentru a ne asculta:
         http://radioenigmaromania.ro/asculta-online
        http://radioenigmaromania.ro 
 Id-ul de radio unde puteti lasa raspunsurile voastre este :radioenigmaromania

sursa imagine:
http://poze-fun.cere.ro/natura-Curaj-9-571.html

sâmbătă, 9 iulie 2011

Cine are ultimul cuvant?

   Clipul celor de la Puia"Ultimul cuvant",mi-a dat de gandit,sigur,versurile lor ne trimit intr-o directie anume,au o orientare politica...eu nu fac politica!!!!!....dar poate nu despre acea directie imi doresc eu azi sa vorbesc ,imi doresc sa vorbesc despre ultimul cuvant pe care se pune baza intr-o discutie,ultimul cuvant care este hotaritor intr-o anume situatie...cand e cazul sa se ia decizii finale...se spune ca in spatele unui barbat puternic se afla o femeie inteligenta...ce vrea sa spuna asta?? ca noi femeile reusim sa fim mai intuitive? reusim sa le sugeram calea cea buna,reusim sa-i facem puternici pentru ca gandim in perspectiva?stam mai bine cu orientarea? am sa aduc aminte ca mai exista o vorba din batrini care spune asa :  barbatul este capu' dar femeia este gatu'....exista  dupa parerea voastra adevar in aceasta sintagma sau nu????????




 sursa imagine :
http://www.trilulilu.ro/mariustiberiu/22b67876cb6166

vineri, 8 iulie 2011

Tot pe drum,pe drum,pe drum...

   Cam asa s-a intamplat in ultima vreme,am calatorit prin tara,abia ma intorceam dintr-o directie si o porneam in alta parte...la un moment dat mi-au spus si fetele :" mama,ai prins gustul calatoriilor si nu te mai opresti!" ...hm! cam aveau dreptate...dar calatoria despre care vreau sa scriu,a fost gandita sa spun asa mai de multa vreme...am promis prietenei mele Eliza,care a fost plecata in  Italia ca in  momentul cand se va intoarce in tara o voi vizita la Roman.....asadar zis si facut! Eliza era nerabdatoare sa ma cunoasca in realitate ,la fel cum eram si eu de altfel,noi cunoscandu-ne pe un site de socializare,iar mai apoi ea devenind o ascultatoare fidela a postului de radio unde eu  sunt realizator de emisiunii  adica Radio Enigma Romania  .
     Drumul spre Roman  a fost superb,avem o tara minunata,natura e grozava,nu ma saturam sa admir din tren peisajele...
   Trebuia sa schimb doua trenuri,unul la Dej si unul la Pascani...ei!!! dar  la Pascani am avut o surpiza de proportii...Eliza, venise inaintea mea cu un  nepot de-al ei...trebuia sa astept in gara o ora si jumatate si ea ,draga de ea...mi-a scurtat drumul...dar,  incropise si un scenariu,adica, nepotul Elizei, trebuia sa-mi dea mana cand eu urma sa  cobor din tren , sa-mi ia bagajul  spre a ma ajuta sa cobor si sa  ma intampine cam in felul urmator:
-Uauuuu!.... doamna Olga! va admiram la Kanal D am fost un fan al emisiunii la care ati participat...ma bucur sa am placerea de a va cunoaste personal..bla,bla,bla...
   Draga de ea, nu s-a gandit ca eu sunt o tipa -atipica si fac exact cum nu fac altii, asadar,n-am coborat in partea cu peronu' ci spre partea cu gara... unde distanta  de la trepte spre pamant era cam mare, dar daca au mai sarit si alti doi barbati inaintea mea...ce mi-am zis? pot si eu! ;))
   Eliza privea de  pe peron scena si  era dezamagita ca nu-i iesise scenariul...dar,  n-a avut nici rabdarea sa nu se arate, pentru ca nepotul ma urmarise si era la doi pasi de mine, putea pune  planul in  aplicare, dar Eliza, a sarit la gatu' meu ...m-a imbratisat si ne-am  bucurat la maxim de intalnire...
    Drumul spre Roman trecea prin Mircesti...si culmea ,era duminica si erau zilele Alecsandri, bardul de la Mircesti era sarbatorit cu mare fast..scena cu artistii care se desfasurau in toata frumusetea  era inconjurata de multi  oameni si era  plin de  comercianti care ofereau de toate pentru toti!
                     Eliza care radia de fericire! asemeni  mie de altfel!...era numai zambete! :)

  

Cam atat pentru azi, voi reveni cu imagini din calatoria mea la Roman dar si  la Iasi, unde a fost superb!
Ce pot sa spun acum e ca as repeta calatoria  chiar si maine,la cat de bine m-am simtit, gazdele mele Eliza si sora ei Lica sunt  doua doamne speciale, n-am cuvinte, le ador! aceleasi ganduri le am si pentru una dintre nepoatele ei, Jeni Stefanescu! o doamna   in fata careia ma aplec cu respect, este o gospodina desavarsita,....si cand te gandesti ca eu tot sustineam ca  sunt  buna in arta culinara si ca pot sa dau lectii altora, ei...!!!................n-a fost asa!!!....  de data asta...am avut ce invata! doamna e AS in arta culinara...o sa vedeti in imaginile care vor aparea in curand pe blog!pana atunci va doresc o zi senina , magia infinitului sa va atinga sufletele! >:D<

miercuri, 6 iulie 2011

Un premiu de la miha.ela

     Se pare ca azi am parte de  daruri de peste tot! si din real si din virtual...premiul primit de la http://arianasshop.blogspot.com/ il ofer tuturor bloggerilor din lista mea de bloggrol...si va doresc o zi binecuvantata!