Blog premiat

sâmbătă, 10 octombrie 2009

As vrea...


Am momente cand pur si simplu imi vine sa-i rad destinului in fata,sa-i spun ca sunt puternica si pot sa lupt pentru fericirea mea,si sunt chiar in stare de sacrificii...nu mai vreau sa ratacesc in iluzii,vreau sa cred ca ceea ce nu reusesc azi, voi reusi maine,sau poimaine,si mai vreau sa cred ca cineva gandeste la fel ca mine,ca asteapta undeva, sa ma intalneasca...si ce-i asa de greu Doamne?ca doar nu vreau sa ma iubeasca toata lumea ci doar cei pe care ii iubesc eu...sa-mi gasesc odata linistea,sa stiu ca acel cineva este in centrul universului meu,chiar daca eu nu pot fii viata lui..
Acum simt ca plec pe un drum ales de mine,stiut numai de mine si el,si nu stiu daca e bine sau nu...dar ma gandesc ca suntem oameni si nu prea avem mult timp de irosit,viata asta vorba Cameliei are numai dus...imi asum responsabilitatea propriilor mele alegeri..si nu cer mai mult decat merit...toata viata am fost rezonabila,nu mi-am dorit lucruri imposibile,vreau doar sa ma bucur de prezent,sa uit atunci cand sunt cu el de timp....sa nu ma gandesc la ieri si nici la maine...sa simt ca acele necuvinte,adunate in siragul mintii iau viata...si vreau sa mai cred ca voi gasi ceea ce caut...si vreau si eu dimineti cu aroma de senin in suflet,sa ma trezesc cu zambetul pe buze....m-am saturat sa scriu povesti de dor...vreau sa le traiesc!..sufletul meu s-a deschis intr-o toamna tarzie,te-am tinut putin la poarta sufletului meu...m-am grabit sa-ti deschid usa de frica sa nu te pierd si o lumina diafana de poveste,de vis frumos de toamna ne-a cuprins sufletul...
Poate ca va trebui sa traim in lumi paralele chiar daca vom impartasi aceleasi  ganduri...dar poate trebuie sa acceptam ce ni se intampla,pentru ca acceptarea este primul pas spre fericire...si poate intru intr-un joc de noroc in care miza este inima mea...nu vreau cacealma,vreau sa fim noi,cei adevarati,pentru ca astfel de jocuri se joaca odata sau de doua ori in viata,replicile nu mai au puterea de a te ferici...nu mai au vraja acelui farmec tulburator...
E ciudata viata asta,intalnesti uneori oameni carora le poti citi sufletul fara sa-i fi cunoscut,oameni care sunt gata sa iubeasca sacrificand totul pentru tine...
Toate povestile de dragoste sunt o explozie de visuri si dorinte ce nu-si pot gasi fagasul in viata de fiecare zi,mi-ai spus ca nu voi fi singura ,ca tu vei fi alaturi de mine mereu...si poate asta e tot ce conteaza acum...vreau sa intelegi ce vreau sa-ti spun acum,sa simti ce nu sunt in stare sa-ti arat,sa-ti spun prin cuvinte,sa vii la mine nu pentru ca eu iti cer asta,ci pentru ca tu asa simti...nu vreau sa fiu nevoita sa te rog...si cine stie,poate ca firele de sansa si nesansa vor face casa buna...

12 comentarii:

  1. Tasha draga,strigatul tau de iubire si dorintza m-a impresionat profund,m-a durut chiar...Observ ca cineva are reactii extraordinare dupa ce postezi ,dar nu comenteaza..Oare nici sub haina anonimatului nu poate sa scrie cateva randuri pentru a alina ,pentru a da sperantza sau pentru a te convinge ca nu scrii doar o poveste de dor..NU vreau sa fiu dura,nu e treaba mea ..dar eu nu pot sa trec pe la poarta sufletului tau indiferenta ,facandu-ma ca nu observ ce e inauntru...atat cat ma lasi sa vad..Am invatat de la viatza ceva...ca nu poti fii fericita cu jumatati de masura..si ca drumurile paralele nu se intalnesc..Nu stiu de ce natura sunt retinerile si frustrarile tale si nici nu vreau sa stiu...dar stiu ca daca dai TOT trebuie sa primesti TOT...altfel te vei simti tradata.Cum vrei sa ai "dimineti cu aroma de senin'fara sa fii ,te citez din nou.."viatza lui'?Te temi si e firesc...dar vreau sa te rog...asculta-ti inima dar si ratiunea..doar in adolescentza ne abandonam in iubire zicand"fie ce-o fi"..Este un sfat .este o parere,imi cer scuze daca am intrat cu bocancii in povestea ta de dor...dar te iubesc si vreau sa fii fericita...

    RăspundețiȘtergere
  2. Stiu ,stiu ca te-ai atasat de mine,am simtit asta,vreau sa te pup si sa-ti multumesc...apreciez parerea ta ,stiu ca poate nu sunt pe drumul cel bun...dar,inima se pare ca are ratiuni pe care ratiunea nu le cunoaste,poate ca ma voi multumi sa-mi intinda mana atunci cand o sa-mi fie dor,sa planga alaturi de mine cand o sa plang,sa fie trist cand eu voi fi trista,fericit cand eu voi fi fericita...dar sa aiba grija sa nu ma raneasca.
    Daca am inceput sa vorbesc cu voce tare cu gandurile mele inseamna ca ele au cam luat-o la vale...si nu stiu daca am gasit pe cine cautam sau acel cineva m-a gasit pe mine...si mai stiu ca nu vreau mult,vreau iubire si mangaiere,e mult,e putin?
    Si ,ai dreptate Mara,imi strig iubirea pentru ca azi mai mult ca niciodata imi doresc un suflet cald linga mine,un suflet cu care sa impart totul..
    Pot doar sa spun:da-ne Doamne timp sa traim, astfel ca in viata asta omeneasca uneori sa fim fericiti si sa ne iubim...

    RăspundețiȘtergere
  3. Ma bucur sa stiu ca sufletul tau s-a deschis intr-o toamna tarzie... Ii stau la poarta...sa nu vina niciodata iarna...

    RăspundețiȘtergere
  4. Salut Tasha.
    În timp ce-ţi citeam postarea m-am trezit că fredonez "melancolie" ( Sofia Rotaru).
    Încerc un sentiment de descoperire a trăirilor tale de câte ori scrii câte ceva. Simt aşa o erupere a sensibilităţii femeii luptătoare.
    Să dea Dumnezeu să găseşti nu neapărat ce-ţi doreşti(spun asta pentru că uneori cea ce ne dorim se dovedeşte în timp ceva de genul"mai bine nu-mi doream"), ci ceea ce te poate duce la fericire şi siguranţă.
    Te pup. Să fii iubită.

    Maria

    RăspundețiȘtergere
  5. Mda..recitesc ce am scris inainte si observ ce rea am fost...la urma urmei ce e fericirea?E clipa pe care o traim si pe care o vrem vesnica..dar niciodata nu e..Asa cum viatza are doar dus...poate si povestea ta...sa fie ultima pe care o poti trai cu asa intensitate in ..toamna vietii...poate nu vei mai putea simti inca o data ce simti acum...asa ca poate ai ales bine...bucura-te de ce este ..mai ales ca cineva se angajeaza public sa te fereasca de 'ierni" ce te-ar putea devasta sufleteste..te pup ,finutzoo,te pupa si nasu...

    RăspundețiȘtergere
  6. Offf,fetelor...ce pot sa spun e ca de cand ma stiu ,am pastrat vii visele mele,pentru ca am invatat de la mama mea ca oamenii cei mai puternici sunt oamenii care continua sa lupte cand nimeni nu mai crede in ei..
    Desi ai mare dreptate draga Mara,trairile mele sunt mai degraba compatibile adolescentei,dar,uite , se pare pare ca n-a murit inca copilul din mine...si las totul sa vina de la sine...sa se cearna de la sine totul..tot timpul am crezut ca daca imi doresc ceva foarte mult,mi se implineste.
    Maria m-a pus pe ganduri putin comentariul tau...toti vrem certitudini ,nu indoieli,am vrea rezultate nu experiente,dar incerc sa cred ca din indoilei se pot naste certitudini si din experiente rezultate...
    Anonimule,metaforic,se poate dar din pacate timpul este ireversibil,e adevarat ca eu mai cred in basme dar mai vreau sa-ti spun ca ceea ce nu cunosti nu-ti starneste dorinta...iar ca sa opresti iarna,ar trebui sa fii tot timpul linga mine,sa-mi fie cald si bine.

    RăspundețiȘtergere
  7. Acum vad ca ai comentat ceva in timp ce eu tocmai raspundeam draga Mara...asa ca revin,cu o completare...
    Cu siguranta ea va fi ultima,asta mi-a spus-o si el,mostenirea de iluzii,o voi lasa timpului,sa faca ce vrea cu ele,sa le dea celor care au uitat sa viseze,iar amintirile le voi auri si voi face din el un colier,il voi purta cand voi simti ca sunt patrunsa de dor...ele o sa-mi lumineze sufletul...si voi mai crede ceva...ca el ingerul meu pazitor,cel care s-a dus la ceruri,asa a vrut sa se intample sa am parte de iubire cu lingurita...atat cat sa pot supravietui.Caile norocului sunt uneori inselatoare si scurte,nimic nu este etern.
    Il salut si eu pe nashu si abia astept sa va cunosc!sunteti minunati!

    RăspundețiȘtergere
  8. De fiecare data cand citesc postarile tale simt o durere in suflet.Nu stiu de ce.Poate pentru ca nu mai am incredere...poate ...Sa-ti dea Dumnezeu toata fericirea din lume!Nimeni nu merita sa puna atat de mult suflet si sa primeasca amagiri.

    RăspundețiȘtergere
  9. Doresc sa-ti gasesti sufletul pereche si sa nu -ti pierzi nadejdea.El desigur va aparea cand nici nu gandesti.Te rog nu-ti lasa sentimentele sa se risipeasca in furcile durerii....ci priveste spre cer cu rabdare.El care stie totul, desigur stie si problema ta.
    Curaj, promit sa te port in rugaciunile mele!
    Imbratisari dragi de la Vrancea!

    RăspundețiȘtergere
  10. Miki,
    eu cred in El,cred ca D-zeu o sa-mi asculte ruga,e greu intradevar sa investesti ,sa creditezi si sa ajungi in final sa dai faliment sentimental cand ti-e lumea mai draga...dar daca pornesti din start cu neincredere n-ai cum sa ajungi departe,eu sunt inca optimista,mai vreau sa cred ca exista si oameni deosebiti,oameni care cred in ceea ce spun,oameni care nu se joaca cu cuvintele,oameni care stiu ce vor...
    Elena,
    Cred ca am atata rabdare ca pot sa dau si cu imprumut,si mai cred ceva....daca tu o sa ma porti in rugaciunile tale,lucru pentru care trebuie sa-ti multumesc din suflet,stiindu-te patrunsa de atata piosenie,eu zic ca totul va fi bine!Te imbratisez si eu si-ti doresc o noapte linistita!
    Doamne ajuta!

    RăspundețiȘtergere
  11. TASHA:esti minunata!Trebuie sa fie bine pentru ca iti doresti prea mult asta.

    RăspundețiȘtergere
  12. Asa este Miki...si adevarul este ca aproape toate gandurile mele arzatoare au prins viata...sa speram ca asa se va intampla si acum..
    Doamne ajuta!

    RăspundețiȘtergere