Blog premiat

luni, 22 aprilie 2013

Din nou in Italia...


 In Italia de o saptamana...dar, mai putin prezenta pe net decat in mod obisnuit, asta pentru ca imi doresc sa petrec timpul in alt mod  decat acasa...si chiar reusesc, am prins un timp execelent, un timp care nu te prea lasa sa stai in casa...
      Am avut placerea de data asta sa vad si sudul Italiei, am ajuns la Napoli, si apoi  stiti cum se spune: "vedi Napoli , e poi murire", am vazut si Marea Tiraniana,  minunate locuri, de vis as spune si fericiti sunt cei care apuca sa le vada.
      Mie Italia imi place intr-un mare fel...astfel incat fiecare drum pe care il fac ma incarca  in mod pozitiv, Camelia este asa cum am scris si in articolele anterioare, sora pe care mi-am dorit-o toata viata, dar pe care am avut norocul s-o gasesc abia acum, adica in urma cu cinci ani...ea este un suflet nobil, mult prea nobil  pentru zilele de acum, cand fiecare se gandeste mai mult la el decat la cel de alaturi...ma simt rasfatata alaturi de ea, pentru ca zilele care le petrecem impreuna, sunt perfecte, ea le face in asa fel incat le astept cu drag, este o persoana extrem de activa, reuseste sa imbine perfect utilul cu placutul...si uite asa, nici nu stiu cum trec zilele, chiar ieri ne intrebam amandoua, oare e posibil sa fi trecut deja o saptamana de cand sunt in Italia?
     Ei, si acum ca tot m-am laudat cu sederea mea in peninsula, voi incheia dorind sa aveti parte de o saptamana cu mult frumos , o saptamana implinitoare, alaturi de cei dragi sufletului vostru! ...Promit ca la intoarcerea in tara sa revin cu multe imagini si ganduri dragi, pana atunci pup si imbratisez cititorii blogului meu...>:D<
 

duminică, 14 aprilie 2013

Cainele batrin

Azi am primit doua e-mailuri de la persoane diferite, dar care contineau acelasi text, mi-a placut morala,  redau continutul mai jos:

"Un domn mai în vârstă  se hotărăşte să meargă la un safari în Africa . Îl duce cu el şi pe câinele său bătrân pentru a-i fi companie.
Într-o zi, câinele se bucură să alerge după fluturi, până când îşi dă seama că s-a rătăcit. În timp ce adulmeca urmele ca să găsească drumul, vede un leopard alergând spre el cu intenţia vădită de a-l înfuleca.
Câinele bătrân îşi zice:"Văleu! Sunt terminat!", dar observă în vecinătate nişte resturi de oase şi punându-se cu spatele la leopardul care se apropia începe repede să roadă oasele cu poftă. Când să sară leopardul pe el, câinele bătrân exclamă:
"Acest leopard a fost cu adevărat delicios! Oare unde mai găsesc unul?" La auzul acestor vorbe leopardul se opri brusc, speriat, şi fugi de acolo, gândind: "Ufff! Era cât pe ce! Câinele ăsta bătrân aproape că mi-a venit de hac!"

În tot acest timp, o maimuță care a privit întreaga scenă dintr-un copac se întrebă cum ar putea profita de ceea ce știa pentru a obţine protecție din partea leopardului. Alergă repede după leopard, dar câinele bătrân văzând-o că fuge cu viteză maximă,  își dă seama că maimuţa pune ceva la cale. 
Maimuța îl ajunge din urmă pe leopard şi îi povesteşte despre viclenia câinelui. Tânărul leopard, furios că a fost păcălit, zice: "Hai, maimuță, sări pe spatele meu și vei vedea ce păţeşte cel care vrea să mă înșele!"
Câinele bătrân vede leopardul cu maimuța în spinare și se întreabă neliniștit: "Ei, acuma ce mă fac?!"
Se puse din nou cu spatele la atacatori și se comportă ca și cum nu i-ar fi văzut. Când aceştia ajunseră destul de aproape de el, strigă cu ciudă: "Unde-i afurisita aia de maimuţă?!  De-o oră am trimis-o să-mi aducă un alt leopard !!!" 
Morala:
Nu râde de cei în vârstă! Vârsta şi rafinamentul  întrec întotdeauna puterea și tinereţea. Spiritul și înţelepciunea se dezvoltă doar odată cu experiența."

 Ai observat cât de frumos şi cu litere mari am scris pentru a te  ajuta să citeşti?

marți, 9 aprilie 2013

Va plac garile?

  
V-ati gandit candva cata emotie, cata traire sentimentala exista intr-o gara? daca ar fi sa iei pulsul unor persoane care asteapta  pe cei dragi  ai vedea ca inima lor bate  foarte tare...!aici se intalnesc uneori...sau poate alteori se despart destine.
    Poate traim vremuri moderate, cand nici aceste trairi nu le simtim atat de puternic, pentru ca  mi s-a intamplat si mie sa trec pe langa niste persoane in gara  care intrebau  "unde ai parcat masina?" (cred ca oboseala...sau  viata gri a unor oameni, nu-i mai face sensibili la doruri, la  emotii...)..oameni fara vise....trist, nu-i asa?Nu ma acuzati ca trag cu urechea, franturile discutiei, m-au pus pe ganduri, si unde pui ca in tinerete, aveam un fix cu prietenul meu de atunci, asta pentru ca el m-ar fi pupat si pe strada  (si chiar o facea...de ma punea in incurcatura mai cu seama ca o facea cand nici nu ma asteptam...de se uita lumea lung... ;)  ) ei, bine i-am spus la un moment dat :
     -stii ceva? n-ar fi mai bine sa ne ducem noi in gara? el s-a uitat cam lung la mine...ca n-a inteles ce vreau sa-i spun..si evident am dezvoltat ideea spunandu-i asa:
     -acolo ne putem saruta in voie...un tren vine,... altu' pleaca...si nimanui nu i-ar pasa!...sigur, el avea umor si mi-a replicat ca in bancul cu Ion si Maria(pe care n-am cum sa-l uit...):
     - aha...deci opreasca-se trenu' de se poate...ca eu nu  ma pot opri! ;))   ...ca sa nu fiti in afara bancului va spun acum si bancul...
    Ion si Maria in gara...nici una nici alta lui Ion ii vine dor de facut amor cu Maria lui...si-i marturiseste "dorul" Mariei...Maria nu se impotriveste si se duc de-a lungul caii ferate,.. putin mai  incolo, feriti de ochii lumii din gara...
   Toate bune si frumoase, dar la un moment dat se aude cum fluiera trenu' ...Maria speriata ii spune lui Ion:
      -Ioane,  ioiiii....opreste-te!!....vine trenu!!!
      La care Ion raspunde:
       -Marie draga, opreasca-se trenu' de se poate...ca eu nu ma poci!
    Dar am pornit de la intalnirile in gara si ma gandesc ca de fapt fiecare intalnire poate fi o rastalmacire  a sortii noastre, in gara poti sa plangi, poti sa razi, poti sa te saruti fara sa fi acuzat de nimeni! poti sa-ti  intimpini destinul cu bratele deschise, sau poti sa spui la revedere  pentru totdeauna  unor persoane din viata ta!
     Gata...plec la gara! azi vreau sa iau " pulsul" lumii! ;)



Sursa imagine:
http://www.google.ro/imgres?imgurl=http://i788.photobucket.com/albums/yy162/lonutz/Gara

marți, 2 aprilie 2013

Am luat-o razna!...

   
     Nu intamplator si emisiunea mea - Razna cu...Olga...de ce am ajuns la concluzia asta? simplu!
Am trecut prin mai multe retele de socializare, am ramas insa pe cea mai mare - Facebook, dar nici aici nu e usor frate! am inceput sa fiu asaltata de nume necunoscute, persoane  care sincer nici nu pot sa fiu sigura daca  sunt de gen feminin sau masculin...ca deh! pe net poti sa fii ce vor muschii tai!
    Ca sa "exist"  pe acest site, am realizat ca trebuie sa share-uiesc si sa dau LIKE, la pagini( cum de altfel, am ajuns sa fac si eu...adica sa cer like-ri ca deh! n-o sa fiu eu mai fraiera ca altii...!!).Nu stiu sigur daca ele imi folosesc la ceva...ma rog, reclama e sufletul comertului, ma supun si eu regulei!.. si apoi si  Radio Papucel merita asta!....dar, ce ma exaspereaza e altceva! s-a gasit pe acest site o metoda de apel cu video...si numa' ce ma trezesc sunata, cand mi-e lumea mai draga...huhhh!!!... si, unde pui ca, uneori chiar sunt in emisie, (am pagina deschisa  pe FB, pentru ca primesc continuu mesaje si de acolo) sa-mi iau campii, nu alta!!
    Am ras cu bulbuci cand am auzit ca unii isi cumpara LIKE-uri cu cardu' ...!! mai sa fie ...asa importante 'or fi? ma lamureste si pe mine cineva?
     Mda...o sa spuneti si ce-i cu asta Olga? ai la dispozitie  butonul"ignore" e alegerea ta! Corect!...asta si fac...dau ignore la greu, ca uneori ma si intreb la ce bun sa-i mai adaug?Azi insa ma pun serios pe munca...daca pana acum m-am resemnat  umil si pagubos....de acum, gata!!!curatenie generala pe lista prietenilor de pe Facebook!!! Musai primenita lista, e primavara!! sa rasara "iarba verde" si pe  contul meu de Facebook! ;)


Sursa imagine: Facebook ...postata de una dintre sponsorii nostri:
Carmen Ion