Blog premiat

joi, 27 februarie 2014

Incotro ne polarizam atentia?

    
     Maine, poimaine  primavara intra in legalitate, in drepturi depline, vine cu caldura, cu aer proaspat de iarba verde de miros de floricele, de ciripit de pasarele si stau sa ma intreb, intr-un astfel de tablou cum poti sa ramai indiferent?...mai ales noi,  femeile care avem un suflet atat de gingas  si atat de vulnerabil la frumos?
   Si potrivit titlului mi-am propus sa  sa va sugerez ceva! sa fim cu ceva  mai destepte decat in primavara trecuta, sa avem grija de cine ne indragostim...Pentru orice fiinta umana, aprecierea de catre cei dragi este importanta...cu atat mai mult  pentru o femeie este important sa fie apreciata de partenerul ei. Si asta cu atat mai mult cu cat barbatii sunt experti in adoratie mai ales la inceputul relatiei, cand inca sunt in etapa de cucerire. Cu timpul adoratia lor se transforma in apreciere de la sine inteleasa, ceea ce, in timp, contribuie semnificativ la dez-indragostire.
     Sigur e nevoie de chimie cum se spune, dar ce ne facem cand acea substanta chimica care contribuie la indragostire se epuizeaza?...si de ce se ajunge aici? clar! din lipsa conexiunilor emotionale...A iubi si a te simti iubita inseamna, inainte de toate sa comunici ceea ce simti, si nu ma refer doar la declaratiile de dragoste reciproce, ci vorbesc de  comunicare in genere, despre lucruri marunte sau mai putin marunte, despre tot ceea ce face parte din vietile noastre. Subconstientul nostru construieste povesti fabuloase, ne vedem in rolul zanei care reuseste sa farmece cu o singura atingere din bagheta sufletul celui pe care il ravnim, acel Fat- Frumos pe cal alb, in realitate lucrurile stau altfel! adevarurile sunt dure, te trezesti intr-o dimineata si lumina cruda care-ti loveste ochii te face sa intelegi ca nu mai ai motive sa traiesti in acel extaz pacalicios, este frustrant, greu..dar imperios necesar sa-ti spui - nu poti schimba pe nimeni, dar te poti schimba pe tine! Viata e plina de farmec iar noi femeile suntem atat de pricepute la acest lucru, tocmai de aceea va spun - Atentie incotro va polarizati atentia!
    O primavara plina de fericire, impliniri si caldura multa alaturi de cei dragi! Multa iubire si rasfat!

sâmbătă, 22 februarie 2014

In memoriam



      In fiecare Martie din an am o zi speciala pe care o tin in minte si o respect cat  voi trai, e ziua de 5 Martie ziua de nastere a mamei mele - Maria, tocmai de aceea acest articol vreau sa-l scriu  special in memoriam , pentru tot ce a insemnat ea pentru mine pentru omul minunat care a luptat cu timpul si vitregia lui si a invins. Privirea ei calda ma urmareste mereu, ma ajuta sa trec mai departe peste tot greul vietii, pentru ca exemplu ei de viata m-a determinat sa nu ma las mai prejos, oricat de greu mi-ar fi in viata. Mama nu a avut o viata  usoara a suportat cu stoicism hotaririle nedrepte ale comunismului, mai precis in noaptea de 18 iunie 1951 cand s-a pus in miscare una dintre cele mai ample actiuni de deportare din istoria contemporana a Romaniei ( dupa cea intreprinsa in ianuarie 1945 impotriva etnicilor germani din Romania. in jur de 45.000 de persoane au fost ridicate din caminele lor si deportate in Baragan. Au fost dusi romani, germani, sarbi, bulgari, refugiati din Basarabia si Nordul Bucovinei, aromani) s-a trezit la usa cu militia si obligata sa-si impacheteze strictul necesar si sa paraseasca casa, ideea e ca nu pleca singura ci cu o fetita de 6 saptamani in brate.Pana cand s-a format intreg convoiul a durat din cele povestite de mama 3 zile de stat in gara din Timisoara(mama locuind pe atunci la Gornea judetul Caras Severin),trei zile de groaza, trei zile in care nimeni nu stia incotro vor fi dusi, unii credeau ca vor fi dusi in Siberia, altii credeau ca pur si simplu sunt dusi spre moarte.Au scapat de moarte, dar au fost aruncati pe miristea Baraganului obligati sa inceapa o viata noua, sa-si construiasca case din resurse naturale( dar pana atunci s-a trait in bordeie), inceput de vara, dar cu ploi si timpuri nu prea generoase pentru o mama cu un copil mic in brate.Aproape 5 ani a durat perioada cand mama avea in B.I trecut D.O adica domiciliu obligatoriu, a fost cumplita inchisoarea in aer liber la care am fost supuse amandoua, seara de Rusalii 1951 mama mea n-a uitat-o niciodata!A trait patru ani si jumatate cu speranta ca lucrurile nu vor ramane asa, adica fara casa, fara mancare si tot ce au avut confiscat de regimul vremii. Nu i-a fost usor nici dupa acei ani pentru ca nu e  usor sa traiesti cu stigmatul deportarii intr-o societate in care comunismul inflorea! Tocmai de aceea urasc  comunismul desi culmea stiti care e? sunt nascuta exact in ziua infiintarii lui 8 Mai (1921) iar eu cu 30 ani mai tarziu. Singura fara niciun venit; vorbind destul de stalcit limba romana a luat-o din nou de la capat, credinta in EL a ajutat-o sa gaseasca locuri si oameni care nu au fost indiferenti la tot ce i s-a intamplat. In timp am reluat legatura cu fratii mamei din Rusia si viata noastra a capatat o alta fata.Eram singura nepoata a celor trei frati ai mamei mele si toata agoniseala lor de-o viata ar fi fost a mea daca eu doream sa se repatrieze mama la Cernauti, dar, n-a fost sa fie asa...nu mi-a placut Ucraina deloc si am rugat-o pe mama sa ramanem in Romania, mai bine mai putin avuta in tara in care m-am nascut decat o straina cu oportunitati!
     Poate am fost egoista gandindu-ma doar la mine, pentru ca si ea a refuzat sa se recasatoreasca in conditiile in care era o femeie   tanara, frumoasa, avea doar 37 de ani si in pofida greutatilor mereu plina de viata, mereu cu zambetul pe buze, tocmai pentru a-mi fi mie mai bine, adica ca sa nu am parte de un tata vitreg care poate nu m-ar fi iubit.
     A ramas un exemplu de putere, de forta, de energie inepuizabila care era in stare sa lupte si cu morile de vant sa-mi fie mie bine, a trait  demn si a murit la fel la o varsta frumoasa - 90 ani. Azi mi-am abatut gandurile sprea ea, a fost omul care a pus o amprenta puternica  in viata mea, este icoana sufletului meu  pentru care ma rog sa o odihneasca Cel de Sus in pace, sper ca acolo sa fie lipsita de griji si apasari....mama s-a intors din Iadul Barganului dar sper ca a ajuns  gratie comportamentului ei in viata in Raiul Lui.
    Am milioane de motive sa spun  - Multumesc mama! Multumesc pentru ca m-ai iubit si cand poate nu meritam, niciodata nu ti-ai aratat supararea chiar si  atunci cand poate te-am suparat pentru ca nu ti-am urmat toate sfaturile.Esti ingerul care mi-a luminat calea in viata, mi-ai predat curajul ca prima lectie si mi-ai oferit ca tema intreaga mea existenta.




luni, 17 februarie 2014

Ganduri nedormite


        Noapte ploioasa, zi asemenea, in minte multe planuri facute  dar prajite in cuptorul mintii ma fac  sa le eliberez in varful degetelor pe tastatura curioasa din fata mea... 
         O sa va intrebati de ce mintea mea " coace" planuri pe vreme imposibila? clar!!! tocmai ca sa-mi  incalzesc sufletul ! ....gandurile mele n-au voie sa exprime decat veselie, energie pozitiva si iubire orice alta  tentativa de  alta culoare decat cele spuse mai sus este cenzurata! 
         Se spune ca un lucru trebuie sa aiba omul, un suflet - ori vesel din nastere, ori vesel gratie muncii, artei, iubirii si cunoastererii! asadar, asta imi doresc si asta obtin de fiecare data! camarile sufletului meu sunt mereu doldora de voie buna, cand ceva sau cineva ma intristeaza, ma retrag din acel loc si incerc sa gasesc resurse sa-mi recapat tonusul. Nicio slabiciune nu m-a acaparat  mai mult decat  i-am permis, am primit telefoane care mi-au inveselit sufletul chiar daca eram departe  de casa dovada ca legea inductiei functioneaza, iti doresti lucruri frumoase si ele chiar se intampla!
       Sufletul meu este vesel azi, guraliv chiar pentru  are motive sa fie asa,  doreste si cititorilor mei un Luni la fel de vesel si o saptamana plina de surprize relationale, incarcata cu energie pozitiva, plina de iubire si vise frumoase!
      Pe curand!

joi, 6 februarie 2014

Cine esti tu O.M ?

    
 
      O intrebare care mi s-a pus aseara pe un site de socializare...nu-i usor de spus in cateva cuvinte cine esti cu adevarat, ca doar asa sa ma creionez in doua vorbe mi-ar fi chiar foarte simplu sunt un OM ca toti oamenii...si continuarea o gasesti  la descrierea din dreapta blogului meu...dar neahhh! nu asta isi dorea  omul nostru, ca atare uite, ma incumet s-o fac acum:
    Sunt un om care nu este perfect dar culmea stii care e? tocmai asta mi se pare de-a dreptul PERFECT! ;) ...hmmmm!!cu toate acestea am o stima de sine ridicata! parol! ba mai mult in ultima vreme am inceput sa ma iubesc mai mult ca altadata, stii de ce? pentru ca imi iert mai usor orice greseala, nu-mi fac procese de cuget, trec peste esecuri mai usor si-mi spun - bine ca n-a fost mai rau! adica cu alte cuvinte e acceptabil sa fii uman, cu bune si cu rele...
     Gresesc? da! dar nu-i un capat de lume, pot sa-mi indrept greseala, daca vreau!!! si eu chiar vreau , nu sunt super women, daca  te gandesti cumva la asa ceva...noooo!! nici  vorba, si nici de 3 ori femeie, sunt pur si simplu o femeie care se bucura de mici succese si mici realizari,  care crede ca pe lumea asta se mai pot intampla si lucruri minunate, n-am asteptari idealiste, tocmai de aceea tot ce mi se intampla mi se pare grozav! Am renuntat la dialogurile interioare, prefer sa ma consult cu un prieten cand simt ca slabiciunile o iau razna, ( n-am doar puncte forte...am si  metehne...ups! uite ca  tocmai vorbesc si de  alte" valente" ), dar, ordine in viata mea imi fac EU SI DOAR EU!
      Inchei cu versurile lui Lucian Blaga, poate imi raspunde cineva:
                      "Cine esti, de unde vii
                       Tu omule, poti sa stii?
Cine esti, de unde vii,
Omule, tu poti sa stii?
Unde mergi, ce soarta ai
Poti tu seama ca sa-ti dai? - See more at: http://saptepietre.ro/2009/08/omule.html#sthash.zLU1KGUP.dpuf
                       Unde mergi, ce soarta ai
                       Poti tu seama ca sa-ti dai?"
Cine esti, de unde vii,
Omule, tu poti sa stii?
Unde mergi, ce soarta ai
Poti tu seama ca sa-ti dai? - See more at: http://saptepietre.ro/2009/08/omule.html#sthash.zLU1KGUP.dpuf
Cine esti, de unde vii,
Omule, tu poti sa stii?
Unde mergi, ce soarta ai
Poti tu seama ca sa-ti dai? - See more at: http://saptepietre.ro/2009/08/omule.html#sthash.zLU1KGUP.dpuf
Cine esti, de unde vii,
Omule, tu poti sa stii?
Unde mergi, ce soarta ai
Poti tu seama ca sa-ti dai? - See more at: http://saptepietre.ro/2009/08/omule.html#sthash.zLU1KGUP.dpuf

marți, 4 februarie 2014

Centrul Universului

    
      Iac-asa am inteles eu  de o vreme incoace cum sta treaba cu Centrul Universului... Pai, am priceput ca de fapt totul este relativ,centrul lumii este intotdeauna acolo unde ne aflam fiecare dintre noi, adica acolo unde se afla prostul in versiunea metafizica...
     De ce ma chinuiau pe mine astfel de raspunsuri? hai sa va spun!...stiam eu ca deh s-ar spune  ca  Pamantul ar fi Centrul Universului , cand scriu ce scriu  mai sus  ma refer la sensul metaforic, tare mi se parea mie ca unii deja stiu clar ca AIA sunt! adica CENTRUL UNIVERSULUI, nu  stiu cat de confortabil e sa fii acolo...stiu insa ceva foarte clar! se cred invincibili, se cred Dumnezei pe Pamant...unii chiar au in mana parghii , poate chiar si ceva valori si  trai neneaca! taie si spanzura...nu imi doresc sfinti pe Pamant dar nici "furci si topoare" in mainile cuiva...cand vad cata incrancenare exista  in lumea asta sincer raman  tabuu, nu imi ramane  decat vorba cuiva"Zambetul tau calm in fata rautatii lumii iti arata maretia..."un zambet (amar) in  coltul gurii, da! ce pot spune, face mai mult? ...ca doar un grup de fizicieni americani spun clar si vin cu argumente cum ca de fapt si de drept omul este centrul universului... ok! sa admitem ca e asa...dar, lasand la o parte ce voiam sa insinuez eu in articolul meu, te  intreb ceva cum  ar fi daca te-ai trezi intr-o zi si ai stii ca esti Centrul Universului? si... TOTUL SE INVARTE IN JURUL TAU?Cum ti-ai pastra acel camp  magnetic? prin ce metode? Raspunsurile voastre  le voi citi intr-o proxima emisiune la Radio Papucel