Blog premiat

RadioTasha

luni, 26 octombrie 2009

Home,sweet home






Am parasit duminica dimineata peninsula cu sufletul facut zdrente...
Cele trei saptamani de Italia m-au apropiat mai mult de Camelia,am descoperit noi valente ale prieteniei noastre si ne-am promis ca prietenia noastra va ramine vesnica..
Am pornit la drum spre aeroport in tacere,nu ne vorbeam pentru ca eram stapinite de o stare de agitatie si tristete iremediabila,tristete pe care a simtit-o si Deiszi,catelusa Cameliei care si-a pus capul pe labute si ma privea cu jale,stia ca plec...
Camelia imi spusese ca sotul ei nu poate sa vina cu noi la aeroport la Bologna pentru ca avea la laborator ceva comenzi si nu va reusi sa le termine...cand ne apropiem insa de bariera de la autostrada,surpriza!!!! cine credeti ca ne astepta?....Maritzio....
...ne dam amindoua jos din masina si-l sarut de despartire,dar el zice:"... nu,mergem impreuna,sunt eu poate mai rece si nu reusesc sa ma exteriorizez,dar nu vreau sa intelegi ca nu contezi si pentru mine...stiu cat tine Camelia la tine si nu pot decat sa ma comport ca atare.."...mi-au dat lacrimile,isi lasase omu' lucru,timp de doua ore ca sa ma conduca,sa fie alaturi de Camelia...sa asiste la despartirea noastra,pentru ca stia ca n-o sa-i fie usor Cameliei,care de altfel mi-a si spus"o sa te rog ceva...ori vii pentru trei zile ori stai trei luni la mine...ca altfel ma distrugi cu plecarile astea,ma obisnuiesc cu tine si apoi te caut disperata in minte si nu-mi revin o vreme..."....hmmmm!!!! de parca mie mi-e mai usor?... si eu simt la fel...
Calatoria a fost una placuta,zborul lin ....fara turbulente...la Baneasa innorat,m-a asteptat o prietena din Bucuresti la care am mai intins de timp pina seara cand am avut rapidul spre Satu Mare...cu rapidul insa n-a fost prea "rapid "drumul pentru ca din cauza infrastructurii deficiente,sunt restrictii de viteza,asa ca trenul a avut intarziere de aproape 3 ore...
Noroc ca am avut ceva de citit la mine,imi cumparasem din Gara de Nord si noroc ca am nimerit in cuseta cu o doamna din Bacau,dar casatorita in Satu Mare cu care a fost o placere sa calatoresc,ne-am schimbat in final si cartile de vizita,promitandu-ne ca ne vom revedea...
Sunt putin obosita,dar fericita ca am avut o vacanta de vis,alaturi de oameni speciali precum sunt Camelia si Mauritzio,o sa-mi lipseasca mult...
Acum insa mi-am dat seama cu adevarat ca D-zeu mi-a dat o sora in persoana Cameliei,ca tinem enorm de mult una la cealalta si ca suntem in stare de orice sacrificiu la o adica...
Sa aveti o saptamana implinitoare,dupa masa voi reveni cu poze...

Edit later:
Ultima seara am iesit la un local impreuna cu prietena Cameliei, sub picioarele noastre era acest acvariu superb pe care nu m-am abtinut sa nu-l fotografiez,misunau pesti de toate culorile intr-un decor de basm...parca nu-ti venea sa calci pe sticla...

6 comentarii:

  1. Bine te-ai intors acasa! Te las sa te odihnesti si nu uita ca soarele e mai frumos acasa la tine!
    Imbratisari sincere draga mea!

    RăspundețiȘtergere
  2. Bine v-am regasit dragele mele...
    te pup Elena si te imbratisez si eu!

    RăspundețiȘtergere
  3. Bine-ai revenit, Tasha! Frumoasa vacanta, deosebita prietena ai!Prieteni! Ca si Maurizio iti e aproape de suflet...


    Te-am urmarit si te-am citit,nu o sa uiti vacanta asta, cu siguranta!

    Acum, gata, ai forte proaspete, ai un tonus ridicat, treci la treaba! :)

    Sa citesc cat mai curand vestea aceea frumoasa...ca e alaturi de tine cine trebuie...

    RăspundețiȘtergere
  4. Asa este,draga Shari,am doi prieteni minunati la Imola,multumesc Lui ca mi-a oferit astfel de zile...
    Hehehe...am tonusul ridicat...e adevarat,dar,legat de veste chiar nu stiu ce sa zic...las in seama Lui din nou,vad ca mi le randuieste foarte bine...daca va fi sa fie ceva ,va veni de la sine...si cu siguranta voi veti afla ca doar sunteti prietenii mei!

    RăspundețiȘtergere
  5. Oricat de frumoasa a fost..evadarea din cotidian,intoarcerea acasa e dulce,dulce..si cand atatea suflete dragi iti deschid usa ....te arunci in bratele lor cu dragoste si....sperantza.SA fIi fericita!!!

    RăspundețiȘtergere
  6. Corect,Mara draga,dorul de fetele mele a fost mare si apoi ca si acasa nu-i nicaieri...desi Camelia a fost totul sa ma simt foarte bine si chiar a reusit...
    Doamne ajuta ,sa fii si tu fericita!

    RăspundețiȘtergere