Blog premiat

RadioTasha

sâmbătă, 13 august 2016

Noroc sau nimereala?

     Se stie ca norocul  si mintea pot fi buni prieteni mai ales daca niciunul nu e orgolios, adica cu alte cuvinte stau mana in mana spre a face sa fie totul bine.In dragoste insa, il cam faci, ca nu vine asa din senin!...si mai ales trebuie sa crezi in norocul tau, in steaua ta, si mai ales in tine, sa fii sigur/a ce cauti, pentru ca el norocul este proiectul, rezultatul unei munci si este imposibil daca il invoci sa nu se realizeze acel proiect! exista insa o conditie, sa fii gata sa-l primesti, altminteri el dispare!...dar, nu te invinovati, daca nu l-ai incurajat la timp inseamna ca nu a fost El norocul tau...
    Exista o zicala din popor - la barza chioara ii face Dumnezeu cuib....sa fiu eu oare barza chioara? ...nu stiu?nu prea cred, pentru ca eu vad bine ce am de facut!... iti trebuie cred si  putin simt si intuitie, pentru ca nu intamplator ne materializam in aceasta lume ci pentru a implini un destin, lucru pe care foarte multi dintre noi nu il constientizeaza, si revin din nou la un alt proverb" norocul si-l face omu' cu mana sa" acolo e cheia reusitei, in mintea ta, pentru ca nu trebuie sa uiti niciodata cine esti si ce si cat poti!
     Nu trebuie sa te iubeasca nimeni mai mult decat o faci tu insati, nu trebuie sa fugi de tine, ci dimpotriva ! iesi la lumina, lasa-i pe cei din jur sa te vada asa cum esti!! e calea spre reusita ta....ceilalti vor invata de la tine sa iubeasca...azi sunt convinsa pe deplin ca am invatat pe cineva sa ma iubeasca tare, atat de tare, incat e in stare  noaptea la 3 sa strige in gura mare la fereastra, sa-l auda toata lumea  - Olga, te iubesc!
     


sâmbătă, 6 august 2016

Nu suport persoanele cu nasul pe sus!

   
      Nu le suport si pace!!! Nasul meu e carn si poate de aceea, el nu poate fi pe sus ca n-are cum, ma intreb insa ce ii face pe acei oameni sa se creada mai grozavi decat noi? masina? hainele firmate pe care le poarta, casa in care  locuiesc, cartierul....sau pur si simplu proasta educatie?
    Am cunoscut persoane cu statut social demn de invidiat, oameni alesi vis-a-vis de care am un mare respect si admiratie, care nu-ti lasau nici macar o clipa senzatie ca te privesc de sus, dimpotriva, aveai o stare de bine in prezenta lor. ..avea William Shekespeare o cugetare care suna asa"De ce nu-s oamenii asa cum par? sau, daca nu, sa nu mai para oameni" ...subscriu!
    Omenia e mai scumpa decat toate avutiile, din pacate lumea nu intelege ceva -  nu orice om poate fi omenos insa orice om poate fi bogat, ca deh! cu cat esti mai nesimtit, cu cat stii mai putin, cu cat esti mai needucat cu atat ai sanse sa fii mai bogat, adica sa te avanti in treburi neoneroase si sa faci bani peste noapte, adica sa te imbogatesti, iar mai apoi sa te fleduri cu nasul pe sus, uite-m-as! m-am ajuns, nu ma dau pe zece!
   Urasc si persoanele care o ard cu un zambet fals in fata, iti dau dreptate si mai apoi iti infing baioneta pe la spate....pai lasa-ma dom-le!!! spune-mi mai bine in fata ce vrei si o  lamurim pe loc...asuma-ti atitudinea!
   Eu zic asa - Oamenii care isi cunosc valoarea nu o trimbiteaza ei sunt pur si simplu! n-au nevoie de recunoastere si nici de nasuri pe sus, ca deh!!! te doare gatul mai frate la un moment dat, cat pot sa-l tii asa? simte-te confortabil in  relatia cu oamenii, nu e nevoie sa te dai mare, asta se vede din atitudinea ta! nu deprecia pe cei din jur, daca ei nu sunt pe gustul sufletului tau, ca tocmai aici e frumusetea noastra, in faptul ca suntem diferiti!
   Oricum eu nu am timp pentru astfel de persoane decat pentru persoanele  pe care le iubesc! cu din acestia nu ma risipesc...asadar nu va dati balene intr-un lighean cu apa ca sunteti jalnici!
    

marți, 2 august 2016

Hotel de lux

 
    Inima mea nu e un hotel de lux asa cum au crezut unele persoane, adica vin se odihnesc cat  doresc, se lafaiesc ...pleaca apoi, dar,  lasa dezordine maxima si  curatenia pe care o faci dureaza luni poate chiar ani...de ce? pentru ca murdaresc tot!...n-apuci bine de terminat curatenia si  apare un altul care  se bate pe piept si incearca sa te convinga  ca  cel dinainte e un  nimeni care nu a meritat atentia ta si ca in ce-l priveste este total diferit, ca e pus pe fapte mari si cate si mai cate....dar, istoria se repeta, te apuci din nou de ordine, ca mai apoi sa te intrebi, suflete oare tu cand mai apuci sa te odihnesti??poate meritai si tu ce le-ai oferit, sau macar jumatate din cat ai oferit...
    Mi-am spus de multe ori ca de fapt fericirea e in mainile mele, in sufletul meu si daca au plecat poate vor realiza in timp ca le va fi mai greu fara mine  decat cu mine, ideea e  ca- i obisnuiesti cu bine si daca o data nu ai putut sa-l faci, se naruie totul pentru ca ei cred ca lor li se cuvine tot....s-au intrebat oare daca  merita acel tot?
    Am avut parte de oameni de care m-am legat enorm de mult si credeam ca nu voi mai putea merge mai departe fara ei, m-am simtit  slabita cand ei au plecat  crezand ca nu mai pot face niciun pas...dar viata mi-a deschis drumuri noi si m-a obligat sa traiesc si fara ei, insa am invatat ceva, sa nu mai pun fericirea mea in fata fericirii altora...mi-am dovedit ca eu pot fi  fericita si singura si ca nimeni nu merita lacrimile pe care le-am varsat!...am iertat, am uitat si am mers mai departe!
     In iubire nu se fac planuri, ea exista pur si simplu si tine atat cat este alimentata de ambii, nu e matematica, nu e socoteala pusa pe hartie si daca iti da cu minus  faci stanga imprejur....nu! iubirea nu e un joc si tocmai de aceea nu e bine sa ne jucam cu ea...am asteptat poate si eu prea mult dupa oameni care nu aveau de gand sa vina sau poate am alergat prea mult dupa oameni care nu au vrut sa ma astepte, cert este ca acum ma simt obosita ...nu mai astept, nu mai alerg si nu mai caut oameni care nu vor sa ma aiba in suflet lor.. stii de ce? pentru ca oamenii care te iubesc NU PLEACA , nici nu te obliga sa alergi dupa ei.
     HOTELUL S-A INCHIS...eu raman sa privesc spectacolul vietii, oamenii care ma iubesc sunt langa mine si punct! ...celor cu tentative de " efractie" sa asculte piesa celor de la DjProject - Hotel.

joi, 28 iulie 2016

Calatorie spre fericire

   
     Ma fledur de cateva zile pe Facebook si  pe zi ce trece reperele mele se risipesc in neant, incep sa cred mai putin decat ieri in oameni, in prietenii virtuale si de rostul sperantei  ca unii oameni mai pot sa se schimbe, dar la urma urmei  de ce mi-ar pasa mie de  soarta lor?fiecare cu povara lui, cu dezamagirile si mezaliantele stabilite de-a lungul timpului.
    Traim vremuri cand  cu greu mai poti crede in cineva si totusi...ma incapatanez sa cred ca  binele trebuie sa triumfe,  mai cred in oameni frumosi, nu am multi in jurul meu, dar trag cu dintii de ei, sa nu-i pierd!
    Ciudata mai e viata asta, cumva  am inceput sa ma simt ca intr-o sala de asteptare intr-o gara, in care oamenii vin si pleaca si evident ca si eu sunt un simplu calator, dar in continua cunoastere, oameni noi, lectii noi...poate e o terapie si asta, n-ai nevoie de psiholog pentru ca  pentru unii sunt eu, si invers....unii imi iau bagajele sentimentale, le cara o vreme, apoi imi spun ca au obosit si lasa locul altora, unii imi aduc lacrimi, altii imi sterg lacrimile, unii imi ofera zambete, altii imi fura zambete, unii zabovesc, altii sunt grabiti, unii vor sa ma dea gata cu texte de pe Google,  dar cand aprofundezi subiectul vezi ca se pierd, deh!!! nu toate "omizile "ajung fluturi, dar una peste alta viata  merge mai departe, fericirea n-o gasim in vitrina, nu se ofera la cutie, legata cu o panglica mare rosie, ca daca ar fi asa, ai vedea pe toate strazile cutii cu panglici rosii iar stapanii magazinelor ar fi miliardari...nu!! asa ceva nu gasesti la cutiuta, gasesti in lucruri simple, precum o imbratisare, un zambet cald, momente perfecte si persoane speciale.
     Ideea e ca atunci cand oamenii intalnesc pe cineva special se opresc din mers, incarca "cutiuta "cu bucurii, petrec o vreme impreuna, iar cand unul din cei doi pleaca cutiuta ramane goala, continua drumul in cautarea unei alte cutiute... si drumul merge tot asa pana ajung la o rascruce cand trebuie sa imparta cutiuta cu cineva...atunci nu vor mai privi in urma niciunu; pentru ca regretele nu-si au rostul...au gasit sufletul pereche iar cutiutele goale nu mai folosesc la nimic.     Asta poate e scopul vietii sa fim fericiti, insa fericirea mea e simpla, nu-mi doresc lucruri imense de la viata pentru ca stiu ca esentele tari se tin in sticlute mici.
      In final vreau sa spun ca vreau sa ma ierte toti cei carora le-am oferit mai mult decat le-a fost permis sa primeasca. toti cei carora le-am aratat mai mult decat au vrut sa vada. toti cei care au auzit mai mult decat voiau sa auda dar totusi   intreb, cine sa va mai inteleaga? m-ati lasat sa va las si acum vreti sa va iau? dar, asa e in viata pierzi si castigi, insa un lucru  e important sa nu te pierzi pe tine.
    Oamenii vin si pleaca dar cei care sunt meniti sa ramana in viata ta - Vor ramane!

duminică, 17 iulie 2016

Suma viciilor ramane o constanta

 
     Incerc sa demolez ideea cu toate ca  auzi mereu spunindu-se asta, chiar daca  efectul viciilor poate fi mai degraba cumulativ, cu toate ca nu ne nastem cu vicii, le dobandim pe parcurs din cauza slabiciunilor noastre, absentei vointei si a ratiunii, nu spun ca imi doresc o lume de sfinti, Doamne fereste!! cred ca ar fi plictisitor, dar parca tare-tare ne ducem pe o cale gresita!
    Vorbeam aseara cu un amic la telefon si-mi spunea stii vorba aia zisa de Creanga? "Stiu ca sunt prost, dar cand ma uit in jur prind curaj"..deci concurenta e mare frate!! efectul de turma, nu ne lasam mai prejos...chiar daca e rau, ce vedem la vecin sau la un prieten,  furam ca sa nu fim mai prejos... eu as zice altfel, nu ma duce in ispita ca gasesc drumul si  singur/a!!si apoi  mai e ceva..pe masura ce imbatrinesti te evita ispitele vorba lui Winston  Churchill, stia el ce stia ca doar a fost prim ministru...
   Ei!! dar ce te faci cand de fapt unii sustin ca aceste tentatii te fac fericit? renunti la fericire?..ideea e alta !! singura cale de a scapa de ispita este sa-i cedezi, ca altfel sufletul  tanjeste, e ca si treaba cu fructul interzis...nu poti sa duci in pivnita un betiv care s-a lasat de bautura si sa ai pretentia ca nu-l ispiteste parfumul alcoolului...si uite asa gasesti pe toate drumurile oameni care tanjesc dupa alcool, dupa femei, dupa droguri si cate  alte rele pe lumea asta...veti spune pai? femeia e un rau necesar!!! da!! de acord... rau cu noi, dar mai rau fara noi....insa unii vor peste poate si de aici si scandaluri si  ca urmare apar nedreptati de tot felul se acumuleaza frustrari, nemultumiri, probleme emotionale, oamenii devin tot mai vulnerabili, iar cand nu te simti confortabil cu tine insati,  ajungi ca vaca aia dupa post, dai iama in lucerna!
     Pot sa spun ca eu ma pot considera cu adevarat o privilegiata, m-am apropiat mereu de oameni valorosi, i-am cautat toata viata si m-am bucurat de iubirea lor, de respectul lor, de consideratia reciproca.Universul e ca o oglinda, daca zambesti iti zambeste si el, exista o ordine in toate, nimic nu e intamplator, si vreau sa spun ceva in final, ceva de care ar trebui sa tina cont multa lume  -daruiesti iubire ti se intoarce inzecit...insa, cand semeni vant, aduni furtuna!aruncati la pubela negativul din voi, nu-l lasati sa va domine, in timp se poate amplifica, vedeti partea luminoasa a vietii si viciile va vor parasi.



vineri, 8 iulie 2016

Hotel Santana Neoklinik Moneasa - Mirajul sanatatii si logevitatii

    Nu este  un secret ca fiecare dintre noi cauta sa-si sporeasca numarul anilor prin diverse metode, dar sa nu uitam ceva, cu bani poti cumpara mancare dar nu si pofta, poti cumpara medicamente dar nu si sanatate, dar cine vrea medicamente?eu cu siguranta fug de ele,   prefer caile cele  mai putin invazive,  aleg o  posibilitate cat se poate de eficienta si o fac de cativa ani incoace, vreau sa traiesc ca-n basmul lui Ispirescu,  sa ma bucur de tinerete fara batrinete, invingand fortele raului  printr-o metoda la indemana noastra, trebuie doar sa  constientizam ca  "relele"care ne pandesc de la o varsta pot fi indepartate prin diverse terapii, una pe care eu o sustin si in urma careia ma bucur de  o stare de sanatate foarte buna  este OZONOTERAPIA .
    Ozonoterapia trateaza si previne foarte multe boli, previne chiar imbatrinirea precoce, imbunatateste substantial calitatea vietii, diminuand consumul de medicamente, nemaivorbind de faptul ca este un agent cosmetic excelent care actioneaza atat in exterior cat si in interior.
    Costul unei sedinte nu mi se pare exagerat tinind cont de faptul ca sanatatea este cea mai importanta dorinta pentru fiecare dintre noi, este darul  cel mai frumos dar si cel mai bogat pe care natura stie sa il faca, trebuie pazita insa  ca pe o comoara,  sanatatea fiind dulcea stare a  umanitatii,... dar, cand o pierdem  incercam sa ne dam peste cap, ne luptam ca zmeii din poveste sa  gasim  diverse metode, remedii, putini stiu insa ca ozonoterapia realizeaza neutralizarea toxinelor acumulate de-a lungul timpului,  le indeparteaza cu succes, o metoda nemedicamentoasa, care oxideaza aproape toate chimicalele facute de om...vindeca o serie de boli pentru care nici fabricile de medicamente nu scot leacul potrivit.
    Asemuiesc bolile cu acele ghionoaie din basme, care-ti  ataca trupul si compar personalul de aici cu zanele  si fetii frumosi din basme, o am si pe "Cosanzeana" aici in persoana Dorinei Coman, un specialist in ale ozonoterapiei de care patronii acestui hotel pot fi mandri, profesionalismul de care da dovada e la cote inalte,  ei reprezinta forta binelui....traiesc un basm frumos aici la poalele Muntilor Apuseni, e simplu de gasit, e usor de vindecat orice boala prin terapia cu ozon, si cum ca in orice basm binele invinge raul, ma intorc mereu eliberata  de orice sindrom dureros....mai usoara si parca simt ca dupa fiecare  sedere aici prind aripi, zbor!!!Dar, de fiecare data nu vin cu mana goala aici, vin  cu prieteni, de data aceasta cu Lili si Michael din Germania.


joi, 30 iunie 2016

Pe barba mea...


      E in firea oamenilor sa se mandreasca cu ce au mai frumos, traim intr-o lume  in care suntem etichetati la tot pasul, iar noi ne incadram in functie de parerile lor despre noi, lasand uneori minciuna sa cosmetizeze  imaginea noastra, de ce? pentru ca mai nou adevarul nu face casa buna cu prezentul....cu lumea in care traim, de ce? va intreb din nou? pentru ca nu-l suferim! asta e raspunsul!
     Nu convine nimanui sa i se spuna fata in fata ce credem despre el sau ce nu este in regula cu el, refuza" sa-l umpli cu adevar" de ce?  intreb din nou....intrebare retorica, pentru e simplu  raspunsul pentru fiecare, ne-am vedea prea hidosi si uite asa facem un pact la nivelul omenirii, lasam minciuna sa ne faca frumosi, aratosi si una peste alta te salveaza si de durere si mai ales de munca  in a deveni mai bun...ca e munca frate, nu gluma! Cu minciuna ajungi cineva peste noapte, cineva care poate ai vrut sa fii toata viata dar din pacate nu ti-a iesit...deh! soarta asta!!! 
      Minciuna ajunge cel mai bun prieten al tau, iti da posibilitatea sa scoti capul in lume, te ajuta sa te indragostesti, sa iubesti  iar unii mint atat de tare incat ajung la performanta nefasta sa creada ca minciuna lor este purul adevar! devin ingeri albi fara pete, fara defecte, pentru ca adevarul  spune lucruri urate, fapte reale, pe cand minciuna cu limba ei de sarpe atinge mai bine....mda! am muscat din marul binelui si raului la inceputuri si nu ne-a fost de ajuns pentru ca  nici acum nu stim sa deosebim binele de rau, stiu si eu? poate e bine sa traim  asa...in raiul creat pe minciuna, pe neadevar, care e mai comod, nu doare nu te pune la munci istovitoare ci dimpotriva te tine pe brate!
      Narcoticul minciunii ne face sa uitam de prietenie; de bun simt, de compasiune, frumusete interioara, integritate, personalitate, loialitate, iertare, curaj, toleranta, rabdare, cumpatare, modestie si nu in ultimul rand de autenticitate!
      Vreau sa inchei spunind asa cum spune si Marius Moga, ce am facut in viata am facut pe barba mea, nu am depins de nimeni si nici nu am facut bani pe spinarea cuiva, asa cum fac altii prin minciuna...oameni  cu sufletul sarac, uitand ca exista o socoteala AICI  pe lumea asta...nu duc nimic Dincolo, decat osanda!...si acum hai, scrie-mi ceva dragut, minte-ma,  cum spune si Alexandra Crisan in piesa ei Minte-ma frumos.