Blog premiat

RadioTasha

vineri, 18 aprilie 2014

Emotii nesupuse

  
     Ma gandeam acum ce s-ar intampla daca cineva intr-o buna zi mi-ar  lua blogul? unde m-as mai  lamenta? unde mi-as descarca naravul asta, de-a spune ce simt in anumite momente?...ihim, stiu ce  mi-ati raspunde: - intr-un jurnal privat! Corect! Dar nu e acelasi lucru, acolo nu gasesc feedback-uri, acolo n-am umarul de urgenta pe care sa ma sprijin!Si daca m-ati intreba ce trasatura de caracter ma nemultumeste , v-as spune pe nerasuflate, tocmai  asta!...adica prostia de a spune tot ce simt! practicalitatea asta bat-o vina!
      Viata asta e un carusel de imprejurari, de provocari, in care te descoperi pe zi ce trece si simti nevoia sa te certi, sa te ierti , ca apoi sa poti  merge mai departe...am luat la puricat iluziile mele si culmea  stii care e? am descoperit plusuri, cred ca au fost  furnizate fara comanda din partea  celor din cercul in care ma invartesc!s-or fi gandit ca pot plesni de atata fericire? mda....e singura explicatie plauzibila...neaaaahhh!! n-a fost sa fie! n-am plesnit  ca nu m-au implinit!...dar, una peste alta m-au ajutat sa ma apropiu eu mai mult de mine, sa-mi fac cu mana salutand regasirea!
     E grozav sa te intalnesti tu cu tine, pentru  ca la o adica ce ne leaga pe unii de altii?Interese, ambitii, scopuri, obligatii pe de o parte, placerea pura a interactiunii pe de alta. Fac radio de cativa ani buni, poate  ca e un alt echilibru care da de gandit...impart pareri, primesc pareri, am castigat , dar am si pierdut persoane de care m-am legat sufleteste....ca atare bucuria castigului are in spate tristetea pierderii..legatura dintre bine si raul este insusi destinul! ca sa fiu  fair play cu propria-mi viata ma simt nevoita sa recunosc ca in cele din urma a aparut  si binele  de care m-am bucurat atat timp cat eu am stiut sa-l "ospatez" cum se cuvine...nu tot timpul am fost gazda ideala, l-am mai suparat si...a plecat!
    Intorcandu-ma la iluzii a caror fana declarata sunt ( sugestiv si titlul blogului meu...)se pare ca voi ramane o visatoare incorigibila care isi apleaca urchile la factori externi care pot sa influenteze  pozitiv orice iluzie, rea meteahna mai am, ma mai salveaza oare cineva? dar pentru ca acum ma incearca sentimente contradictorii, cred ca cel mai bine ar fi sa ma opresc din scris, n-am apucat sa ma spovedesc inainte de Paste, Joia era ultima zi...uite ca am facut-o acum in fata Lui  in fata voastra, sa ma simt mai usoara, mai libera! gata cu sentimentalismul meu tampit, dar nu inainte de a multumi celor cu care am impartit momente irepetabile si daca tot vine Iepurasul de Paste sa-L rog pe D-zeu sa ma"tavaleasca" putin in  nepasare si sa-mi scoata in cale pe cineva cu care sa ma pot intelege din priviri , ca de vorbe m-am saturat!
  

miercuri, 16 aprilie 2014

Sarbatori Pascale norocoase cu bine si cu sanatate!

   
     Nu intotdeauna primim chiar tot ceea ce ne dorim de sarbatori, sau poate nici noi nu reusim sa oferim celor dragi  ce ne propunem... important este sa apreciem ceea ce ni se ofera,  cat ni se ofera, sa multumim pentru ceea ce ni se ofera si sa traim frumos clipa.....,lumina Invierii  m-a invatat cu adevarat sa cred in frumos, sa traiesc sentimentul de impreuna, alaturi de cei dragi!...sa trec  peste ce-a fost, sa cred cu adevarat in mine...sa pot sa aleg ce mi se potriveste, sa separ raul de bine...
    Cred ca odata cu Invierea  multi dintre noi am simtit o eliberare, o usurare de pacate, pe care cu voia sau fara voia noastra le savarsim...de Sf. Paste eu va invit la  pranzul sufletului meu...sa-mi culegeti dorurile, zambetele si "cozonacul" din suflet!...si nu uitati  versurile  lui Alecsandri:
"De la mine pin' la tine
Numai stele si lumina!"

                Paste binecuvantat!Hristos a inviat!

marți, 8 aprilie 2014

Prima zi ...din restul vietii mele.



        Azi poate trebuia sa stau ascunsa cu gandurile, sa ma bucur singura, sa fiu fericita  ca  cineva vrea  sa ma auda in fiecare zi, vrea sa stie in fiecare zi, ce fac cum imi petrec ziua  si daca  gandurile mele converg cu ale lui...de ce spun prima zi? pentru ca pana azi, n-am simtit acest lucru, deci azi minusul se transforma in plus, am ceva in plus si  incerc  sa cred ca  asa va fi tot  restul vietii mele!
        Nu vreau sa vorbesc acum prea multe, am insa o curiozitate, am s-o dezvolt si intr-o proxima emisiune de Radio, de cate ori in viata ati simtit ca  renasteti pentru a nu stiu cata oara?
       Pana atunci va las sa ascultati o melodie pe care o ascult eu acum :
                
              http://www.youtube.com/watch?v=zwFS69nA-1w

duminică, 6 aprilie 2014

Punctualitatea


     Se spune ca punctualitatea este politetea regilor, eu as zice ca este o dovada de respect pur si simplu si este se pare evidenta la oamenii care vor sa reuseasca in viata! Oricat te-ar costa , oricat  efort ai depune, respectand  pe ceilalti te respecti pe tine insati...nu poti sa  promiti ca ajungi  intr-un anume loc spre a te intalni cu cineva si tu apari  peste sferul academic, dimpotriva  e bine sa ajungi mai devreme cu cateva minute spre a putea sa-ti reculegi gandurile....
     Mi-a luat uneori nopti nedormite sa pot sa termin un proiect la care am lucrat, sa-l dau gata chiar in devans, nu stiu  daca eram motivata neaparat de parte materiala, ci mai degraba de conditia mea de OM, nu poti fi credibil, creditat de cei din jur fara aceasta calitate, sa mi se scuze lipsa de modestie, dar, asta fac si asta spun...am vrut mereu sa fiu cu un pas inaintea altora!
     Sigur ca in goana asta nebuna careia ii spunem viata minutele sunt foarte pretioase, umerii nostri sunt incarcati de dureri, iubiri, taceri sau cuvinte spuse sau nespuse, care ne mai franeaza ritmul, nu ne lasa sa alergam liberi si fericiti, nu ajungem la timp , pierdem ocazii, ratam, esuam, ne lamentam si cautam vinovati mereu...fara sa ne gandim o clipa ca de fapt, defectele noastre sunt calitatile celorlati...omul este suma calitatilor si defectelor sale, a sentimentelor si emotiilor sale, a amintirilor sale, a faptelor sale.
     Intrebarea mea este  simpla cat de exigenti sunteti cu voi insiva? cat de eleganti in atitudinea de mai sus,  cu alte cuvinte cat de punctuali in  actiunile intreprinse de voi, cat de mult  va doriti sa ajungeti la performante prin punctualitate?
     Folositi reminderele de pe telefon, calculator spre a va alarma in caz de nevoie, veti fi mai  multumiti si mai impliniti in tot ce faceti, reusind implicit sa nu ratati nimic din tot ce va propuneti sa faceti!reputatia voastra va avea numai de castigat! Succes!

joi, 3 aprilie 2014

Vino alaturi de Radio Tasha!


      Daca ai dictie, daca poti sa construiesti fraze coerente
si oarecum lipsite de gafe, daca poti insera si cate-o gluma
al nostru esti! Radio Tasha e in cautare de astfel de persoane!
Da-ne un semn la radiotasha@yahoo.com sau pe skype la radio.tasha1 si noi te vom contacta!

      Suntem radioul care nu loveste in gustul ascultatorilor,
difuzam toate genurile de muzica iar voia buna si dedicatiile
muzicale, selectia muzicala a backup-lui te fac sa ne primesti 

cu drag in casa ta draga ascultatorule!
de ce? pentru ca noi...
 nu te stresam,
 nu te apasam,

 dimpotriva! 
 te rasfatam!
Convinge-te aici :Radio Tasha

luni, 31 martie 2014

Cat poti sa pierzi?

     
       O intrebare pe care mi-am pus-o  mai zilele trecute si la care poate as vrea sa-mi raspundeti si voi...daca ar fi sa pun pe talerul balantei vietii, as spune ca am pierdut mult, dar pe de alta parte am pasit mai departe cu incredere, chiar daca in acel moment am urlat de durere,  am realizat ca nimeni nu este de neinlocuit pe acest pamant ...pierzi ceva drag ca sa castigi ceva mult mai mult si mai bun,cam asta e regula vietii!...deci am echilibrat balanta!
      Mergem mai departe  cu gramul de nebunie care zace in fiecare din noi, de ce am cauta vinovati  pentru deciziile noastre?...mai cu seama ca poate ei nici nu exista, avem o viata, o singura viata si alegerea noastra ar trebui sa fie fericirea, de noi depinde, nu de altii!cautam un altceva intr-o lume ce nu percepe decat ceea ce vrea ea sa perceapa, incercam si repetam experiente placute purtam masti si ne imbracam  vorbele in metafore care vor sa ne dea stralucire...unii vad stralucirea , altii deloc, vad totul tern si anost, dar nu ne pasa, mergem mai departe, mai conteaza ca vecinul  sau amicul are "dioptrii"...neah!! sa dea si-n gropi ca nu ne pasa!
      In inocenta mea nu exista lucruri care ar putea sa-mi perturbe existenta! cred in miracole si ele mi se intampla, exista multe moduri de a te ridica de jos (pentru ca hai, sa recunoastem, sa nu ne ascundem dupa visin, fiecare din noi are cate-o cadere...) eu am secretul meu in a-mi hrani sufletul atunci cand e ranit, poate candva voi scrie un ghid  in speranta ca va folosi celor care n-au descoperit inca secretul, pentru ca fiecare om care intra in viata noastra iti da o lectie, invatam  mereu de la unii de la altii, aici e frumustea si secretul unei vieti armonioase , frumusetea vine din detalii pe care  noi in graba noastra nu le bagam in seama, din pacate acel "strop" face diferenta dintre noi!  daca am fi mult mai atenti unii cu altii viata noastra ar fi incarcata de momente care pur si simplu ne-ar da pe spate! am simti magnificul vietii pur si simplu!!
     Inchei prin a spune vorba bine stiuta de unii dintre noi...cine pleaca la plimbare  pierde locul de onoare!..l-am pierdut si eu, l-au pierdut si altii ...locurile se mai schimba, tocmai pentru a nu lasa loc rutinei si evident pentru optimizarea vietii de zi cu zi e chiar indicat!  ;)
      Sa incepeti saptamana cu dreptul dragilor sa aveti parte de o saptamana implinitoare cu mult spor!

sâmbătă, 29 martie 2014

Efuzii

    
        M-am apucat sa scriu chiar la primele ore  ale  dimineatii, am ajuns sa cred ca viata noastra e de multe ori o Vinere Mare, zile in care ne chinuim sa ducem crucea pe drumul  batut de incercarile vietii, dar,  si zile cand ne chinuim sa ducem crucea celor apropiati noua, celor obositi de viata, invinsi de soarta , (.... si Doamne sunt atatia...le-ai uitat numaru' !! ) intristati sau pur si simplu  loviti de o boala...dar, mi-am pus o intrebare...daca ne oferim sa-i ajutam pe altii, in momente in care ei nu ne cer asta...mai trebuie oare sa amintim momentele? la ce le folosesc?sau la ce ne folosesc noua? o intrebare retorica... si totusi...am sa spun ca daca  eu aleg sa fac un bine cuiva...nu il amintesc dupa un timp  acelei persoane, pentru ca de  fapt si de drept, nu mi-a fost cerut...pur si simplu a fost dorinta mea sa fac un bine....m-am incarcat pozitiv cu sentimentul ca am putut poate sa fiu de folos cuiva, si e grozav sentimentul, pe mine personal m-a incercat de multe ori si stiu ce inseamna!...cunosc trairea!
     Si, asa cum bine imi amintesc ca spunea un prelat al bisericii ortodoxe, ca sa-l intelegem pe Hristos, nu crucea in sine e o povara si nu crucea noastra ne raneste ci vorbele biciuitoare si  privirile intepatoare ale celorlalti, vorbele si "privirile"...(apropos de barna in ochii tai...si paiul in ochiul altuia...)ele sunt uneori paralizante sunt ca niste spini care intra   in carne vie! sunt ca un pumn in tample!
     Cineva imi spunea mai zilele trecute ca persoanele care se victimizeaza reusesc sa primeasca iubire din partea lumii...hmmm!! gresit! niciodata n-am  simtit ceva deosebit  fata de o persoana care incerca sa faca pe victima in ochii mei..si nici nu abordez o astfel de  atitudine...dar in inima noastra exista un rai si un iad...nu pot sa fiu placuta de toata lumea, asa cum poate nu plac nici eu pe toata lumea, pe cei care nu-mi plac...in asez in partea de jos, adica in" iad"ii inghet pur si simplu..nu ii ard! ca n-am eu acest drept...iadul  din inima mea e rece...odata ajunsi acolo, mai greu au sansa sa se ridice, ei poate m-au facut sa plang, sa sufar, dar, au fost poate intr-un anumit  segment din viata mea persoane apropiate mie...m-au ajutat  sa fiu mai puternica, sa stiu sa lupt cu viata, curajul, lupta in sine...cu viata poate il datorez si lor...dar ca sa vina sa le dau" decoratii" pentru ce au facut din Olga Morar, adica un OM  mult mai sigur pe sine si cu mai multa incredere in puterile mele proprii, fara sa mai caut"umere de urgente" asta,  mda...! asta mi se pare anormal!"DECORATIILE" le imparte numai EL!...dupa meritul si stradania fiecaruia!
     Poate ziua"invierii"pentru cei inghetati in iadul sufletului meu va veni intr-o  buna zi....nu-i scot inca de acolo, ii tin sub supraveghere! o sa spuneti ca poate nedreptatesc acele persoane...asa o fi...dar ma intreb cat de normal e sa fii om ... sa iubesti, deci cat  de normal e sa fii nebun,  cat de normal este anormalul credintei si cat de anormal este normalul acestei lumi?
     Raman in asteptarea Duminicii vindecatoare.. o Sambata binecuvantata va doresc si un weekend strasnic!