Blog premiat

luni, 15 iulie 2013

Hopa, sus!!!

      
Banuiesc ca nimanui nu-i este in totalitate bine, fiecare dintre noi  are cate-o problema oriunde s-ar afla in lume, nu poti desprinde raul de bine, orice stare a lucrurilor se incadreaza in limita unei dualitati, dar, se pare ca lupta dintre bine si rau s-a cam acutizat in ultima vreme.
      Stapanim cu greu emotiile, trairile, dam frau liber pornirilor si ajungem foarte usor la stari conflictuale, devenim foarte vulnerabili in fata raului, pentru ca da....! raul stie ce sa aleaga! e al naibii de priceput!iti fura din permisivitate, te conditioneaza, te depersonalizeaza... :(
    Loveste cu cruzime in bunatate, in puritate, in iubire....raul ne face  sa uitam de sensibilitatile  sufletesti ale celor din jur, ne face sa vedem lucrurile prin prisma experientei personale, uitand ca de fapt suntem diferiti, binele meu nu este si binele tau!
      Am o credinta nestramutata in bine, mereu am gandit pozitiv, tocmai de aceea am reusit sa depasesc multe hopuri din viata mea...divinitatea este in fiecare din noi, de noi depinde cata putere ii dam sa actioneze in bine!De fiecare data am avut pe cineva care mi-a intins o mana si mi-a spus :
    - Hopa, sus!!! :)
  Nu vreau sa cad intr-o filosofie desueta ma opresc aici, insa,  am scris acest articol pentru ca  simt nevoia sa spun acum si eu cuiva:
    - Hopa, sus! Am nevoie de tine! >:D<

sâmbătă, 13 iulie 2013

Ganduri in amurg

          Azi m-am simtit ca o scrisoare deschisa, dar necitita ...ca o simfonie cu cuvinte nerostite, sau ca o serenada cantata  la un geam inchis, si unde pui ca e weekend si unde pui ca e loc de bine pentru fiecare,  insa eu nu-mi gasesc locul!
          Surad...asa cum spune autoarea  poeziei, surad fara motivatie...ce tare starea mea de gratie! da....da!!! surad....Uneori femeile surad.    dar stiu si eu? cred  ca e bine  ca se intampla si fara  un target anume, pur si simplu ...desi, e bine sa avem tinte si directii cat mai precise si mai bine definite!...dar, ce te faci cand vine si ziua cand obosesti sa mai cauti tinta, pentru ca de fapt tinta nu e ceva palpabil, ea se schimba dupa conjunctura vietii, uneori suntem surzi si nu auzim vocea vietii, sau nu vrem s-o bagam in seama atunci cand ne indreapta pasii, dovada starea mea de  incertitudine de azi! AZI POATE IMI TRAG SUFLETUL...sau il las sa se odihneasca!ma opresc aici, insa voua va spun - Drum bun! Gasiti calea catre sufletul vostru, catre sufletele celor dragi voua!>:D<

miercuri, 10 iulie 2013

Cruciada in numele iubirii

     Cunosc in ultima vreme persoane reticente, cu frica de viata parca, oameni care din teama de a nu-si descoperi sufletul , aleg  sa prinda in brate non- angajamentele, cauta doar distractia, si in perceptia lor iubirea e ceva inodor, incolor si fara o textura anume.
       Esti om slab in perceptia lor, daca te lasi cuprins de sentimente, habar nu au ce putere are dragostea, cum te poate ea "manevra", ce putere nevisata ai  de-a merge mai departe!...invata , incearca sa se limiteze, nu ajung niciodata la sublimul  dragostei,  acuza lipsa de timp, distanta,  sau alte scuze de  circumstanta, traind in mediocritate,  inconjurati de falsuri si ipocrizie....se multumesc cu putin, dar  nici macar acel putin trait asa cum se cuvine, asa cum ar fi bine pentru spiritul nostru.
      Scad pe zi ce trece sansele la o iubire autentica, ne dezicem cu voia noastra de tot ce mi se pare frumos!...o fi oare frica de faliment afectiv singura cauza?N-ar trebui oare sa pornim o cruciada  impotriva "speriatilor"?
    "Iubirea este inrudirea omului cu Dumnezeu.Ea uneste la maxim persoanele umane fara sa le confunde.In iubire se arata plenitudinea existentei.".... sa nu uitam asadar cuvintele parintelui Dumitru Staniloae!

vineri, 5 iulie 2013

Cum e bine?

   Pornesc cu o intrebare desprinsa in urma  afirmatiei unei bloggerite din lista  mea de blogging e vorba de Amuleta Japoneza  .
Amuleta Japoneza (care din cate am inteles eu este  actrita  la un vestit teatru din Bucuresti) spunea asa:
 "oamenii frumoşi vor pierde mereu bătăliile cele mai importante, pentru că au bun simţ, pentru că au lucruri frumoase de dăruit şi nu caută dezlănţuiri draconice în raport cu cei a căror minte limitată raspund astfel"
   So?...De ce oamenii"frumosi" sufleteste pierd mereu bataliile importante din viata?
    As zice ca oamenii frumosi sunt acei oameni destepti, care stiu sa lase de la ei... dar m-as contrazice in minutul 2 pentru ca  in viata  orice moment "mort" e daunator tot noua, stiti cum se spune? -  Prostii actioneaza, desteptii analizeaza!!!
    Sa intelegem deci ca oamenii destepti  au mult de pierdut pentru ca gandesc mult, nu se arunca din prima intr-o confruntare... ei se gandesc cum ar putea schimba lumea rea intr-o lume mai buna!...aici e buba!!! Sunt prea putini sa reuseasca!Universul are  aproximativ 15 miliarde de ani, greu de schimbat natura umana! foarte greu!Sunt convinsa ca au incercat milioane de "destepti" pana acum, si nu le-a iesit! Oamenii destepti mai sunt si foarte romantici, ei sunt deasupra ideilor de  bani si avere, n-au tupeu, aici e necazul ca din pacate cele mai multe confruntari in viata se castiga cu tupeu, nu cu dreptate sau logica argumentativa...A gandi asa in lumea in care traim nu stiu daca ajuta...?
      Va  intreb asadar, e bine sa fii destept, prea corect, prea modest, prea timid , prea cu mult bun simt, fara tupeu?....sau e bine sa fii destept si sa faci pe prostu' ...sau prost, cu curaj si nesimtire  si sa actionezi fara stres?
     Weekend relaxant tuturor!!

joi, 4 iulie 2013

Muzica, muzica si iar muzica...!

   
 
      Diminetile mele incep cu muzica, fiecare melodie readuce la viata o amintire, sau poate imi da o stare anume, azi spre exemplu m-am trezit cu Mihael  Bolton -When a man loves a woman, la ceasca de cafea...evident, pai cum altfel?...ceva s-a petrecut in mintea mea, un gand m-a dus la momentul cand am ascultat pentru prima oara acea melodie si  mai ales langa cine eram in acel moment, mi-a venit sa plang, n-am vrut insa sa par patetica in fata celeilalte Olga, care ma cearta mereu cand o iau"razna" si plang din te miri ce, dar muzica te emotionaeaza uneori pana la lacrimi, si am fost suparator de realista cand mi-am spus : 
       - Olga muzica e balsam, nu durere! E bucurie de moment, ia-l ca pe un moment de rasfat!
    Ascultatorii mei de azi, au avut gusturi  diferite, genuri de muzica diferite si usor am  reusit sa -mi incarc sufletul cu doza de  bucurie pe care numai muzica ti-o poate da  uneori...
    Exista si acea muzica "draceasca" din zilele noastre ca sa nu-i zic dementa care isi are izvorul  in  manifestarile arbitrare a unor sentimente, confuze, nelamurite   cu alte cuvinte.Unii asculta intr-o nebunie Skrillex, cand am ascultat prima data mi-am imaginat si felul in care danseaza pe acest ritm tinerii de azi, poate isi elibereaza  criza de personalitate, ma rog...no comment sunt gusturile lor...insa muzica mi se pare totusi ceva serios, si ca atare trebuie privita intocmai!...ea are puterea sa ne schimbe in bine, mai ales daca o ascultam cum se cuvine!
     Nu poti sa bati cuie in perete in timp ce se aude o melodie la radio care te duce cu gandul la ceva frumos, nu poti sa lucrezi ceva cu  declansare, degajare de zgomote asa cum spunea un ascultator azi(un ascultator din Spania, care trebuia sa-si tunda gazonul, dar muzica radioului meu, nu-i permitea asta... ;))  ) asta pentru ca muzica inseamna sunet, sentimente, limbaj si mai ales armonie sufleteasca!
      Ajung la concluzia ca fiecare dintre noi este DJ-ul propriei existente , ne alegem cu alte cuvinte singuri zenu' si feng shuiul,  vorba celor de la Taxi, vibram dupa culorile  alese de noi, ca sunt proaste sau bune tine de responsabilitatea fiecaruia  dintre noi!
Las linkul  melodiei care vine sa adevereasca spusele mele ;)
Taxi - FLASH MOB - Karma, zenu' și feng shuiu' 

      Fredonam , deci?

"Karma, zenu' și feng shuiu'......" ;)




luni, 1 iulie 2013

Credeti in miracole?

      Mircea Eliade spunea ca minunile se intampla la tot pasul , trebuie doar sa inveti sa le recunosti,  asa o fi, cred ca eu dau in curand in orbul gainilor, ca nu mai recunosc  nicio "minune", ....de oameni e greu sa te apropii, daca nu ai tact risti sa ti  se inchida calea asa cum se inchid cerurile in fata necredinciosilor! In viata totul e subiectiv, tine de noi, de oameni, de asteptarile noastre, de acceptare, de posibilitati si sigur de credinta in "Savarsitorul " de miracole!
      Poate am incercat si eu sa ies din platitudinea vietii mele dar n-a fost chip, in ultimul timp imi merge cam de-a'ndoaselea! Am o viata asezata, fara nimic spectaculos in ea, cu toate ca imi plac provocarile la maxim, din frica de a nu da chix, in ultima vreme stau potolita, evident e si asta o explicatie, cui ii e frica de apa nu maninca peste, nu-i asa?   mda..o fi poate intelepciunea maturitatii,  hai sa fiu mai ingaduitoare cu mine insami.... ;)
    Am ajuns  sa cred ca miracolele sunt imposibile si ca atare irealizabile, daca ar exista ar fi o incalcare a legilor naturii... unii insa spun ca ele exista, sunt ocazii unice in viata pe care poate trebuie sa le prinzi cu ambele maini sa nu-ti scape, si daca ai reusit mai e si multa munca, perseverenta si chiar sacrificii, pentru ca ele se intampla in lumea celor ce indraznesc, a celor care nu se dau  deoparte la primul obstacol si stiu ca odata aparuta oportunitatea ea trebuie valorificata!Intrebarea mea pentru voi - credeti in miracole? (va fi un subiect discutat intr-o proxima emisiune la Radio Tasha .)