Potrivit faptului ca sunt o fire directa si spun ce cred pe fata,imi atrag dusmanii usor,dar consider ca mai bine sa ai 4-5 persoane de calitate,sau ma rog asa cum le vrei tu decat o multime si sa stii ca poarta o masca vis-a-vis de tine...
Am momentele mele cand ma simt ciudat,sunt nedumerita,incerc sa ma dezvelesc de haina neputintei si sa-mi iau un alt vesmint,cel al sperantei,pentru ca numai asa realizez ca as putea merge mai departe...
Ieri mi-am dat seama ca singura mea prietena de suflet ramine Camelia,este singura care reuseste sa -mi intinda cu adevarat mana atunci cand sufletul meu rataceste pe cai incetosate,pe cai fara lumina...ea intotdeauna face lumina in sufletul meu,are ea un talent anume,nu stiu cum face ,dar ii reuseste de fiecare data...si pur si simplu de mana cu ea uit de grija zilei de maine,uit ca imi este foarte greu fara cel drag pe care l-am pierdut,uit ca viata poate n-a fost chiar atat de dreapta cu mine...
Ati avut momente in viata cand plangeati pe dinauntru dar zambeati pe dinafara?e greu sa faci asta la nesfarsit,e greu sa faci pe altii sa creada ca ti-e bine cand defapt ai o tarra pe care o porti in suflet si pe care n-o poti abandona...exista atata iubire pe lumea asta si totusi tu nu poti sa te faci partasa...pentru ca ceva,ceva te trage inapoi...desi spuneam intr-un blog de-al meu ca fericirea,izvoraste din lucruri marunte,simple iar iubirea,iubirea este tot ce poate fi mai sublim pe pamint....o inveti treptat ca pe un abecedar,si odata stapinit,mergi mai departe,pentru ca stii sa-i" citesti "pe cei din jurul tau...
Cand iubesti ,il vezi pe el peste tot...in multime,in paharul de apa pe care il bei,in cafeaua pe care o sorbi picatura cu picatura,in mancarea pe care o duci la gura,in baie cand apa curge peste tine,ii simti parca degetele ca te ating,atunci cu siguranta poti sa spui ca iubesti...e simplu sa spui te iubesc!e mai greu sa dovedesti acel lucru si sa te tii de cuvant,pentru ca desi cred in puterea cuvintelor,trebuie sa marturisesc ca viata mi-a dovedit ca orice lucru pamintesc este demn de vremelnicie,nimic nu dureaza o eternitate,toate sunt trecatoare...
Si da,trec si zilele,uneori fara rost,te trezesti ca nu apuci sa faci mare lucru,gatesti,deretici prin casa, mai scrii cite ceva,mai schimbi o vorba cu un cunoscut,cu un prieten si defapt nu se intampla nimic din ceea ce ti-ai dori sa se intample...si seara cand faci bilantul zilei,constati ca la marea de zile,mai adaugi una fara rost,fara culoare,in care n-ai facut nimic special,si te intrebi oare e vina ta? e vina altcuiva...sau poate ca asa ti-e dat?Hmmm!!!oare numai mie mi se intampla asta?sau mai sunt si altii care gandesc asa?as da un banut sa le aflu gandurile,sau poate mai multi...pentru ca poate astfel as capata o alta atitudine,am dori din nou sa simt ca traiesc cu adevarat,ca odinioara...Doamne ce bine imi mai era!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu