Blog premiat

RadioTasha

luni, 28 septembrie 2009

Ti-am sarutat gandurile...


Am adormit aseara cu un exercitiu constat,un exercitiu pe care il fac in fiecare seara...iti sarut gandurile,pentru ca sunt convinsa ca si tu faci acelas lucru,poate suntem chiar pe aceeasi frecventa,altfel nu-mi explic cum putem simti la fel...
Simt ca incet,incet ajung la capatul labirintului si obstacolele nu mai sus la fel de vehemente...si apoi oricat de radicale ar fi...nu-mi pasa!ma las pe mana Providentei...nu mai fac monologuri si nu mai vreau ganduri de toamna trista!
Visul unei nopti de toamna(cum l-ai numit tu) ne-a cuprins pe amindoi,acum il traim in realitate,ne bucuram de clipele in care suntem impreuna,suntem fericiti cand ne regasim si asta e tot ce conteaza!
Ti-am "adoptat"sufletul pe perioada nedeterminata,asa ca slabe sperante sa ma dezic...stii bine ca sunt o luptatoare,cand incep un lucru il duc pina la capat...orice s-ar intampla!Viata a venit peste noi,dragul meu in momentul cand nu ne asteptam,pentru ca asa se intampla de obicei...cand nu ceri ceva,iti apare parca din senin dar atunci bucuria este parca dublata,pentru ca ai gasit ceva ce n-ai sperat...furam clipe,si ne multumim doar cu atat...nu ne promitem nimic ,pentru ca stim bine ca nu putem sa ne tinem de promisiuni...ne limitam fericirea si cu toate astea ne dorim pe timp ce trece mai mult si mai mult, sa ne auzim, sa ne vedem.
Afectele mele pentru tine,ajung uneori sa defuleze,iti spun ca-mi vine sa plang,si tu imi spui ca daca trebuie o sa plangi alaturi de mine...terapie curata...inchidem ochii si prin exercitii de imaginatie,reusim sa fim impreuna,sa simt ca-mi mangai fata si-mi spui ca va fi bine...ca dorurile noastre se vor intalni intr-un final....si eu o sa-mi rasfat sufletul cu tot bagajul pe care l-am adunat cu sarg atata vreme amindoi:vorbe,zambete,glume...dorinte....hehehe!!! parca vad ca o sa-mi spui...si eu unde sunt?lipsesc din ecuatie??!!...nu lipsesti...ai uitat ca tu esti adoptat? ca sufletul meu e plin de sufletul tau?
Acum insa parca ti-as cere un favor...
Sa -mi dai voie citeva clipe sa imi asez capul pe umarul tau...
M-as debarasa de un pic de dor...

6 comentarii:

  1. A-ti tine chipul atat de aproape de mine nu e un favor pe care ti-l fac...
    E o bucurie pe care mi-o faci tu, o bucurie intensa...necuprinsa in vorbe...nesfarsita in timp...

    RăspundețiȘtergere
  2. Frumoasa povestea asa cum spui Miki,serafica chiar...iubirea se pare ca nu are varsta,nu are granite si acum cred mai mult ca niciodata in Blaise Pascal care spunea:
    "Inima are ratiuni pe care ratiunea nu le cunoaste" ...

    RăspundețiȘtergere
  3. sa-ti dea Dumnezeu numai clipe frumoase alaturi de sufletul tau pereche!

    RăspundețiȘtergere
  4. Multumesc Miki...le-am asteptat de multa vreme...
    incerc sa cred ca a meritat asteptarea.
    Sa-ti dea si tie D-zeu pe masura asteptarilor tale...

    RăspundețiȘtergere
  5. Anonimule....asa sa fie,si azi si maine ...mereu!

    RăspundețiȘtergere