O noapte alba...o noapte pe care am ales sa fie "alba"pentru ca asa a fost sa fie,am povestit cu cineva pe YM pina spre dimineata,iar timpul a trecut pe nesimtite...dar a fost o mare placere discutia,si am realizat ca micile placeri dau savoare vietii...
De multe ori asteptam marele moment fara sa observam micile clipe din viata noastra....noaptea alba pe care am petrecut-o alaturi de de aceasta persoana am luat-o ca un bonus....la tot ce mi-a oferit viata frumos pina acum...
Sa nu va asteptati sa fac marturisiri incendiare,azi noapte am simtit nevoia sa povestim despre mitul adroginului,despre acel suflet pereche care se spune ca exista pentru fiecare dintre noi si pe care il asteptam o viata intreaga,a carui ganduri parca le stim,dar nu l-am intalnit inca...unii dintre noi au norocul sa-l intalneasca,dar mai exista si varianta in care intalnesc sufletul pereche al altcuiva...si de aici porneste imposibilul,tragedia...vorbeam cu aceasta persoana si-mi explica ca defapt nu exista iubiri imposibile ci doar nesabuinta de a ne indragosti de cine nu trebuie...hmmm!!!dar tot eu vin si-mi zic,oare exista oameni de care trebuie sa te indragostesti si de care nu?...nu !!!!totul este relativ cand e vorba de sentimente...
De ce devine o iubire imposibila? Pentru ca avem prostul obicei sa proiectam asupra celuilalt asteptari nerealiste. Il vedem asa cum am vrea noi sa fie nu asa cum este in realitate si atunci cand se intampla sa actioneze altfel decat ne-am dori ...apare nemultumirea.Uneori insa ne e teama de noi inceputuri,ne e frica sa ne implicam prea tare,unii pentru ca am fost tradati,inselati si nu vrem ca istoria sa se repete...fugim pur si simplu...adevarul este ca e nevoie de curaj daca vrei sa se intample ceea ce-ti doresti...
Nu vreau sa fiu consolata, incerc doar sa pun in discutie niste lucruri trecute prin filtrul personal. Nimeni nu detine adevaruri absolute si fiecare va interpreta in felul sau ceea ce am scris, in functie de experienta de viata.
Ce pot sa spun ca o concluzie la tot ce mi se intampla e ca iubirea e un sentiment complex... Manifestarile ei sunt pe masura "purtatorului". Eu te iubesc asa, de la distanta, bucurandu-ma cu tine, suferind cu tine, fara sa ma vezi, sa ma stii, sa ma auzi, sa ma "citesti"... Imi place sa cred ca vorba care circula "prostii sunt fericiti" se refera la prostii naivi care iubesc fara sa vrea ceva in schimb, fie ca acel ceva e o mangaiere sau doar o privire, un cuvant ...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu