Capriciile toamnei se pare ca imi influenteaza si mie starea, cam se joaca cu rafinamentele mele, imi scoate la suprafata capricii apuse, sau imi dezvolta alte noi capricii, pe care incerc intr-un fel sau altul sa le satisfac, dar, nu-mi prea iese cum vreau eu...
O sa credeti ca sunt toane de-ale mele,(asa mi-am spus si eu, ca sa fiu sincera...)...dar toamna vad ca-mi dovedeste contrariul, ma arunca intr-un ritm care se pare ca este in contratimp cu simtamintele mele, ma simt subjugata si parca nu pot inainta... Lumea, timpul, imprejurul meu, parca uneori patineaza.... E ceva care imi devoreaza sufletul, mintea si parca ma simt prinsa intr-un cerc vicios din care nu reusesc sa ies....declanseaza in mine o dulce toropeala, n-o doresc, dar ea se insinueaza, nu-mi tulbura insa ratiunea, asta e partea buna a lucrurilor, o simt , sau mai bine zis o accept in chip vindecator, azi m-a impins spre meditatie...va spuneam ca toamna nu este anotimpul meu preferat, tocmai pentru ca imi sugereaza sfarsitul..dar, toamna asta parca am simtit fagaduinta unui inceput luminos...sabotat insa de factori care imping poate mult prea departe inceputul...
Incerc sa ma implic in cotidian sa uit de mine, dar oricate urgente cotidiene as avea faldurile toamnei ma inconjoara cu triste, melancolie, dar si speranta, speranta care ma imbarbateaza ,ma trezeste la realitate, imi deschide drumul, imi arata incotro sa ma indrept, imi mana zilele cu rost.
Uff...toamna insidioasa...,mi-o aduci in minte pe Margareta Paslaru..."LASA-MI TOAMNA POMII VERZI"cred ca tu ai inspirat-o pe Ana Blandiana, caci versurile sunt ale ei , iar interpretarea Margaretei Paslaru, una de exceptie...ma arunca intr-o dulce nostalgie..
Lasa-mi toamna pomii verzi si in acest sezon...uita de mine... https://www.youtube.com/watch?v=XHfuQVdEKxM
Toamna aduce tristete,nostalgie dar,are farmecul ei,te impinge spre reverie...frumoasa melodia Margaretei,imi place .
RăspundețiȘtergereMie toamna nu-mi place ..o asimilez cu bacovia..cu copilaria mea cand ,la tzara stand,ma ingozeau noroaiele.. si ritualul nesuferit de a-mi curatza ghetele...Apoi..cand am crescut ..am incercat sa vad frumusetzea covorului de frunze..culorile toamnei..dar din nou ...trebuia sa matur zilnic..tone de frunze de la nuc ..de la alti pomi din fatza casei..etc..Incerc sa ma impac cu acest anotimp de dragul tau..si ii multumesc pentru ca te-a luat de mana,te-a mangaiat pe frunte si ti-a promis un un univers special in care soarele va strabate nori si vreme mohorata incalzind sufletu-ti plin de dor.Dar daca ma va dezamagi ..voi inceca sa cred ca nu exista decat trei anotimpuri iar cel care imi da totdeauna putere sa ma ridic si sa o iau de la capat este PRIMAVARA!!!Nimic nu se compara cu natura in acest anotimp ..nimic nu poate infrange sperantza si bucuria din sufletul meu cand pomii dau in floare..te pup..suflet tomnatic cu pomii verzi!
RăspundețiȘtergereStela,azi plec la Negresti,padurea de la Mujdeni,o sa-mi mai dea un strop de nostalgie cu siguranta...drumul prin padure imi da fiori,aduceri aminte...
RăspundețiȘtergerePup si eu!!!draga Mara...hehehe!!ti-am spus ca ador primavara,e nemaipomenita,as vrea sa fie de patru ori primavara intr-un an...mai cu seama ca eu sunt nascuta in luna florilor(de aici cred ca si iubirea mea pentru ele...)dar,natura isi spune mersul,n-o putem opri...,acel univers promis,e greu de atins,mai greu decat mi-am inchipuit... :(
RăspundețiȘtergere