Forta si determinarea noastra nu au varsta!

"Nu uita niciodata ca pielea se increteste, parul incarunteste, iar Zilele se aduna in ani...
Dar ce e mai important se conserva; forta si determinarea ta nu au varsta.
Spiritul tau e cel care indeparteaza panzele de paianjen...
Dincolo de orice punct de sosire e unul de plecare.
Dincolo de orice reusita e o alta incercare.
Cat timp traiesti, simte-te vie.
Daca ti-e dor de ce faceai, fa-o din nou.
Nu te pierde printre fotografii ingalbenite de timp ....
Mergi mai departe atunci cand toti se asteapta sa renunti.
Nu lasa sa se toceasca taria pe care o ai in tine.
Fa astfel ca in loc de mila, sa impui respect.
Cand nu mai poti sa alergi, ia-o la trap..
Cand nu poti nici asta, ia-o la pas.
Cand nu poti sa mergi, ia bastonul.
Insa nu te opri niciodata."

Madre Teresa de Calcutta


Am primit acest mesaj in privat de la o prietena de pe un site unde eu am cont,si am stat si l-am analizat mai indeaproape...hmmm!!!!...asa este ,forta si determinarea mea nu au varsta,n-am cum sa renunt la tot ce faceam candva si imi aducea clipe de fericire,chiar daca vorba vine n-o mai iau la trap...ci mai "catinel"...da' de oprit nu m-am oprit si nu vreau sa ma opresc niciodata,pina cand evident Cel de sus va spune"Atat ti-a fost...",si cine stie poate il conving sa-mi dea un bonus acolo pentru comportamentul meu pe pamint...Doamne, nu te supara pe mine,mai glumesc si eu!...tine-ma sub aripa ta in continuare...
Mai poposesc si in capsorul meu tot felul de ganduri,care mai de care,dar ma bucur ca le indepartez,reusesc asta,cu efort ,firesc,ca doar sunt si eu un om normal...nu sunt dotata cu puteri extra... Si ce bine ar fi daca as fi,hm!!!cite as face pe lumea asta!n-as mai lasa suferinta,saracie,le-as eradica!...legat de saracie imi amintesc ca pe vremea cand eram time leader la o multinationala eram indoctrinati la traininguri cu ideea ca asigurarea este o solutie,aiurea...nu este!!!!! cei saraci,oricum n-aveau bani pentru asa ceva...si atunci?cum pot sa-i mint pe fata?doar ca sa-mi fac eu bani mai multi?(ca deh!consumul intelectual se plateste fratilor...nu te lasa astia sa muncesti pe bani putin...)ca atare,am renuntat sa mint pe altii si in acelasi timp sa ma mint pe mine,ca le ofer "demnitate"(cuvant pe care l-am folosit cand a fost momentul sa-mi dau cu parerea despre asigurari, pentru care am fost chiar apreciata si parafrazata de trainerul bucurestean)si e pe undeva adevarat,compania in caz de deces,ofera o suma care scoate din incuratura familia care la o adica ar ajunge la solutii nedemne luata fiind pe nepregatite,ca, ufff!!!moartea vine cand te astepti mai putin....moartea sotului meu in numai 2 luni de la depistarea diagnosticului de leucemie,e un caz concret!si cum in Ardeal inmormantarile se fac cu mare fast...cu mese la restaurant,precum o nunta...de parca asta ar ajuta celui mort cu ceva,dar...na!!! nu poti sa faci abstractie de la regula...(hehehe...ce bine ca sunt asigurata ! ....pot sa mor linistita! ei,glumeam,nu vreau sa aud inca de asa ceva...consider ca rolul meu pe pamint nu s-a terminat inca...)....mda!cam asta e,pot sa-ti reuseasca lucrurile in viata numai atunci cand crezi in ele,cand esti convins ca ceea ce faci este cea mai buna solutie!
Sa nu va paraseasca visele,iluziile,sperantele,increderea, niciodata!
Inarmati-va cu ele cand va este greu...asa cum fac eu,mai dau drumul unei iluzii,si merg mai departe! :)