joi, 12 noiembrie 2009
Cu capul in nori...
Nu pot sa cred!
Azi,ca niciodata am avut impresia ca e miercuri! hmmm!!asta mi se intampla doar in perioada de concediu,cand aveam o intelegere cu sotul meu,ne detasam total de tot ce inseamna probleme cotidiene,nu aveam voie sa ne suparam unul pe celalalt si de certat nici atat!...si chiar reuseam,reuseam atat de bine ca uitam chiar in ce zi suntem,sau in ce data...chestie de vointa la urma urmei!
Acum rad de una singura...vad ca scrie pe data postarii joi- 12 noiembrie....si unde pui ca promisesem unei prietene ca ma intalnesc cu ea...cred ca e singurul lucru care m-a pus in incurcatura,altfel,pe undeva ma bucur ca am reusit sa ma detasez de tot,sa pierd chiar si notiunea timpului! :) ...dar o sa-mi repar greseala o s-o sun sa-mi cer scuze,pfai!!!! sper sa ma creada!
Eheee!o sa ziceti,ce bine de tine ...ce-ti pasa!...n-ai grija serviciului,asta cam asa e!...desi zilele trecute parca,parca mi-as fi dorit sa-mi gasesc ceva,sa nu ma irosesc pe acasa...dar fetele mi-au zis:"mama,respecta-ti statul de pensionara!...calatoreste,du-te unde vrei...ai muncit destul!",si asta-i adevarat!...dar parca de una singura nu prea iti vine s-o iei la drum! :)
Dar asta e alta poveste...
O dulce si odihnitoare lene tuturor pensionarelor care ma citesc....si care poate au zambit pe sub mustata citind cele de mai sus... Sa aveti parte de tot ce va doriti,sa uitati pe ce zi sunteti,macar pentru o zi( ca mine...),hai ca in final am luat-o de buna!..fac haz de necaz! :)
Mult spor si bucurie, alinari de griji, dureri si suparari si cat mai mult cer senin! Ori deasupra capului, ori la fereastra inimii! :)
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Păi e miercuri azi, nu?
RăspundețiȘtergereA fost in mintea mea,pina acum,cand m-am desteptat! draga Cerculet...si ce bine mi-a prins! ;)
RăspundețiȘtergereE fain ,vorba ardeleanului sa uiti de lume...nu? :D
Fain dară, fain :)
RăspundețiȘtergereHai să rămână miercuri, că de joi n-am nevoie, ce zici?
draga mea iti scrie o pensionara cae inca nu a avut timp de dulcea si odihnitoarea lene de care vorbesti dar care e adesea cu capul in nori.Stii, eu o pun pe seama varstei si a oboselii..la tine..hm...e alta cauza...Sa mai spun ca esti indragostita ,ca la poata ta a batut sperantza,ca ai impletit o cununa de vise pe care o porti mandra peste tot..De-aia esti 'cu capul in nori"..dar se trateaza ..stai linistita??Sa iti dau reteta??..hai ,fie ,pentru tine ,CU ULEI DE FLOAREA DRAGOSTEI SI CU PASTILE DE NU MA UITA!!!!he.he...Farmacia din care poti cumpara asa ceva e prin moldova si se da doar cu reteta si doar personal..asa ca descurca-te...Te pup..aeriana mea draga,Mara
RăspundețiȘtergereCerculet,nu stiu cum ai ajuns pe blogul meu,dar sincer,citindu-te,am zis...hehehe!!! cireasa de pe tort !asta imi lipsea frate,povestea ta! m-a amuzat! so?!...fie miercuri cum zici tu! :D
RăspundețiȘtergereMara,tu si Cerculet m-ati facut sa rad de-a binelea!va multumesc! >:D<
RăspundețiȘtergereE bine sa fii aeriana...chiar si pentru o zi,la concluzia asta am ajuns! :)
Sa-ti dea Dumnezeu multa sanatate ca sa te poti bucura mult timp de acest statut !
RăspundețiȘtergereSi inca ceva: sa stii ca uneori te invidiez.Vreau si eu o singura zi cu un astfel de statut.
Am glumit , de sigur, dar uneori avem mare nevoie de clipe de ragaz.
Multumesc pentru apreciere,
RăspundețiȘtergereIn ultimele luni doar o prietena a reusit sa ma convinga sa continui sa mai scriu,sincer nu vad sa am talent iar versuriile sunt infantile.
Blogul il am de doar cateva zile,habar n-am care e treaba cu el,scuza-ma te rog daca postez unde nu trebuie.
Intr-adevar,seamana poeziile mele si a lui Lola
După cum ai observat, am ajuns cu un butoi :)
RăspundețiȘtergereMă bucur că ţi-a prins bine povestioara.
Miki,la mine pensionarea a fost cumva fortata,am facut-o dupa moartea sotului meu,optand pentru pensia lui militara,care la drept vorbind era dublu cat salariul meu in cultura,dar trebuie sa recunosc ca a fost o adevarata trauma...am inteles ca ai glumit,dar chiar sa nu-ti doresti pensia,mai ales daca iti iubesti profesia cum de altfel mi-am iubit-o si eu! :)
RăspundețiȘtergereCerculet,ai talent,si pe bune ca am savurat povestioarele,hai,la treaba! ca te mai caut!si vad ca te cauta si prietenele mele :)
RăspundețiȘtergereLa si 37...,uite ca cercul celor care iti spun sa continui se mareste asa ca...nu te lasa! >:D<
RăspundețiȘtergereMai schimabati idei cu Lola si cine stie? ;)
Tasha, iarta-ma daca am rascolit rani.Nu asta mi-a fost intentia.
RăspundețiȘtergereMi-am amintit insa, ca uneori glumeam cu mama mea, spunandu-i ca vreau sa fiu pensionara-eu nu terminasem nici facultatea- si atunci ne amuzam amandoua.
Imi iubesc mult meseria....si ea pe mine:D
Multumesc de sustinere,am sa continuui...
RăspundețiȘtergereAm sa mai pun poezii mai vechi pe profil ca am de unde alege :))
Am sa vorbesc cu ea :)
Mi-am dat seama din blogul tau de acest lucru draga Miki,esti facuta pentru asa ceva,se vede clar!
RăspundețiȘtergereImi place ca-ti faci timp de toate,ma vad pe mine in persoana ta cu cativa ani in urma... :)
La si 37...incearca ...eu o am pe lista mea de messenger e o fata mult prea matura pentru varsta ei,poti aborda orice subiect cu ea... :)
RăspundețiȘtergereImi poti da te rog adresa ei de ym ?
RăspundețiȘtergereLa si 37...intra la ea pe blog,lasa-ti adresa ta,id-ul tau,si te va contacta ea....la ea sunt moderate comentariile asa ca nu va aparea id-ul tau celorlalti...asa am procedat si eu... :)
RăspundețiȘtergereo sambata pe gustul tau...