Blog premiat

RadioTasha

vineri, 27 noiembrie 2009

Ca o apa de munte


M-am intors de la Negresti in jur de amiaza,m-am uitat in frigider si m-am tot gandit ce sa gatesc,mai era ceva tocanita de pui de ieri,dar,pentru ca fiica-mea cea mica nu maninca mancare de pe o zi pe alta,mi-a venit ideea sa pun un ciolan afumat la fiert si sa fac o supa de cartofi,e supa care le place mult fetelor...e trei trecute fix,vorba lui Caragiale si iata-ma deja cu ea terminata...din bucatarie vine un miros grozav cum numai afumatura o poate da atunci cand este fiarta...in amestec cu legumele pe care le-am adaugat.
Cum cadourile de Viena si bagajul sunt gata si pentru ca tot am ceva timp la dispozitie iata-ma din nou in fata monitorului...
Sa fiu sincera,in timp ce gateam gandul meu o cam luase pe aratura...ma apucase un dor de trecut,de trecutul apropiat,trecut in care eram plina de sperante,si trebuie sa va marturisesc ca desi tot ce-am trait a fost poate doar o iluzie,o inchipuire, a fost grozav!caci ce este mai frumos decat inchipuirea?realitatea e plina de defecte,de gauri negre in care cazi si e asa greu sa te ridici...
Speranta il face pe om mai frumos,mai bun,il lumineaza,ii incarca sufletul de bucurie si chiar daca ai anumite principii,le incalci si incurci in mod constient sau poate inconstient registrele comportamentale,si nu-ti mai pasa daca esti vioara intai sau a doua in viata cuiva,savurezi momentul,te bucuri de clipa aceea minunata cand el iti spune"mi-a fost atat de dor de tine..." si cand asta simti si tu...n-ai cum sa nu te tradezi,zambetul,vocea ta spun totul,esti intrebata "...ce-am facut oare sa merit toate aceste lucruri?..."...hm!!!! am sa-ti raspund acum cand chiar nu mai conteaza nimic ,cand totul e decis,totul e hotarit...ai facut sa simt ca traiesc cu adevarat,m-ai facut sa am o parere mai buna despre mine,sa cred din nou in mine...si nu ma mai simteam ca o balta statuta ci ca o apa de munte care face bulbuci cand intalneste in drumul ei bucati de stanca dar nu-si opreste cursul..,curge la vale...mi-ai ridicat stacheta existentei si-ti multumesc!
Multumesc Lui ca te-am cunoscut!

14 comentarii:

  1. ce as manca si eu ceva acea mancarica..uff, mi-ai facut pofta :) Un weekend frumos sa ai!

    RăspundețiȘtergere
  2. Asa imi place , ridica stafeta si mergi mai departe , niciodata sa nu te uiti inapoi, nu merita, traieste in prezent !Un gand bun si toate urararile mele de bine .Sa te simti bine la VIENA !

    RăspundețiȘtergere
  3. Multumesc satmareanco,ne stim doar de pe bloguri,dar la revenirea in tara promit sa te invit la o cafea...
    Sa ai si tu Zamfira un weekend pe masura asteptarilor! >:D<

    RăspundețiȘtergere
  4. Annea,daca fac si poza s-o pun pe net sa vezi cum mi-a iesit...sunt sigura ca vii...;))
    te imbratisez! >:D< si te pup!!!

    RăspundețiȘtergere
  5. Mereu eleganta cu mine...
    Mereu o Doamna veritabila...

    RăspundețiȘtergere
  6. Anonimule,angrenajul in care intrasem amandoi era prea fragil,am incercat sa ne fabricam un paradis artificial,n-a rezistat pentru ca omul nu e o masinarie sufleteasca care se hraneste cu virtual,el vrea realitate....biruinta ratiunii a demonstrat acest lucru.

    RăspundețiȘtergere
  7. Multumesc Veronica... >:D<
    Weeekend placut! :)

    RăspundețiȘtergere
  8. Ce puternica esti.. ce generoasa te dovedesti cu un om care ti-a intins o mana si te-a invitat sa pasesti dincolo de nori..dar care te-a abandonat acolo..dupa ce ti-a scris pagini de cascade iar tu i-ai tiparit numele pe o rana a sufletului tau..Hmm,sincer ma amuza comentariul lapidar al anonimului tau..doamna veritabila si eleganta in exprimare..dar ,isi imagina cumva ca o sa injuri????Eu,daca as fi fost .el.. as fi comentat pe pagini intregi...CE????las pe altii sa isi imagineze ce..Apa de munte ..ce frumos te-ai descris..sa inteleg ca el e stanca..pentru ca altfel ar fi avut reactii..Nu cred ca e de stanca,cred doar ca e un om bun care crede ca nu poate rani..desi cu tine a facut-o..si mai cred ca e un om slab care nu poate decide..Imi cer scuze daca ma citeste,dar tin foarte mult la tine ,olga ,te cunosc si stiu ca nimeni nu are motive si atunci nu are voie sa iti vanda iluzii..Drum bun la Viena si crede in Mos Craciun..el va fi darnic cu tine..meriti tot ce e mai bun!

    RăspundețiȘtergere
  9. M-ai facut sa plang,Mara...m-ai sensibilizat enorm,nu stii ce mi-ai facut cu comentariul tau... :(
    Nu mi-a vandut iluzii,iluziile le-am fabricat impreuna...am fost doi nebuni romantici...nu regret nimic!
    Mos Craciun vine la cei buni...eu nu stiu daca merit sa vina la mine...:(

    RăspundețiȘtergere
  10. Draga mea, mi-ai facut o pofta nebuna de ciolan afumat...mai ales ca sunt in post...
    Inteleg ca te pregatesti de o iesire! Tare te invidiez pentru asta, mai ales ca Viena este atat de frumoasa in perioada asta! TRaieste clipa prezenta si fa-o cea mai frumoasa cu putinta!

    PS Mos Craciun nu vine pe merite, ci din IUBIRE!

    RăspundețiȘtergere
  11. Cora,
    engage! si ajungi la mine!ai uitat formula?
    mai am ciolan si pentru tine,ca eu nu stiu sa gatesc decat in cratite mari... :))
    Zici ca mai pot spera sa vina mosul si la mine?
    hehehe!!!! te pup atunci! :P

    RăspundețiȘtergere