Blog premiat

RadioTasha

marți, 30 iunie 2009

Dimineti fericite...


Continui sa cred ca nimic nu e intamplator pe lumea asta,de o vreme incoace sunt alta persoana,diferita de Olga de odinioara,ma simt mai insufletita,imi vine sa zambesc mereu,acum nu ma mai mint ca mi-e bine,acum chiar mi-e bine!mi-e foarte bine...candva ma amageam ca ma simt bine in singuratatea mea,acum nu mai sunt singura,acum sunt constienta ca el e mereu cu mine in gand si asta imi da starea de fericire,e cu mine si-l simt chiar daca nu este aici...

Zambetul e o chestie care trebuie sa vina natural si singurul multumesc pentru un zambet poate fi doar un alt zambet,el imi zambeste mereu si zambetul ii fura din austeritatea chipului,il transforma parca in copilul fericit care a primit jucaria preferata...ne zambim mereu...este o senzatie dementiala si suntem patrunsi de un sentiment de complicitate...Zambetul izvoraste din sufletele noastre care sunt populate de povesti cu feti frumosi pe cai nazdravani si Ilene Cosinzene,e bine sa ai sufletul de copil,e bine sa mai poti crede in povesti....

Fiecare dimineata ma trezesc cu el in minte, imi spune:"Buna dimineta iubita mea...!".."Buna dimineata,iubitule"ii raspund eu...zambind fericita..

Si sunt!pentru ca ma simt o femeie implinita,chiar daca am avut amaruri si greutati,ele au trecut,nu mai conteaza cat de injusta si nedreapta a fost viata cu mine,acum ma simt multumita si fericita,de ce n-as fi?sunt convinsa ca exista oameni carora cu siguranta le-a fost si mai greu si ca viata n-a fost miloasa cu ei,si poate mai sunt oameni care au uitat sa se bucure de dimineti,de zile,pentru ca poate pentru ei toate sunt sumbre si la fel...poate sufar de un optimism patologic...dar ma simt bine asa! si pot sa visez,pot sa evadez in lumea mea de poveste,in basmul meu...in gradina casei mele,plina de flori si copaci cu pasari care-si ciripesc iubirea...

Si asa o sa fac mereu...nu voi trata cu indiferenta starea mea de fericire,pentru ca viata e scurta,prea scurta sa nu ma bucur de fiecare rasarit de soare!

Un comentariu: