joi, 2 aprilie 2015
Suflet senin
Aseara am primit un mesaj de la un amic pe Facebook, imi scria asa - sa-ti fie sufletul senin si inima curata,....sufletul meu e mereu senin, sufletul meu iubeste natura, oamenii ...iar inima mea pulseaza in ritmul stiut de ea...doar ca uneori e nemultumita, e prea avara, cauta multa iubire, vrea tot sau nimic, nu mai vrea jumatati de masura, nu mai vrea sa-mi fie ravasit sufletul... e prea frumos acum acolo!!
Noi oamenii avem tendinta de a ne trai adevarurile mici cu judecati mari, oricat ai fi de ingaduitor, primesti sageti din stanga sau din dreapta si te intrebi uneori cum poti sa pastrezi imunitatea sufletului si inimii? cum poti si cat poti rezista? atatea zgarieturi, atatea pansamente si pentru ce? care-i targetul? tocmai de aceea acum prefer sa ratacesc prin vise goale, iluzii, sperante si mi-e frica sa concretizez ceva...
Sunt foarte fericita asa cum sunt, insa ma bucur si mai mult cand reusesc sa las in sufletul cuiva o urma de bucurie, un zambet pe buze!
Sunt fericita si plina de recunostinta fata de oamenii frumosi din viata mea si incerc sa tin cu dintii de lucrurile care as vrea sa ramana mereu la fel....
Cresc in frumos ( e un mod anume de-a spune ca imbatrinesc ) si mi se pare grozav!! am devenit mai selectiva, ma folosesc mai mult de intuitie, plang mai rar de suparare si mai des de fericire, iubesc, am sperante si dezamagiri .. mai fac si echilibristica cu gandurile...daca se intampla sa cad ma ridic, la o adica cine poate sa spuna ca cei puternici nu au voie sa cada? cu alte cuvinte - TRAIESC!
Traiesc iubind si iubesc traind!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Sã-ti fie sufletul senin si inima curatã , mereu
RăspundețiȘtergerePrecum e cerul cristalin in noaptea înstelatã
Sa-ti fie fiecare ceas iubire si incantare ,
Sa ai la fiecare pas
O binecuvîntare…!
Viata este un cumul de sunete, cu frecvente joase sau înalte, cu ecouri triste, sau vesele, uneori cu amintiri ce dau timpul înapoi prin romante si doine, alteori zburam emotional prin locurile primei iubiri, prin frumuseti de vis, alteori ne oprim sunetele pe corzile frânte ale visului stins. Târziu învătam să pretuim clipă, fiind prezenti la infinitele bucurii care compun simfonia vietii adevărate, abia după ce ne scuturam de noi însine, si zburăm spre alte inimi, cu bratele pline de flori, să parfumăm lumea si sa simtim frumusetea vietii.
Simfonia vietii...da! uneori suntem artisti adevarati, artisti ai propriilor noastre vieti, incercam sa definim viata cu toate trairile, bucurii , tristeti, si lista ar putea continua, partitura iese dupa caracterul fiecaruia dintre noi...o parfumam dupa simtirile noastre!
Ștergere