Ne-am dus la un magazin alimentar i-am cumparat niste suc,fructe si ceva dulciuri si la drum!
Cand am ajuns,va dati seama ce bucurie i-am facut...afara ploua,ea statea la caldurica langa teracota,si-si legana gandurile triste...
Dintr-o data i-am inseninat fata:
"o tzucu-va gura voastra,da' bine-ati facut ca ati venit!"
Am incercat sa-i alungam tristetea aducandu-i aminte de vremurile de odinioara...ce paine buna facea ea...cat roata carului si cum tinea 4 vaci,bucuria mea era sa-mi tavalesc coltul painii calde scoase din cuptor in grosciorul(smantana) din ulcelele unde punea lapte la prins...imi placea sa-l iau eu direct de acolo...ca mi se facea rau dupa aceea ,ca mancam ca sparta,nu mai conta!!!! putea sa faca toti puii de pe lume in fel si chip mie asta imi placea cel mai mult sa mananc cand ajungeam acolo...:)
Ne-am amintit si cum am dus-o odata pe birmaneza noastra cu noi...soacra facuse tot asa paine in cuptorul ei din bucataria de vara unde infoca cuptorul cu bălii,adica cu tulpinele de la porumb,dupa ce-a scos painea,a lasat neacoperit cuptorul sa se raceasca...birmaneza noastra a simtit caldura si s-a bagat in cuptor...sotul meu ,fetele mele si cu mine am plecat la Tasnad la baile termale de acolo, ca-s la 10 km. de comuna natala a sotului meu... D-zeu sa-l ierte...am lasat pisica in grija ei....bunica intre timp s-a dus in gradina,pe la animale in curte ca tinea pe atunci porci,vaci ,gaste,rate ,gaini ,pui...a uitat de pisica...;))
Cand am revenit de la strand,ia pisica de unde nu-i!soacra a vazut c-a disparut,a tot strigat-o a cautat-o pe sub pat ,peste tot...pisica nicaieri...
Nici prin gand nu i-a trecut ca a pus capacul de la cuptor si a inchis pisica acolo...sarmana pisica,daca va spun cum a iesit,dupa ce fetele au tras un plans zdravan si nu stiam cum sa le imbunam atat eu cat si sotul meu...la cateva ore apare neagra de funingine birmaneza noastra,s-a luptat cu hornul cuptorului si a iesit pe acolo...n-a mai contat pentru fete ca-i neagra si nu gri au luat-o au imbratisat-o si evident am incalzit apoi apa si am spalat-o...
Roxana ,si-a amintit ce gust bun avea tocana(mamaliga) porcilor unde soacra-mea mai arunca si cativa cartofi...i-a spus bunicii:
-stii,bunica, avea un gust grozav mamaliga aia care o faceau la porci si cand o lasai la racit in tinda pe pamant eu culegeam crusta aia,avea un gust nemaipomenit!:))
Am ras,am depanat numai amintiri placute,i-am facut bunicii o bucurie,ca vorba ei...cine stie cat timp o sa-i mai facem...
Pentru la vara i-am promis ceva,ducem faina de la noi...sau cumparam de la taranii de acolo care macina la moara din Tasnad,sa fie la fel ca odinioara,facem foc in cuptor cu tuleii de porumb,framantam noi o covata de aluat si facem ca pe vremuri paine...vaci nu mai tine...da' lapte prins cu groscior cumparam din vecini,si tragem o petrecere intre noi ca odinioara...acum ne-am dus doar eu cu fetele ,cumnata si nora ei...dar la vara mai convocam si alte neamuri sa fim mai multi.
Am atasat o poza cu bunica si fratele mai mic al sotului meu,e alinarea ei,mijlociul era sotul meu,iar cel mare a murit recent.Cand ma uit la el,imi amintesc de sotul meu semanau perfect!:)
Prima poza este cu birmaneza buclucasa...a acceptat curtea montanului din vecini si mi-a scos niste corcituri de toata frumusetea...:P
Ce om minunat esti,sa-ti dea Dumnezeu sanatate!
RăspundețiȘtergereCe frumoase amintiri!O seara placuta Tasha!
RăspundețiȘtergereAngela,Doamne ajuta! si tie la fel!:)
RăspundețiȘtergereS-a uitat şi Nataşa şi zice că, dacă vrem, ne face şi ea cinci mici...
RăspundețiȘtergereIa te uita! Natasha o cheama pe pisica ta? noi am botezat-o pe pechineza noastra Tasha...nu ne uitam sorgintea...;))
RăspundețiȘtergerece draguta e cu puiutii ei acolo:)
RăspundețiȘtergeresi ce frumoase amintiri;)) sa ii spui Roxani ca si eu mancam mamaliga care era pt porci cand eram mica:)) si mi placea la nebunie:P
Seara linisitita:)
Dragă Tasha,
RăspundețiȘtergerefrumoase amintiri ne împărtăşeşti,
îmi plac şi pisicii corciţi...şi Romaniţa mea ne-a făcut 5 puişori, dar de rasă că noi i-am adus partenerul preferat.:)
..ia te uita! ce gusturi ati avut...eu ,sincer n-am stiut pana in seara asta ca facea asa ceva...jur!;))
RăspundețiȘtergereMariana si a mea a avut parte si de motani de soi...dar atunci asa s-a nimerit...am scapat-o de sub control!:)
RăspundețiȘtergereBine ca a scapat pisica cu viata. Am avut si eu un motan siamez, pe nume Mesulam ben Calonymos Cojones, si am decis ca este mai bine sa-i lasam bilutele in desagi, desi era ultraactiv cu muieretul pisicesc al mahalalei mele, si deci, vagabond.
RăspundețiȘtergereImi venea, la fel ca Sirtaki, la fereastra, si noaptea, ma trezeam cu o secunda inainte sa-mi apara el, intr-atat de mult ne-am armonizat. Dar a venit si vremea cand n-a mai aparut. Timp de doua saptamani, tot speram ca va veni acasa, crezand ca l-a prins cineva, si va scapa el, pana la urma.
Intrebam de toti daca nu l-au vazut. Odata, o vecina mi-a spus ca este pe asfalt o siameza calcata de masina. Am sarit sa ies sa vad daca nu-i Mesulam, si atunci, sotia mi-a spus ca nu e cazul sa-l caut, caci l-a gasit ea, si m-a dus la mormantul lui. Recuperarea cadavrului a fost cu peripetii, caci cineva i-a aruncat cadavrul sub podul de pe Baritiu, si gasindu-l, Loli a simtit, pe langa durere, si o usurare, de care am avut si eu parte, la mormantul pisicii. Macar era acasa, si stiam ca a si-a dat viata umbland dupa mandre. Puteam sa-l castram, si traia fericit, ca un bou. Nici eu n-as renunta la bilutele mele, desi sunt bosorog.
Sarmanul pisoi...imi pare rau de ce i s-a intamnplat...:(
RăspundețiȘtergereHehehe!te cre la ultima fraza!"cocos" pana la moarte!:))
Am citit povestea amintirilor aşa cum făceam în copilărie cu scrierile lui Creangă. Pisica easte o curajoasă şi de aceea momentul amânării mângâierilor după ce a fost descoperită nu mai suportau amânare. Îmi făcuşi poftă de pâine caldă coaptă pe vatră cu smântână. Direct către bucătărie mă îndrept pentru a pregăti o pâine, iar smântâna nu aşteaptă decât să o iau din frigider.
RăspundețiȘtergereBucuria făcută doamnei soacre este fără margini, nimic nu este mai frumos pentru bătrâni decât să-i vizităm, să depănăm amintiri ce le alină sufletul.
A fost o zi divină şi vor urma cu siguranţă şi altele...
Te îmbrăţişăm peste normă, draga noastră dragă!
Daaa Geanina,nimic nu se compara cu acea paine calda cu coaja groasa ,proaspat scoasa de pe vatra...waw! imi ploua in gura numai cand imi aduc aminte...dar,la vara o sa-mi amintesc cu siguranta de asta,musai sa mai facem un foc in "cuptiorul"din tinda anexei...vor fi si rosii de gradina ,castraveti ardei,si cu salata e grozava!soacra-mea mai pune si smantana peste salata,le-a obisnuit asa si pe fetele mele si vara asa isi fac si ele cand merg la tara salata.
RăspundețiȘtergerebuna ziua TASHA am venit sa mai citesc pe blogul tau care este super cu descrierea amintirilor din viata ta ,iti mai repet ca ti-ai gresit cariere,dar apropo nu a citit nimeni pana acum cum descrii sa-ti faca o oferta sa scrii romane :?: cred ca ai avea un mare succes ca esti fenomenala si f. placuta in tot ce faci ,te poooop si-ti doresc o zi frumoasa si vesela
RăspundețiȘtergereAnana,esti tu buna cu mine,nu e chiar asa,sunt o biata blogerita care se bucura sa imparta din trairile ei cu prietenii din blogosfera si atat!
RăspundețiȘtergereO duminica luminoasa sa ai alaturi de cei dragi tie!>:D<
tarre frumoase amintirile, va multumim ca ni l ati impartasit
RăspundețiȘtergereAripi de fluture,uneori imi fac bine...ma energizeaza...:)
RăspundețiȘtergereSti cum le spun eu la astfel de locuri ?Prize , pentru ca pe mine ma incarca cu energie multa si bucurie sufleteasca....si e bine! :)
RăspundețiȘtergere