Alina ma intreba daca toate sunt ok...am avut doua zile grele,draga mea ,cand dupa ce a ajuns in tara sicriul cumnatului meu ,rolul meu vis-a -vis de cumnata mea sa fie cel de a o consola,asa cum am stiut eu mai bine,desi v-am povestit intr-un post mai vechi ca nimeni si nimic nu m-a putut consola nici pe mine la moartea sotului meu...ci doar in timp am acceptat"invatarea" pasiva de a muri....m-am apropiat mai mult de D-zeu,pentru ca poate atunci mai mult ca niciodata am simtit nevoia Lui,consolarea Lui,si ea a venit,D-zeu m-a ajutat sa depasesc prin credinta mea totul.
Tot ieri vorbea preotul despre pilda celor 10 fecioare..
Se spune ca erau odata zece fecioare: cinci harnice si cinci lenese care si-au luat candelele si au iesit sa intampine mirele.
Fecioarele harnice au cumparat si untdelemn iar celelalte nu, si pt. ca mirele nu mai sosea cele zece fecioare au adormit.
cand mirele a sosit cele cinci fecioare harnice au intrat, iar celelalte au ramas afara deoarece nu aveau untdelemn.
Degeaba s-au rugat cele lenese sa le dea si lor putin undelemn ca fetele harnice n-au acceptat,gandindu-se ca impartind nu le va ajunge nici lor nici celor lenese,astfel incat au fost nevoite sa mearga sa-si cumpere...
Mai pe urma au venit si celelalte fecioare si au zis:"Doamne,Doamne,deschide-ne!" Dar El,drept raspuns,le-a zis:"Adevarat va spun ca nu va cunosc!"
VEGHEATI DAR,CACI NU STITI ZIUA,NICI CEASUL CAND VA VENI FIUL OMULUI!!!!
M-a cutremurat acest gand,am inteles insa ca trebuie sa asteptam cu smerenie momentul...Lumina candelei sunt faptele cele bune,pe care noi le facem in timpul vietii noastre pe pamant ,respectarea cuvantului lui D-zeu, iar nunta este imparatia lui Dumnezeu.
M-am gândit tot timpul la tine, nu ştiam exact ce se întâmplă, l-am întrebat pe Cristi dacă ştie ceva despre tine. Am crezut că vrei o pauză, că ai obosit. Acum aflu de durerea prin care treceţi tu şi cei dragă ţie.
RăspundețiȘtergereRegret să aflu astfel de veşti.Suntem alături de tine cu gândul şi cu sufletul.
Condoleanţe întregii familii, putere şi multă linişte în suflet.
Te îmbrăţişăm cu toată dragostea!
Condoleante!Sa-l odiheasca in pace Dumnezeu!
RăspundețiȘtergereCondoleanţe, Tasha, din păcate sunt şi astfel de momente în vieţile noastre. Eu l-am pierdut pe tata anul trecut şi eram ca o stană de piatră. Nici nu ştium cum ne-am întărit cu toţii şi am reuşit să trecem peste acest moment...
RăspundețiȘtergereda, și eu m-am întrebat ce mai faci de nu scrii ... condoleanțe.
RăspundețiȘtergerene naștem spre a muri ...
pilda cu fecioarele eu o știam altfel, să deschid biblia să recitesc, asta dacă o găsesc!
Eu chiar ma ingrijorasem putin pentru ca nu stiam ca al tau cumnat - D-zeu sa-l odihnesca! - nu a fost inmormantat.
RăspundețiȘtergereCondoleante! Stiu ca o inmormantare te "ofileste", durerea existenta in jur te cuprinde si greu iti revii.
Dar comunicand cu noi, iti vom tranmite din energia noastra pozitiva!
Te imbratisez! >:D<
Condoleante!
RăspundețiȘtergereDin pacate si moartea face parte din viata chiar daca nu este un lucru convenabil.
Se pare ca in fata destinului suntem neputinciosi...nu avem ce face,decat sa-l acceptam asa cum este.Multumesc mult pentru gandurile bune.Sa ai un weekend placut alaturi de cl drag tie.
RăspundețiȘtergereMariana multumesc mult ca esti mereu alaturi de mine....te pup si te imbratisez!>:D<
RăspundețiȘtergereStiu,Cristi,si eu am suferit mult cand am pierdut-o pe mama ,apoi pe sotul meu,acum la nici 4 ani de zile uite ca vine si acest necaz...noi am fost o familie unita,mai ales ca ei au fost pentru mine singura familie din ROMANIA ,neamurile mele fiind in RUSIA.
RăspundețiȘtergereAlina,a durat 2 saptamani pana l-au adus in tara,e greu...pe linga faptul ca a costat si foarte mult,asta e,n-avem ce face,decat sa ne rugam la D-zeu pentru el.
RăspundețiȘtergereSelena,stiu....stiu ca ai grija mea,pentru care sincer iti multumesc!pupicei satmareni!
RăspundețiȘtergereIoana,fii binevenita pe blogul meu,te mai astept!weekend placut!
RăspundețiȘtergereImi pare rau Tasha, condoleante.
RăspundețiȘtergereChiar ma intrebam ce s-a intamplat cu tine.
Te imbratisez cu drag si iti sunt alaturi!
"Moartea e un lucru simplu in natura,oamenii il fac inspaimantator"-Marin Preda in Cel mai iubit dintre pamanteni.
RăspundețiȘtergereCand am constientizat ce inseamna moartea,aveam 9 ani si de atunci s-au adunat zeci de inmormantari si zeci de lacrimi,desi stiu ca asa e viata,la un moment dat i-a sfarsit,totusi doare.
Imi pare rau, sa va dea Dumnezeu puterea sa treceti cu bine peste tot si dvs si familia dvs.
Multumesc Lillee,asta e! a trebuit sa trecem si prin asa ceva...imi pare rau pentru cumnata mea mai ales ca totul a fost fulgerator de repede si s-a intamplat si intr-o tara straina,astfel incat durerea s-a prelungit.
RăspundețiȘtergereCondoleante!
RăspundețiȘtergereMultumesc angi!duminica placuta sa ai!:)
RăspundețiȘtergereUhh..condoleantze si putere sa treci peste asemenea momente care sigur te-au intors ...in trecut.O imbratisare calda..sper sa te ajute..
RăspundețiȘtergereMultumesc Mara...am primit imbratisarea ta.>:D<
RăspundețiȘtergereCondoleante ... Stiam ca e ceva de rau daca lipsesti de pe Blogger.
RăspundețiȘtergereFetita Junglei...ai dreptate!sau are dreptate Marin Preda,dar stii cum e...suferim...mai ales noi cei care ramanem
RăspundețiȘtergereMultumesc ca ai trecut!
Doctore,asa e,de obicei intru zilnic...:)
RăspundețiȘtergereMultumesc!