O dimineata gri,parca cetoasa,nici Tashei nu i-a placut in dimineata asta prea mult afara,s-a miscat putin la aer si a zbughit-o spre scara blocului.Nimanui nu place raceala de afara...hmm!! dar ce te faci cu raceala sufleteasca? cand dai peste oameni care par calzi si buni ca painea calda proaspat scoasa din cuptor,pe dinafara dar cand incerci sa le patrunzi in suflet,vezi ca sunt sloiuri,gheata la mal...
Sunt acesti oameni trecuti prin prea mari incercari,isi imbraca sufletul in haina rece de gheata spre a se proteja?spre a te proteja?Incearca sa para in ochii lumii altfel decat sunt?De ce ne inchidem in noi?
Si ultima intrebare este intrebarea care si-a pus-o o prietena de-a mea din bloc(am prietene de toate varstele)are 70 si ceva de ani dar are un suflet tanar si gandeste frumos,prea frumos pentru varsta ei...dar sufera din cauza lipsei de atasament din partea fiicei sale,o inteleg,e greu sa dai tot din tine si sa vezi ca acest tot se opreste la o bariera,la un zid si se pierde,pentru ca in iubire nu poti sa raspunzi decat cu iubire...daca raspunsul nu vine,te macina pe tine,iti distruge sufletul,iubirea de mama mi se pare cel mai inaltator sentiment,mama mea s-a stins la 90 de ani dar,despartirea de ea a fost pentru mine extrem de grea.Se spune ca dragostea de mama e mai tare decat moartea...ca tot amintea doctorul Alexandru Vasvari in comment-ul sau la ultima mea postare de apostolul Pavel,am sa dau un pasaj din vorbele apostolului:
"Am rabdare cu tine,pentru ca te iubesc si vreau sa te iert
Sunt bun cu tine pentru ca te iubesc si vreau sa te ajut"
Asa si cu vecina mea,nu tine cont de greselile fiicei ei,iar dragostea de mama,acopera o multime de pacate.
Sa ne ajute D-zeu sa putem raspandi cat mai multa iubire si iertare,asa ne vom simti si noi mai bine,vom fi mai fericite,cam atat am putut sa-i spun si vecinei mele ieri cand am stat de vorba cu ea,n-am stiut s-o mangai altfel,desi as vrut asta din toata inima,sunt mama si eu si imi dau seama ce simte...dar parca am empatizat prea mult si n-am avut putere sa-i spun mai multe.Am incercat sa duc discutia spre alta pista s-o mai detasez,s-o fac sa uite...:(
Va las in compania clipului,sunt sigura ca o sa va placa,e atat de linistitoare muzica lui Ernesto Cortazar ca ar putea linisti si un taifun.
Mama..si atat pt azi...chiar atat si e destul MAMA:)
RăspundețiȘtergereDraga mea,
RăspundețiȘtergerenu ne place când întâlnim oameni rigizi. Tu ai punctat foarte bine când ai scris că poate anumite situaţii din viaţa lor îi determină să se închidă în ei înşişi, comunicarea menaiexistând.
Eu mă dau exemplu pe mine, aşa este cel mai corect.
Am intrat de-a lungul celor 20 de ani în contact cu multe persoane, unele care arătau exact cine sunt, foarte puţine, altele care zâmbeau mieros, profitau de statutul pe care îl aveau în acel moment lângă mine, iar atunci când spuneam stop, drumurile noastre se despart, au început să îmi terfelească numele. Unele s-au ales cu doasare penale şi probabil vor mai avea şi altele fiindcă constat că revin în viaţa mea fără să le acord atenţie, se bagă în seamă şi se dau morale şi cunoscătoare de tot ce mişcă în jur, mint de parcă toată lumea ar fi proastă şi încearcă pe toate căile să îmi minimizeze munca.
Mă uit zâmbind spre ei, îi preocupă viaţa mea mai mult decât orice, iar vieţile lor sunt un dezastru, asta pentru că nu mai au timp de propria viaţă.
Îmi iubesc fiica şi pe Cristian mai mult decât viaţa însămi. Ei sunt speciali, sunt buni şi mă iubesc necondiţionat, aşa cum sunt, bună, rea, cu defecte şi calităţi.
Ce îmi pot dori mai mult???
Te îmbrăţişez cu toată dragostea, draga mea dragă!
Iubirea pentru părinţi este unică. Mama, minunea lumii.
RăspundețiȘtergereCe ne-am face fără ea???
draga Tasha cu adevarat dragostea de mama e sublima, poate perfecta:D
RăspundețiȘtergereMonica,adevarat cuvantul spune mult,mult prea mult,am putea vorbi o zi intreaga numai despre asta.:)
RăspundețiȘtergereGeanina,lumea este asa cum este,nu contest acest aspect,am dat si eu peste oameni si oamenii,pe cai care nu i-am inteles,nu i-am judecat prea aspru ,am incercat sa-i iau asa cum sunt,tocmai de aceea am punctat aspectul de mai sus...insa mama e deja o alta lume,e lumea ta imediata,stii cand eram mica ma rugam Celui de sus s-o tina in viata 100 de ani,asta pentru ca mama imi citea dintr-o singura carte de povesti cand eram mica,era o carte in lb.rusa,mama fiind rusoaica,si eu imi exprimam iubirea fata de ea spunandu-i ca doresc sa traiasca mult, mult,ca o iubesc tare,tare, si cum mie cartea mi se parea nesfarsita,(mama de obosita fiind adormea inainte de a sfarsi povestea)am facut comparatie cu filele ei,imi amintesc ca mi-a raspuns razand:
RăspundețiȘtergere-Olecika maia,(cand eram mica mama vorbea ruseste cu mine dar mie nu-mi placea limba,asa ca de la o vreme a renuntat si mi-a vorbit romaneste)...cartea are 100 de file,e cam mult fetito.
Exact ,asa o vad si eu,draga raza de soare....aseara chiar vorbeam cu fetele mele despre asta...:)
RăspundețiȘtergereUnii oameni la batranetze deveni cicalitori.. si egoisti.se gandesc doar la ei..probabil e frica de moarte..iar copiii au atatea probleme (nu toata lumea o duce bine) .. nu au rabdare sa asculte orice vaicareala ..E de condamnat fiica aceea care nu-si iubeste mama..cine stie ce a impins-o aici..dar ti se pare firesc ca o mama sa trambitzeze in stanga si in dreapta "barfindu-si "fiica..Poate ca se iubesc dar nu stiu sa comunice..Pentru ca altfel eu nu pot intelege..Nu stiu cat ma iubesc fetele mele pe mine dar eu pentru ele traiesc..ele sunt prioriatea vietii mele..ele si familiile lor.Insa niciodata nu ma bag in familiile lor..ma bucur pentru orice reusita a lor..dar nu le cicalesc cu pb mele si nici nu le reprosez cand ceva nu-mi place la ele sau la sotii lor..e doar problema lor..Si atunci cand fiica mea cea mica s-a despartit am fost alaturi de ea..ca sa poata trece..Comunicarea..in orice fel de relatie este esentiala..cred eu..Te pup...finicooo
RăspundețiȘtergereFrumoase amintiri despre mama ta...Dar si tu ai doua fete care te iubesc, asa ca esti fericita!
RăspundețiȘtergerePupici, Tasha!
Melodie superbă. Cred că mamele lumii ar trebui să aibă fiecare câte o statuie...
RăspundețiȘtergereMara,sa stii ca mi-am pus si asa problema,eu una tin la ale mele ca la ochii din cap,fereasca sfantu' sa spuna ceva rau de ele cineva,ca ala nu scapa din gura mea usor,desi ma stii bine ca nu sunt tzatza,darmite sa ma plang eu cuiva de ele?sper din tot sufletul sa nu ajung niciodata acolo...am o comunicare buna cu ele,ba mai mult dupa moartea sotului meu,n-au fost de acord sa raman la Negresti,au zis"mama,vii cu noi la Satu Mare,daca s-ar intampla ceva, cumva, uneia dintre noi,macar sa fim mai unite"...si uite asa mi-am lasat eu frumusetea de casa din Negresti si stau intr-o camera de bloc in loc sa ma bucur de tot ce-am facut pana acum,dar daca stau sa socot,ele sunt averea mea cea mai de pret,nicio vloare materiala nu poate echivala cu asta.
RăspundețiȘtergereShari,asa este,tocmai asta am scris mai sus,ele sunt mangaierea mea...sunt fete cuminti realizate profesional,acum mai astept sa le vad si maritate la casele lor si sa-mi spun apoi ca n-am trait degeaba pe acest pamant...:)
RăspundețiȘtergereMa bucur c-ai trecut pe aici,o vreme mi-ai cam lipsit,ma gandeam oare ce s-o fi intamplat cu tine?
Am auzit de multe ori spunandu-se:"Numai mama sa nu fi!"Am inteles mai tarziu puterea acestor vorbe.
RăspundețiȘtergereCristian,asa este,o melodie lina,care iti unge sufletul...imi place foarte tare...:
RăspundețiȘtergereSi da! subscriu...ar avea sculptorii ce lucra,nu gluma!:)
Miki,cred,stiu ca ai si tu doua fete minunate,sa-ti traiasca si sa te bucuri de ele...
RăspundețiȘtergerecorect, dragostea de mama nu se compara cu nimic
RăspundețiȘtergereBuna seara tuturor!
RăspundețiȘtergereLume buna! :)
Draga Tasha,
Dragostea de tata nu se ia in discutie?
Uite eu am simtit mai mult dragostea tatalui meu decat pe a mamei. Ceva intre noi nu a mers. Cred ca nu era ea prea pregatita sa i se intample niste copii.
Bogdan,
RăspundețiȘtergerebine-ai venit pe blogul meu!
...inegalabila,asa e!:)
Dane,
RăspundețiȘtergeresuntem alaturi de tine toti prietenii tai,stim ca treci printr-o perioada grea,mi-am dat seama de ce spui tu,fara sa spui asta,am realizat ca intre tine si tatal tau este o legatura speciala,frumos!...ce pot sa spun?sa-i usureze D-zeu durerea,El le va orandui pe toate asa cum trebuie...ai incredere in el!
Doamne ajuta!
Cred ca e minunat sa fii mama! De abia astept sa incerc acest sentiment!:)
RăspundețiȘtergereO iubesc pe Mama mai mult decat orice pe lumea asta...si pe tatal meu de asemenea...dar cu mama e o legatura mai speciala....ceva mai presus de cuvinte...
RăspundețiȘtergereAlina draga,sa-ti dea D-zeu cat mai repede acest moment,e minunat,crede-ma!:)
RăspundețiȘtergereMagda,te inteleg,ce norocoasa esti c-o mai ai...bucura-te de iubirea ei si raspunde-i pe masura.:)
RăspundețiȘtergerepe lângă faptul că melodia este, într-adevăr superbă, tasha, cred că am găsit răspunsul prea multor precipitații din iarna asta: i-ar mi-au dat lacrimile la un post de-al tău! :)
RăspundețiȘtergeredeși pare pompos ceea ce voi scrie ...: îmi miști sufletul! :)
Selena,esti o fiinta delicata,eu te apreciez mult,abia astept sa te vedem la vara asa cum ne-am inteles!>:D<
RăspundețiȘtergere