Netul si implicarile sentimentale...

Pornind de la cazul profesoarei de lb. germana despre care scrisesem zilele trecute ca a ajuns gratie credibilitatii sale,sa doarma pe scara scarilor..am sa vorbesc azi in articolul meu despre fata trista a internetului...despre felul cum unii barbati incearca sa-si racoleze victime pe internet..pentru ca trebuie sa recunosc ca am si eu cont pe site-uri de dating,le-am facut la un an dupa moartea sotului meu,din dorinta de a  socializa si de ce nu de a gasi o rezonanta sentimentala.
Asa,si dupa ce ca unii se supraevalueaza in descrierea proprie,au si niste pretentii  de-ti vine sa razi,pur si simplu! dar...tot eu vin si zic ,la urma urmei nu cei care arboreaza astfel de pretentii sunt de criticat ci cele care in disperarea lor le accepta..vor sa scape de singuratate cu orice pret.Uite ,cu asta nu sunt eu de acord!
Sa nu intelegeti insa ca nu am facut si eu rabat la standardul meu,ba da! si inca cum...pentru ca am realizat ca niciodata nu voi mai gasi ce-am avut candva!
Am cunoscut barbati pe internet incepand de la 45 si terminand la 70 ani...n-am vrut sa fac o segregare de varsta,am zis,hai ca asta la 70 de ani o fi cu mintea la cap!dar,n-ai sa vezi!era mai abitir decat un flacaiandru dornic de aventuri erotice pasagere si unde pui ca in profil scria ca este un domn corect,uraste minciuna,si-si doreste sa intalneasca o doamna cu suflet bun cu care sa-si imparta bucuriile si necazurile pina la sfarsitul vietii,nu uita insa sa specifice ca are si o situatie materiala foarte buna la gandul ca poate s-or fi interesand de el si domnite mai tinere.
Pe mine m-a abordat comentand la o poza de-a mea cum ca as fi semanat foarte tare cu Stela Popescu...ca mai apoi sa-mi sugereze in privat sa facem schimb de  id-uri...ok,am facut si schimbul si ce sa vezi? imi spune tipul ca are un apartament in Bucuresti cu 3 camere,o garsoniera  in sectorul 3 sau 4,chiar nu mai stiu,ca sincer nu m-a interesat,plus o casa undeva la tara...zic ok! lasa astea,ca nu de casa si proprietati duc eu lipsa ci de un om cu caracter cu care sa mai schimb o vorba buna...cu care sa pot merge in vacante,ca ma cam saturasem s-o tai de una singura...:(
Ne vedem pe web,si facem si schimb de poze...trimit si eu din ce aveam pe calculator,dar vad ca tipul ma intreaba la un moment dat:
-da' mai sumare n-ai?
-adica cum..?il intreb eu? X-(
- adica sa-ti vad corpul, cica....zise el...
-aoleu!!! n-ai vrea o poza  nud?pacatele mele,la varsta ta sa gandesti asa?sa nu indraznesti sa ma mai abordezi!ti-am dat delete din acest moment!
A incercat tipul apoi sa se scuze...nici poveste! mi s-a facut o sila de nedescris si unde pui ca am zis,hai fie!sa vad cum gandeste si unul cu minte la cap,care minte frate?netul cred ca le-a luat mintile...
Nu stiu daca ne-ar costa mai multa energie sa ne definim corect pe noi insine sau sa incercam sa fim persuasivi, sa-i determinam pe ceilalti sa se evalueze si ei in acord cu unitatile noastre de masura,nu ma mai intereseaza si nici nu mai incerc asta!
Nu-i judec,dar prefer sa ma tin departe,de astfel de specimene!Si sa nu credeti ca am cazut in aceasta "suficienta" pentru ca ma autoevaluez gresit,nu! stiu care este adevarata mea valoare si nu mi-am dorit mai mult decat pot eu sa ofer din partea nimanui...n-am ales niciun palier profesional,n-am vrut ceva special,nu am aberat in pretentii,nu sunt o vanatoare de iluzii,desi blogul meu sugereaza asta...sunt un om cu picioarele pe pamant,care a refuzat sa-si puna cenusa pe cap de pe acuma...atat!n-am pus temei pe insusirile fizice,le-am apreciat cele mentale la un barbat...m-au fascinat tot timpul barbatii care au ceva de spus atunci cand isi deschid gura,nu cei care-ti fura ochii...
Am cunoscut  in realitate 4 barbati dupa moartea sotului meu...doar la unul singur s-a pliat profilul virtual cu cel real,era asa cum spunea ,dar n-a fost sa fie...si nu regret!am vrut sa ne cunoastem si in realitate pentru ca asa cum scriam in blogurile mele de pana in toamna  a prezentat si cred ca pot spune AM prezentat  un mare interes unul fata de altul...dar a fost o relatie imposibila si n-am sa dezvolt ideea....A fost si nu regret!dimpotriva!
Dar,uite ca m-am pierdut in  prea multe randuri legate de partea placut-amagitoare a internetului,am vrut insa sa raspund si unor prietene care m-au intrebat in privat de ce sunt singura si nu caut sa gasesc pe cineva..sper ca le-am lamurit.Pe internet sunt multi cautatori de delicii erotice,daca nu gasesc se declara ghinionisti...aoleu,mai ca-ti vine a le plangi de mila!
Niciunul dintre cei pe care i-am cunoscut nu m-au intrebat ce gen de carti citesc,ce filme urmaresc ,la ce concert am fost ultima oara...care sunt preocuparile mele de zi cu zi,dar cauta o femeie normala,pai ce poate sa insemne normal in conceptia lor?asta nu inteleg eu! poate ma lamuriti voi...:)
Ma iertati daca n-am reusit sa-mi comprim ideile,dar ,asta e unul din neajunsurile mele in ale scrisului,cand ma apuc nu-mi mai vine sa ma opresc...:)
Duminica placuta in continuare!