Blog premiat

RadioTasha

miercuri, 29 aprilie 2015

Nimic nu este pentru totdeauna


    Mai zilele trecute m-am intalnit cu o prietena, am stat sa ne impartasim trairile din ultima vreme si observam ca prin tot ce facea ea, se intorcea in trecutul ei, o chinuiau amintirile trecutului care chiar daca nu au fost  fabuloase, se pare ca erau mai de pret pentru ea decat cele prezente.
   Trecutul ne urmareste daca noi revenim periodic la el, am trecut si eu prin astfel de faze, dar am incercat sa-mi umplu viata cu lucruri frumoase, am calatorit, am cunoscut oameni noi, oameni frumosi care si-au pus amprenta pe sufletul meu, oameni care m-au ajutat sa merg mai departe, preocuparile m-au detasat usor de trecut si m-am lasat cucerita de prezent.N-am carat cu mine decat lucrurile frumoase din trecut, era inutil sa ma incarc cu un bagaj greoi care sa ma traga inapoi, sa-mi faca anevoios drumul vietii, am lasat frica la o parte si am incercat sa fac lucruri noi, care sa-mi tina mintea ocupata, asa mi-am recastigat increderea in mine, am realizat in timp ca oportunitatile apar in viata noastra si noi doar trebuie sa le dam curs...e obositor si chiar dureros uneori dar cu fiecare lectie de viata  devii mai puternic si poti face fata incercarilor vietii care te agata la tot pasul!Am trecut si prin esecuri, dar ele nu m-au epuizat...dimpotriva! mi-am spus: ridica fruntea Olga...du-te mai departe! vorba frizerului, tine capul sus! am cautat mereu motive care sa ma faca sa merg mai departe si m-am dus...fara sa privesc inapoi! dragostea de viata e "combustibilul" de care avem nevoie toti, tocmai de aceea  spun e bine sa iubim frumos, iar daca ceva se termina in viata noastra sa ne gandim ca  - nimic nu este pentru totdeauna!



duminică, 26 aprilie 2015

Cum stii ca el e alesul/a?

 

    Nu stiu daca asta se invata, daca poti tine cont de sfaturile familiei( desi se spune ca mama ar fi cea care isi pune amprenta pe dezvoltarea afectiva ) daca exista un abecedar al iubirii, daca te poate cineva instrui in legatura cu felul in care sa iubesti si sa te lasi iubit, nu cred ca sunt lectii la care trebuie sa fii prezent/a ca sa nu devii handicapat/a emotional si sa faci cea mai proasta  alegere din viata ta, adica sa te hotarasti sa-ti legi viata de o persoana cu care nu prea ai multe in comun...nu tot ce  straluceste e aur si uneori avem nenorocul sa cadem in propria noastra capcana, pentru ca mintea ne poate juca feste in sensul ca dai peste o relatie toxica care in loc sa te fericeasca si sa fie una autentica, fara constrangeri te terorizeaza, pur si simplu!... dar tu speri in continuare ca lucrurile pot avea un alt drum si te implici pe zi ce trece mai mult si mai mult pana cand simti ca atingi infernul, plangi si suferi, dezvolti fobii si  atacuri de panica, in loc sa cresti in iubire, intelegere, respect, daruire.
    O sa spuneti...ok! dar unde gasesc asta? simplu! la persoana care stie sa te asculte, omul cu care nu trebuie sa faci un efort extraordinar sa poti comunica, omul care te rasfata si face lucrurile care vede ca-ti plac si tie, nu numai lui...omul care stie sa taca atunci cand tu esti nervos/a esti pornit/a pe hartza, (dar si reciproca  mi se pare absolut  necesara...) este o persoana responsabila, nu face angajamente pe care nu le poate onora...acum  sa nu intelegem gresit omul nu este o masina, nu poate executa comenzi o viata intreaga, imprevizibilul are rolul lui in viata fiecaruia dintre noi, nevoile noastre sunt schimbatoare, apare plictiseala, noi oamenii suntem setati sa ne dorim mereu ceva nou dar aici deja apare acel sentiment de fidelitate, pentru ca atunci cand esti convins ca persoana de langa tine este de neinlocuit, n-ai cum sa dai pe laturi...si atentie!! nu poti sa ceri celuilalt ceea ce tie iti lipseste!
    Uneori e bine sa ai parte de ghizi in aceasta mare calatorie a vietii, dar poti fi propriul tau ghid daca simti din prima ca poti sa-i destainui orice adica simti pur si simplu ca-l stii de o viata, asa ai sansa sa fi doi in unu, adica doua jumatati perfecte, nu uitati de mitul androginului, se pare ca asa eram la inceputurile noastre, doar ca zeii ne-au invidiat pentru acest intreg, se pare ca impreuna barbatul si femeia avea puteri foarte mari dar zeii despartind sfera ... ne-au dat batai de cap !! ne cautam echilibrul ani buni, unii il gasim altii poate intr-o alta viata, sau poate in cele 7 despre care s-ar spune ca le avem de parcurs!
     Drum bun in viata alaturi de persoana potrivita, asa cum florile sunt unice prin rostul lor si noi oamenii suntem facuti sa aducem bucurie si frumusete celor din jurul nostru, sporiti bucuria, iubirea si multumirea in doi, e minunat!!
   

vineri, 24 aprilie 2015

Am invatat sa nu mai plang...






     Ma intreb oare cati  dintre noi au reusit cu adevarat sa invete asta???? Greu de spus...
Toti trecem prin momente de umilinta, de rusine si vinovatie sau pur si simplu am fost victime ale agresiuniii de diferite tipuri..personal , as putea spune ca cele verbale ma ating mai mult decat daca mi-ar da cineva o palma ..desi, daca stau sa socot, am primit o singura palma in viata ...cred ca nu i-am sters nici acum "urma" ,  a ramas in sufletul meu , eram copila, aveam 4 ani dar, mama deportata in Baragan cu un copil de 6 saptamani in brate, atat aveam atunci,  vaduva fiind, a incercat sa-si refaca viata cu un domn care nu prea a inteles ce insemnam eu pentru ea...pentru ca dupa acea palma el a disparut din viata mamei definitiv...pentru mama eu  eram motivatia existentei sale.
     Mi-am amintit multa vreme palma, si de fiecare data cand se apropia un barbat de mama... vedeam in fata ochilor palma...ma apuca o frica si o  tristete iremediabila, care ii taia mamei  dorinta de a permite cuiva sa se mai apropie de ea...desi, a fost o femeie foarte frumoasa si a ramas tanara vaduva, la numai 37 de ani!...nu s-a mai recasatorit niciodata!
     Am invatat insa in timp sa uit, sa iert si sufletul mi-a fost mai thnit, mai echilibrat, mai fericit...tocmai de accea  indem pe toata lumea s-o faca...nu-i greu, trebuie doar sa incerci,  sa vrei!
     Am avut parte si de un duhovnic minunat, era pe atunci la manastirea din Rohia, un om de la care am invatat multe, marele  Nicolae Steinhardt care  spunea in "Jurnalul fericirii" :
    ,,Greşiţilor noştri le iertăm greu. Sau dacă iertăm, nu uităm. (Şi iertarea fără uitare e ca şi cum n-ar fi, ca bătătura fără câine, ca gura fără dinţi). Ne iertăm şi mai greu pe noi înşine. (Şi această ţinere de minte otrăveşte. Spre a dobândi pacea lăuntrică trebuie să ajungem, prin căinţă, dincolo de căinţă: la a ne ierta.)
      Nu stiu cum - necum dar pentru mine cuvintele lui au fost intiparite in minte, au dainuit in timp, ma simt usoara cand iert, nu duc poveri care ma trag inapoi si indemn la randul meu prietenii sa faca la fel, vor gasi astfel calea spre lumina!
     Un inceput de weekend reusit cu multe impliniri va doresc!

miercuri, 22 aprilie 2015

Pasaport pentru iubire

       
     Descopar ca trebuie sa-mi refac cartea de identitate dar si pasaportul cat de curand pentru ca am hotarit  ca in anul acesta sa ma duc intr-o tara exotica, sa duc  cu mine tot ce ma apasa, tot ce ma nemultumeste si sa las la un tarm de mare totul, sa ma eliberez de tabuu-ri (desi specialistii spun ca eliberarea de tabuu-ri genereaza tabuu-ri noi!!!!...)sa ma  eliberez de tot ce ma trage inapoi, acum sa nu intelegeti ca as avea tabuu-ri medievale, nuuu!! sunt  putin mai elevate! Am spus putin pentru ca realizez ca ele ma tin departe de ce-mi doresc cu adevarat..si ghici ce m-am hotarit!!!??... sa-mi fac un pasaport pentru iubire, o sa spuneti, crezi ca e nevoie de asa ceva? mai ales ca pe lumea asta sunt atatea alte mari probleme, ce spui tu e  floare la ureche...! si daca tot spun pasaport pentru iubire, ma gandesc ca  atunci cand aleg locatia, sau ma rog  pe cei care vietuiesc acolo nu am cum sa cad intr-o capcana, pentru ca normal ar fi ca acolo sa ajunga doar cei care  chiar iubesc, nu se prefac!....si Doamne ai lasat atatia prefacuti pe lumea asta! oameni care n-au respect si nici consideratie pentru cei din jur...sa nu fiu considerata misandrina, dar cand spun asta ma refer la barbati ...si se potriveste de minune vorba fabulei "noi vrem egalitate...dar nu pentru catei"..in ochii lor femeile sunt niste animalute sau chiar vietuitoare inferioare(caracatite  care ii prind in  bratele lor..trandafiri de mare care le gadila simturile...) animalute pe care le conduci cum vrei (pisi, gandacel, veverita, pisic mic, fluturas, tigrisor, pufulitza,) daca  vor ceva dulce iti spun gogosica mea!prajiturica mea...lol!! oare nu vor da odata si odata in diabet?cei "gurmanzi"  iti spun copanel, dar nici unul nu-ti spune pe numele din dotare...si ma intreb, alinturile astea fac parte din necesarul pasaportului despre care vorbesc? carevasazica sa ma grabesc sa-l fac sau sa mai aman? voi ce spuneti?
   

     

luni, 20 aprilie 2015

Ispita

 
   In starea mea de singuratate  opresanta,( excluzand  adictia mea pentru radio unde nu ma simt singura niciodata, dimpotriva ...) gasesc ispite la tot pasul...am insa  formula magica - pieri ispita!!!Facebook-ul este o piata  generoasa, acolo se pare ca amantlacul e in floare, barbati care se dau loviti in aripa, gasesc cat ai bate din palme sansa  divertismentului sentimental, scuza lor? hilara de-a dreptul, vreau sa divortez pentru ca nu mai vrea sa ne iubim dimineata, nu vrea pe masa, in dulap, in masina de spalat...s-o dau de  toti peretii...sau naiba stie ce fantezii mai au...si uite asa aroma seducatoare  vine pe neasteptate, femei convinse ca lucrurile stau exact asa cum spun ei, adica ... deh!  sunt jumatatile indelung cautate si negasite pana la ele...ajung sa fie terorizate in final de acesti domni cu suflet cucernic. Offfff!! pe lumea asta exista persoane care terorizeaza si persoane care se lasa terorizate, simbioza e cam ciudata dar reala, isi pun singure catuse, da! da...ai citit bine..da! devin prizoniere fara drept de apel si ma intreb nu cumva e un masochism in buna regula? devin stresate si mereu cu gandul ca ceea ce li se intampla lor poate primi o cale buna sau poate sa se termine curand totul pentru ca sotiile celor in cauza au o rabdare de otel...asteapta supuse ca Don Juan-ul din sufletul  barbatilor lor sa moara odata si odata ...stresul le invineteste mai tare decat pumnul  si pe sotii si pe amante, iar hematomul din suflet e incurabil...si ma intreb din nou, cine castiga in acest caz? nu cumva se dau lupte fara castigatori? sau poate castiga doar barbatul trofee pe care  le tine pentru perioada cand barbatia o sa-l cam lase dar gandul ca odata- candva a fost foarte dorit o sa-l faca mandru de succesul sau..de numarul jucariilor pe care le-a avut, pentru ca ei barbatii raman  niste copii ...doar jucariile le schimba in timp.

vineri, 17 aprilie 2015

Valoarea noastra in fata Lui

 
    Incerc in fiecare zi sa fiu un om mai bun, uneori simt ca fac pasi considerabili, ma simt mai buna si mai deschisa spre cei din jur, dar ca si orice om si eu pot gresi, si daca o comit astept  sa fiu tratata totusi cu ingaduinta, asa cum procedez si eu.
    Pentru mine familia, fetele mele sunt pe primul loc in viata, traiesc pentru ele si nimic din ce fac nu mi se pare greu, adica in sens de  sacrificiu...nu! pentru mine este o bucurie sa particip pe toate planurile la binele fetelor mele....apoi evident in limita posibilitatilor incerc sa ma dedic si celor din jur...
    Consider ca Dumnezeu este singurul pretuitor al omului, nu cei din jur, care uneori  te vad cu alti ochi, (asta tine de lumina din sufletul fiecaruia...) doar El ne vede sufletul, ne cantareste gandurile,  umilinta, pocainta si ne da premiul pe care il meritam fiecare, nu astept asadar aprecieri de la alte persoane care nu ma cunosc si habar n-au cine sunt eu defapt.Poate sunt si eu razvratita, nestatornica in decizii, poate unele le iau pripit si in secunda doi realizez ca am gresit si incerc sa redresez situatia, mi se pare omenesc sa gresim,  nu m-au ocolit necazurile nici pe mine, dar mereu am gasit  nadejde in aripa Lui ocrotitoare.Cu totii vom ajunge la   dreapta Lui judecata, nu-mi permit sa judec pe nimeni si vreau sa se inteleaga ca imi doresc ca si reciproca sa fie valabila.
     Fiecare dintre noi este unic, avem valoarea noastra, unii o risipim si realizam prea tarziu acest lucru, dar nimic nu este intamplator...suntem creatiile Lui si il suparam pe El atunci cand  cu voia sa fara voia noastra facem rau altora.Am trecut si eu prin dezamagiri, experiente mai mult sau mai putin  confortabile, prin nopti nedormite, cheltuiala de timp si bani, dar n-am reprosat nimanui nimic, am facut pentru ca asa am simtit atunci ca trebuie sa fac.Toti il pomenim pe Dumnezeu cand ne este greu, dar  EL este in fiecare dintre noi daca vrem sa-l vedem, pentru ca El inseamna IUBIRE, IERTARE si tot ce-i bun si frumos pe pamant!Hai sa gustam din comorile  si intelepciunile divine, vom deveni mai buni!

joi, 16 aprilie 2015

Ce simti cand te indragostesti?

 


     O intrebare usoara insa greu de dat un raspuns bine definit, pentru ca acele trairi sunt pline de emotii si fiecare le simte in felul sau...
    La mine spre exemplu, e senin cand sunt indragostita chiar si cand fulgera si tuna afara...nu mai conteaza! eu vad totul senin, las si fluturii din stomac sa zboare si apare si soarele imediat!
    O sa spuneti - glumesti , Olga!!!...nu glumesc deloc e starea pe care o am cand ma indragostesc, vad viata in culori, simt bucuria aia nebuna de a trai viata asa cum merita traita, adica la maxim! si stiti de ce? pentru ca atunci il vezi pe el/ea peste tot...si cand dragostea este cu tine cum poti fi altfel decat fericit/a?
    Citeam azi pe chatul radioului o conversatie intre doi chatisti...vorbeau despre dragoste, si una dintre fete spunea ca dragoste nu vine cand o chemi, vine cand te astepti cel mai putin...cu alte cuvinte in viata ni se intampla lucruri pe care nu le putem controla....si-i dau dreptate, n-am invocat-o nici eu si ...uite ca a venit! A venit intr-o zi de primavara....si e senin, e soare si ...e magic, dragostea e cel mai puternic narcotic, citeam undeva intr-un articol ca atunci cand femeile sunt indragostite au un ton mai inalt, oare la barbati cum o fi? le sta un nod in gat? sunt mai ragusiti? stie cineva sa-mi spuna?
    Deh!! se spune ca  barbatii se indragostesc cu ochii iar noi femeile cu urechile, asa o fi?

miercuri, 15 aprilie 2015

Nu-s din ceruri cazuta...



     ...Cam asa spunea Loredana intr-o melodie, alaturi de Directia 5...
"nu-s  din ceruri cazuta"... o parafrazez ca sa pot sa ma explic, ca sa fiu inteleasa exact asa cum sunt, asta pentru ca am avut o discutie pe Facebook cu un ascultator Radio Tasha care imi spunea ca par in fata ascultatorilor mei o persoana foarte greu de accesat...adica am inteles eu ca ar suna cum ca as fi cu nasul pe sus...gresit! total gresit! persoanele cu nasul pe sus sunt dependente de atentie, se cred mult superioare celor din jur, ori nasul meu e acolo unde il are toata lumea, nici mai sus , nici mai jos...dar asta nu inseamna ca nu am cunoscut si eu persoane cu pozitii sociale de invidiat, dar care erau super de treaba dar evident si persoane care abia aveau dupa ce bea apa si se grozaveau in fata lumii, incercand sa para mai mari decat sunt, tocmai pentru ca erau prea mici...
     Vreau sa spun  celor care ma cred asa, ca sunt putin mai normala decat altii,  nu comunic de pe Marte, ci doar la microfon si incerc ca vocea mea sa fie pe placul vostru, n-o pisicesc cum fac unele, n-o sclifosesc, o las sa curga asa senina si calda si nu fac pe mironosita, "nu-s din ceruri cazuta", adica nu-s o sfanta, am si eu pacatele mele ca orice muritor de rand....dar incerc sa mi le spal cu lucruri bune... zic eu(...!!!) as adauga ca sunt o femeie care are ceva de spus si incerc pe cat se poate sa nu devin plictisitoare, n-am virtutii aparte, dar multi din cei cu care am intrat in contact mi-au spus:
 - Am avut ce invata de la tine!
     Franchetea si sinceritatea  mea insa nu ar trebui sa fie inteleasa gresit, nu sunt chiar usor de manevrat, incerc doar sa-mi gasesc curajul de-a exprima exact ceea ce gandesc, am multa dezinvoltura, m-am  calit de-a lungul timpul si nu-mi consum energia de prisos cu nimeni!!
     Sunt asadar cat se poate de normala chiar daca si mie mi s-au trantit usi in nas sau chiar daca unii au murit de ciuda ca mi-e bine...cu prieteni si neprieteni si consider ca autenticitatea e drumul spre succes si dragoste!
   

 Edit later: Azi spre exemplu am avut o discutie telefonica cu un amic de pe Facebook, mi s-a parut ca-l stiu de o viata pentru ca sarmul, charisma, frumusetea sufletului ies la suprafata si pe calea eterului, pe calea undelor nu neaparat face to face!

marți, 14 aprilie 2015

Cafeaua de dimineata

     

      Privesti cu alti ochi ziua dupa o cafea, pe mine pur si simplu vorba lui Sorescu ma ridica la tavan...imi da  puterea si buna dispozitie sa incep asa cum se cuvine ziua. Azi am ales s-o beau cu bloggerii si cu cei care vor intra pe blog.
       Cafeaua tare si fara zahar sau doar asa amagita cu un strop de zahar imi da un entuziasm aparte, incerc sa-l impartasesc cu cei dragi mie de pe Facebook sau de pe messenger, si uite asa ma incarc cu  energie pozitiva si conturul zilei prinde un farmec aparte...voua cum va place cafeaua?amara? cu lapte, fara lapte, cu zahar cu miere sau cu frisca? sau o vreti la pat servita de iubitul sau iubita  insotita de o floare?(asa ar fi o experienta memorabila)...ideea e ca oricum ar fi facuta, important e sa fie facuta cu dragoste!!...frumusetea vine din suflet si infloreste in armonie!
      O zi cat mai reusita va doresc!
     

luni, 13 aprilie 2015

Gol de nemultumire

 

     Oricat am fi de multumiti de tot ce ne ofera viata parca mereu simtim un gol.. greu insa de acoperit acel gol, de ce? pentru ca pur si simplu nu prea stim sa fim  fericiti!suntem lacomi si vrem mai mult...vrem emotii la cote maxime...egocentrismul asta o sa ne omoare!
    Ce pot sa spun e ca si eu am fost victima  sentimentelor coplesitoare, imensitatea lor m-a dat peste cap, ariile minciunilor frumoase, cantate atat de duios de anumite persoane m-au induiosat si pe mine, au fost rasturnari de situatii, temperament curios, le-am dat curs... abia apoi am realizat ca se poarta comercializarea sentimentelor, mai ales de catre cei asi in  atingerea corzii sensibile a sufletului...si care reusesc sa te scoata din echilibrul rational.
    Nu vreau sa-mi cosmetizez ideile ca n-as fi eu Olga daca as facea-o, vreau doar sa spun ca azi mi-am descheiat nasturii sufletului spre o persoana care voia sa ma convinga ca lucrurile stau altfel decat le vad eu...am facut un streaptease de emotii dar macar am scapat de frica care se adunase in sufletul meu, frica de mine, tine, de noi, asa cum am scris intr-un articol  anterior...
    Am avut un amalgam de trairi, dragoste,  nervi, dispret, atasare, detasare, indoiala, nesiguranta (nu s-a ajuns insa niciodata la ura...ca nu sunt capabila de asa ceva...!) diversiuni cu alte cuvinte din care n-am niciun motiv sa fac glorie, am pierdut de fiecare data, dar am pierdut pe mana mea cum s-ar spune, m-am aruncat kamikaze, desi nu-s facuta pentru asa ceva...dar, cum spuneam imi plac provocarile si a iesit curat autism sentimental! dar mai conteaza? acum totul e istorie! timpul se ocupa de toate si apoi acum am deja un avantaj la linia de start, mi-am invatat lectia! am o disperata  nevoie de  reacomodare la aerul asta primavaratec, nu vreau sa-mi rapeasca ratiunea si sa cad prada din nou!(....iar daca voi cadea... jocul va fi stapanit de regulile mele nu ale altora! )

sâmbătă, 11 aprilie 2015

Ce inseamna Pastele pentru tine?

 

      Foarte multi dintre noi, iau aceasta mare sarbatoare  drept una divina, dar poate putini sunt pregatiti sa o  primeasca asa cum se cuvine....adica cu o purificare a sufletelor, Isus a venit pe lume sa salveze lumea de pacat, El a fost far' de pacate si s-a sacrificat pentru pacatele  noastre, tocmai de aceea Pastele inseamna Invierea Lui si mai inseamna lumina din sufletul fiecarui crestin, o curatire a chipului omenesc, a karmei si nimeni nu stie mai bine decat noi ce avem de facut fiecare, fiecare duce crucea lui, povara lui, dar de ce sa te duci mai departe cu incarcaturi negative cand poti foarte usor sa te desparti acum de ele? reconsidera perceptele pe care le-ai avut vis-a-vis de evenimentele trecute si care poate te-au adus intr-o stare de disconfort sufletesc, cauta sa gasesti doar ce a fost frumos in acele situatii, pentru ca in fiecare rau exista si un bine, scoate-l acum la suprafata si bucura-te ca s-a intamplat, asa te vei incarca cu energie pozitiva, pentru ca eforturile pozitive te duc la schimbari pozitive, va fi o experienta care te va obliga sa faci un pas inainte in evolutia ta spirituala!
      Daca nici acum nu vrei sa scapi, sa fugi de raul din sufletului tau vei avea parte si in viitor de situatii nefericite, neiertarile pot avea un efect devastator asupra ta, echilibreaza-ti karma si vei vedea ca starea ta emotionala va fi una pozitiva, vei simti o usurare si atitudinea ta fata de viata va fi diferita! aminteste-ti doar de frumosul din oameni, te vei simti excelent, asa vei ajunge la izvorul iubirii!
     Am iertat pe toti cei care poate  cu sau fara voia lor m-au suparat, m-am iertat pe mine pentru ca am simtit si eu sentimente de culpabilitate (nimeni nu este perfect...si apoi stii cum se spune  atitudinea ta uneori o defineste pe a mea...sau atitudinea mea deriva din atitudinea ta!) vreau sa radiez energie pozitiva, sa am pace interioara si armonie sufleteasca sa dobandesc mai multa cunoastere si intelepciune spirituala.
      In fiecare dintre noi traieste un inger, ingeri sunt si pe pamant nu numai in ceruri, este alegerea ta daca vrei sa cresti, sa dezvolti ingerul din tine sau sa-l distrugi cu buna stiinta!
     Paste  cu  credinta, bunatate,  lumina, impliniri depline,  sa aveti parte si sa va bucurati  de tot ce este important in viata pentru voi!
          Hristos a inviat!

joi, 9 aprilie 2015

Dor de voi....

 

    M-am trezit dimineata cu o melodie in gand -   Dor de tine, dor, e greu sa-ti potolesti dorurile mai ales ca cel/cea de care ti-e dor nu se mai poate intoarce langa tine niciodata!..dar sufletul este ca o camera video, inregistreaza tot, si-ti aduce  din cand in cand in fata chipul celor pe care i-ai iubit si langa care ai avut trairi memorabile...sufletul ne tine conectat cu tot ce am trait, am simtit, am explorat...nu e chip sa faci o sedimentare a amintirilor, ele mereu vin in minte noastra, unele dor al naibii de tare, ai vrea sa dai un reset, dar nu se poate...
     Dorul e amprenta pe care cei dragi mie au lasat-o in sufletul meu, e manifestarea iubirii si asta nu dispare in timp...mi-e dor de mama, mi-e dor de sotul meu....sunt doruri care nu pot fi sterse in timp, ele raman vesnice in sufletul meu, dorul e mut dar strigatul lui e mai puternic decat orice strigat, il simti, il auzi si doare... doare pentru ca nu pot sa  mai plang, stiu ca lacrimile mele  ard....
    Da, am un mare, incomensurabil dor de voi....ingerii mei, raiul vostru  primeste azi gandurile mele, ganduri tavalite in dragoste si dor, aripile voastre de ingeri au fost mereu alaturi de mine, m-au ajutat sa merg mai departe, va multumesc - va iubesc!

miercuri, 8 aprilie 2015

Deruta

 

    Incerc sa ma aliniez pe cat se poate in randul celor care fac bine, constat ca oricum as face nu-mi iese de fiecare data...si nu fac asta ca sa ajung in Imparatia Cerurilor, ca la o adica Judecata de Apoi o face El ...si  poate nu m-am asezat de-a dreapta adevarului  intotdeauna, poate m-a luat valul si pe mine ca deh! contra curentului nu te poti pune, te ia valtoarea oricum!
   Un lucru insa e cert, n-am incercat sa omor zambetul de pe fata nimanui in mod voit chiar daca am primit ciocane mari de la viata, m-am retras in pustiul din inima mea si mi-am oblojit ranile...n-am "macelarit" pe nimeni si totusi unii  ma acuza de nedreptate, ma intreb cu ce drept? cu ce drept emit edicte? Viata mea e viata mea asa cum si reciproca e valabila, accept diferentele fundamentale dar si pe cele neesentiale dintre oameni, cu alte cuvinte tocmai aici mi se pare ca e frumusetea noastra, fiecare dintre noi a venit pe lume cu un scop, scopul tau poate e diferit de al meu, asta nu inseamna ca trebuie sa te strang de gat sa-mi fie mie bine, sau sa gandesti ca mine, neimplinirile mele, neputintele mele, nefericirile mele mi le asum, trec prin truismul vietii cu  gandul ca odata  candva, undeva intr-o alta lume o sa fie mult mai bine.
    Nu chinui pe nimeni ca sa-mi astampar furiile, nu ma supar pe nimeni si nu vreau sa port resentimente nimanui, fiecare are dreptul sa fie asa cum vrea el sa fie! nu vreau sa imbolnavesc pe nimeni cu patetismul meu, vreau doar sa spun ca iertarea e pentru cei puternici, uneori este dureroasa dar  e cea mai buna cale spre linistea ta, eu am iertat de multe ori, sper sa ma ierte si altii atunci cand  poate ii supar fara sa vreau!scurt-circuitele, curentarile vietii ne arata ca suntem simtitori si  ne trezesc uneori la realitate, iertarea da echilibru si armonie e si o dovada de curaj...fiti asadar curajosi mai ales acum in Saptamana Mare!
    O  zi cu mult senin in  suflet! o zi in care muzica sufletului tau sa dea armonie  spiritului si frumusete zilei!

 

duminică, 5 aprilie 2015

Duminica de Florii cu serenitate!



   Femeile sunt ca florile, fiecare are frumusetea ei, personalitatea ei, parfumul si calitatile ascunse le descopera doar cei care apreciaza florile,..dar ma intreb cui nu-i plac florile? florile aduc bucurie, se lasa purtate in casele noastre cu pretul mortii lor, apa le intretine o vreme dar nu le lasa in viata... tocmai de aceea eu nu prea tai florile din gradina, nu vreau sa le frang viata, ma bucur de parfumul si culorile lor  cat le vad vesele in radacinile lor.
      Aveam o perioada cand primeam prin prioripost  si prin FAN Courier trandafiri rosii, nu i-am aruncat nici acum (ii pastrez intr-o cutie in care  am primit mai multi de ziua mea...pentru ca o floare inseamna mult, chiar daca nu e insotita de un mesaj, ea inseamna pretuire, delicatete si duiosie, iar eu sunt o romantica prin definitie!
     Florile infloresc sa aduca bucurie, azi de ziua celor care poarta nume de floare vreau sa le urez din suflet sa le fie viata precum un buchet de flori, colorata si plina de esente cuceritoare iar oportunitatile sa li se deschida mereu precum florile  dimineata cand le mangaie soarele, sa va pastrati sufletul tanar si curat sa ramaneti la fel de frumoase si gingase precum florile a caror nume le purtati!
 

vineri, 3 aprilie 2015

Frica de mine, de tine....de noi!

 

       Nu toate persoanele care iti spun ca te iubesc o si fac cu adevarat, nu toti au intentii bune,  acum insa ratacesc prin momentele frumoase din viata mea, nu vreau sa-mi alimentez  tristetea, mai cu seama ca raceala pe care am capatat-o mai zilele trecute nu vrea sa se lase de mine, ma tine strans, singurul refugiu e calatoria in sufletul meu...si evident conversatiile pe care le port cu prietena mea Camelia Andrei de a carei sentimente nu ma indoiesc, ea e oglinda gandurilor mele, ma vede si ma cunoaste  mai bine decat oricine...
    Nu sunt omul care imi impun granite, perceptele mele morale poate sunt diferite de-a altor persoane, nu-mi place sa mi se impuna niste conduite si  incerc prin ceea ce fac sa depasesc toate  obstacolele, provocarile...nu ma dau batuta cu una cu doua.. si totusi am momente cand imi spun:
     - Ai ratat momentul! pacat...!!!!
       Am ratat multe momente  care puteau deschide noi perspective, noi drumuri pentru mine si stiti de ce? de frica...frica de mine insami in primul rand, frica ca nu voi face fata, frica ca o experienta noua mi-ar schimba universul...
       Am suparat prin refuzul meu multe persoane, acum in preajma sarbatorilor pascale vreau sa le cer iertare, debusolarea mea poate are o explicatie,  rutina, tocmai de aceea imi propun schimbari, schimbari in viata mea,  si-mi doresc mai mult curaj, pentru ca" momentele "vin si pleaca de la ora la ora trebuie doar sa fiu hotarita! Vreau alte pagini cu alta coloratura in sufletul meu, vreau sa imbrac sufletul cu iertare, cu spor in iubire , pentru ca o inima fara iubire se raceste,  moare...vreau sa-l  asortez cu pace, cu oamenii frumosi din viata mea, cu El care e mereu in sufletul meu!

joi, 2 aprilie 2015

Suflet senin

 
   Aseara am primit un mesaj de la un amic pe Facebook, imi scria asa - sa-ti fie sufletul senin si inima curata,....sufletul meu e mereu senin, sufletul meu iubeste natura, oamenii ...iar inima mea pulseaza in ritmul stiut de ea...doar ca uneori e nemultumita, e prea avara, cauta multa iubire, vrea tot sau nimic, nu mai vrea jumatati de masura, nu mai vrea sa-mi fie ravasit sufletul... e prea frumos acum acolo!!
    Noi oamenii avem tendinta de a ne trai adevarurile mici cu judecati mari, oricat ai fi de ingaduitor, primesti  sageti din stanga sau din dreapta  si te intrebi uneori cum poti sa  pastrezi imunitatea sufletului si inimii? cum poti si cat poti rezista? atatea zgarieturi, atatea pansamente si pentru ce? care-i targetul? tocmai de  aceea acum prefer sa ratacesc prin vise goale, iluzii, sperante si mi-e frica sa concretizez ceva...
   Sunt foarte fericita asa cum sunt, insa ma bucur  si mai mult cand reusesc sa las in sufletul cuiva o urma de bucurie, un zambet pe buze!
   Sunt fericita si plina de recunostinta fata de oamenii frumosi din viata mea si incerc sa tin cu dintii de lucrurile care as vrea sa ramana mereu la fel....
   Cresc in frumos ( e un mod anume de-a spune ca imbatrinesc  ) si mi se pare grozav!! am devenit mai selectiva, ma folosesc mai mult de intuitie, plang mai rar de suparare si mai des de fericire, iubesc, am sperante si dezamagiri .. mai fac si echilibristica cu gandurile...daca  se intampla sa cad  ma ridic,  la o adica cine  poate sa spuna ca cei puternici nu au voie sa cada? cu alte cuvinte - TRAIESC!
       Traiesc iubind si iubesc traind!

miercuri, 1 aprilie 2015

Ganduri leganate


   Azi e o zi de leganat, ....cu alte cuvinte, am racit foarte tare, stau mai mult in  casa si incerc sa imi revin cu ceva pastile si ceaiuri, ascult muzica  si asta ma face mai visatoare, imi da aripi...dar cum poti fi altfel decat asa cand asculti  R.Kelly- I belive i can fly ?
  Ciudat ca eu racesc cand este cald afara, pentru ca in Italia e o vreme foarte placuta, soare, temperaturi ridicate...probabil mi-a scazut imunitatea...sau m-a pacalit timpul ca tot e 1 Aprilie...asadar azi - odihna, lichide si fructe cat cuprinde!
   Nu va pup sa nu se ia raceala de la mine dar  va invit la un leganat  de ganduri, e cald si putina miscare nu strica chiar si mintii, nu-i asa?