O alta destinatie - San Marino

San Marino a fost visul meu,mi-am dorit sa vad aceasta parte a Italiei inca de cand am calcat pe pamant italienesc,sotul meu,D-zeu sa-l ierte fusese in urma cu cativa ani acolo cu o echipa de politisti,un fel de schimb de experienta,organizat prin IPA ,schimbul ,sa zic asa s-a facut cu politia din Cesena,dar pentru ca e la distanta de 200 km,evident ca cei de acolo au organizat pentru politistii romanii si iesiri in locurile deosebite din zona,astfel incat el mi-a povestit la modul superlativ despre acest stat in stat....si nu mi-a fost greu sa ajung acolo,a trebuit doar sa povestesc despre asta Cameliei iar ea, zana mea buna, cu "bagheta" ei fermecata mi-a si indeplinit visul...

Cand am vazut prima oara San Marino,am ramas fascinata,nu m-am saturat sa privesc la zidurile vechi ale cetatii,care gratie locuitorilor s-au pastrat la fel ca odinioara,eram parca teleportata in timp si ma gandeam ca poate intr-o alta viata am apartinut acelor locuri ca prea ma simteam atrasa de tot ce vedeam,poate oi fi fost o curtezana  de lux sau macar o slujnicuta... ei! hai ca glumesc,stiu bine ca  acele femei trebuiau sa aiba o infatisare aparte ca sa poate atrage barbatii importanti ai epocii care le ofereau in schimbul  trairilor pasionale averi fabuloase.

Dar,de altfel Venetia renascentista era  marcata de prezenta curtezanelor,curtezane care se pare ca au ajuns sas influenteze chiar si viata politica a tarii,in patul lor se luau uneori marile decizii politice.Dar despre Venetia in articolele urmatoare...a fost o alta locatie care m-a lasat fara cuvinte,n-am vrut nici macar sa pierd timpul cu statul la masa unui restaurant sa mancam,doar cu multe insistente din partea Cameliei  am pierdut o ora cu mancatul,i-am spus  ca ,cu asa frumuseti nu-ti vine sa pierzi  timpul mancand...te saturi privind!

Hm,dar uite ca ma iau cu vorba in loc sa dau drumul imaginilor... intram incet in  stat...maretia zidurilor construite in piatra din care rasarea din loc in loc cate-un copac ma lasau fara cuvinte si nu stiam incotro sa-mi opresc privirea,voiam sa cuprind totul,sa imortalizez cu aparatul tot ce imi bucura ochii...am gasit cu greu o parcare,ne-am invartit cam o jumatate de ora dand tarcoale parcarilor cu tabele electronice care  marcau locurile goale din parcari,in final am gasit si Doamne ce fericiti am fost!...dovada imaginea de mai sus cand Camelia ne facea semn ca totul e ok!

Dar,pentru ca era ora pranzului,din nou s-a pus problema gasirii unui restaurant unde sa mancam...au ales acelasi loc,am mancat la terasa unui restaurant de unde am putut privi de sus furnicarul de oameni care  umpleau strazile orasului...am stat la doua mese mai  in fata decat  unde am stat prima oara,fericiti  ca ne vom multumi si stomacelul  am dorit sa comandam cam tot ce am mancat prima oara cand am calcat in acel restaurant...

Eu  admiram si perechea de indragostiti din fata mea...adica Camelia si Maurizio,in asteptarea comenzii facute am tras si eu o tigara,atentie!!! n-am mai fumat de 30 de ani...ispita ! deh! Camelia asta care m-a convins sa aprind si eu o tigara ca n-o fi foc!

Dar,mancarea nu s-a lasat mult asteptata...cartofi bagati la cuptor cu tot cu coaja si  friptura de carne de vita cu sos de legume pe deasupra...eu nu sunt o mare consumatoare de carne de vita ,dar acolo mi s-a parut extrem de frageda,cred ca era bine imbatata de vin alb si s-a lasat moale de tot... :))

Desert am avut o crema de zahar ars,din care eu doar am gustat pentru ca  eram deja prea plina....apoi am luat la rand outlet-urile,ca deh! noi tot ca femeile ,am fost interesate si de putin shopping...Camelia mi-a cumparat o papusa cu cap de portelan,pentru ca ea stia ca eu am o colectie considerabila de astfel de papusi acasa... si de altfel cumnpar asa ceva cam de prin toate  tarile pe care le vizitez...apoi am urcat incet pana sus in varful cetatii de unde am admirat panorama orasului...

Ne-am intors spre seara,multumiti ca am petrecut o zi minunata,ca Cel de sus a tinut cu noi,am avut o timp superb si ne-am desfatat cu frumusetile acestui tinut de vis...In speranta ca v-am trezit interesul  pentru acest mic colt de rai,va las ,dar numai pana maine cand voi reveni cu alte imagini  din alte locuri care sper sa va placa... o duminica cu multe bucurii si impliniri va doresc!