Blog premiat

RadioTasha

marți, 30 august 2011

Vrei sa fii prietena mea????????

   A nu fi inteleasa gresit dragele mele cititoare...intrebarea nu este adresata  voua..., pe voi,  oricum va consider prietenele mele, imi cititi blogul si la randul meu il citesc si eu pe al celor din bloggrol-ul meu...intrebarea se referea la o maniera de pe vremea mea sa zic asa, in care baietii pur si simplu faceau primul pas spre cea care  facea  ca inimioara lor sa faca 13-14 cum spunea mama mea, D-zeu s-o ierte...adica sa le bata cu putere...sa simta ca le fuge pamantul de sub picioare cand se aflau in apropierea ei...
   Ma gandesc ca azi se trece cu mare usurinta peste aceste faze, suntem in secolul vitezei, banuiesc ca formulele acestea sunt perimate si cu siguranta alte tehnici  le-au luat locul...
    Tinerii de azi, stiu mult mai bine ce vor, dar,  cu siguranta stiu si cum sa obtina ...asta in primul rand pentru ca modalitatile de exprimare sunt mult mai multe ca acum 20-30 de ani...pe de alta parte isi cunosc mult mai bine drepturile si stiu cum sa le foloseasca in avantajul lor, traim intr-un regim democratic, nu-i asa?...doar ca in orice progres exista si un mic dezavantaj...pasii in galop , mi se pare obositori...
    Am totusi curiozitatea de- a afla cum se ajunge azi intr-o relatie de dragoste? care sunt  pasii  de inceput?


24 de comentarii:

  1. hmm:) buna tema, in zilele noastre nu se mai pune intrebarea "Vrei sa fii prietena mea?" nu stiu motivul, probabil e mai usor sa incerci sa furi un sarut unei fete si daca iti raspunde o consideri iubita:) daca nu, inseamna ca nu te vrea:-??

    RăspundețiȘtergere
  2. Dragostea nu are nici o formula Ci doar destin,creeat de Dumnezeu dupa chipul si asemanarea fiecarui...EU ASA CRED!

    RăspundețiȘtergere
  3. Greu de spus...nu stiu daca exista forumule...Eu cred ca iubirea cea mare, cea adevarata, cea care nu se schimba cu anii, care nu tradeaza, este un mare dar de la Dumnezeu… Cred ca sunt putini cei care o intilnesc din prima, de la prima intilnire, de la primul sarut… Cred ca fiecare dintre noi ne putem cauta pe noi insine o viata intreaga si nu ne putem descoperi… Cind suntem cu jumatatea noastra, nu ne mai cautam pentru ca ne-am intregit… Si cind ne schimbam, celalalt balanseaza schimbarea si totul ramine un intreg… Cred cu tarie ca o relatie dureaza daca si cit barbatul isi doreste asta… Cred ca el decide, noi femeile putem sa il alegem sau nu, dar decizia ii apartine lui. Cu cit o face mai nesilit de niciun siretlic feminin, cu atit va fi mai bine pentru povestea de iubire… Dar, si cind o face, noi femeile trebuie sa le dam inapoi ceea ce primim de la ei: protectie, incredere, curaj, dragoste. Am citit undeva ceva care mi-a placut tare mult: barbatul zamisleste si femeia naste… Asa si este, in multe sensuri… Dar, el mai intii zamileste… Asta e forta lui… A noastra este sa dam nastere si sa protejam, sa crestem…

    RăspundețiȘtergere
  4. De multe ori nu conteaza vorbele, ci faptele....o imbratisare, un sarut vorba lui C.L.M... Acestea vorbesc de la sine!

    RăspundețiȘtergere
  5. Eu m-am uitat in ochii ei si am vazut ca-i sunt pe plac... ma iubeste! restul nu m-a mai interesat!

    RăspundețiȘtergere
  6. Cand ma gandesc la “formule” deja mi se pare ceva legat de matematica, cifre sau ceva gen “batut in cuie”……….ma feresc sa iau o idee, o afirmatie gandita si “eliberata” de o persoana, fie ea si cu merite deosebite, o somitate, totul are o doza de subiectivism consider si prefer sa mi “bat eu capul” pentru mine asa cum pot eu, la nivelul meu .Ma bucur k nu exista formule si cu atat mai putin in dragoste……..oricum nu ne ghidam dupa nimic si nu putem aplica niciodata intr o relatie ce am facut in alta relatie chiar noi deoarece este “altceva” , dar sa copiem si sa ne inspiram de la altii………nici nu stim ce simt ei si dak noi am simti la fel k si ei……

    RăspundețiȘtergere
  7. Mda!!...FORMULE...Dupa ce ar trebui sa ne uitam mai intai atunci cand ne cautam dragostea, ca sa fim siguri ca am dat peste aceea, eterna, pe care am visat-o cu totii? Dupa atractia din prima clipa? Dupa o pasiune mistuitoare? Dupa potrivirea mintilor? Dupa dorinta trupurilor? Dupa credinta in aceleasi valori?

    Ce formule ale iubirilor fericite cunoasteti, din propriile trairi sau din cele intalnite in jur?
    Uite niste intrebari pe care ai putea sa le pui ascultatorilor tai!

    RăspundețiȘtergere
  8. Nu exista tipare in asa ceva,cred ca nu exista nici reguli nici sabloane…..Cand dragostea vine,te orbeste, nu te mai uiti dupa nimic pur si simplu si chiar daca altcineva din jur iti atrage atentia tot nu vezi…il vezi doar pe el/ea si atat! fara formule , fara protocol!

    RăspundețiȘtergere
  9. Nu cereti reguli, nici retete, oamenii sunt un amalgam de insusiri, bune si rele, care-i face unici, chiar daca seamana putin intre ei. Singura care decide e inima, dupa ce se aliaza puternic cu ratiunea. Cunoaste-i insusirile, traieste-i experientele si ca tine si ca el si intelege ca transformarile sunt posibile doar acolo unde timpul nu le-a transformat in obisnuinte. Chimia iubirii te poate apropia de multe persoane, dar nu toti sunt potriviti sa iti fie alaturi o viata. Compromisurile iti transforma viata intr-o constructie din nisip sau carti de joc, unul singur nu poate sa o protejeze. E nevoie de doi, unul pentru celalalt, impreuna in orice situatie.

    RăspundețiȘtergere
  10. Paşii în galop??,Vorba lui Moromete:De ce să alergi,nu poţi merge?,trăim în viteză,ne minţim în galop,iubirea este acum o competiţie de Formula 1,în care monoposturile suntem noi,nu mai avem timp de revizii şi acolo timpul este galopant,iubirea este acum în alertă,Te iubesc,îmi sună a sirenă de ambulanţă,pacienţii mor nu pot fi resuscitaţi cardiorespirator,iubirile mor născute prematur,inimile noastre ne depăşesc existenţa,atacul de cord este inevitabil,iubirea un lucrul perisabil,nu mai avem răbdare,vina este mereu exterioară,indicabilă,arătată cu degetul de toţi,dragostea este oarbă spun ei,iubirea trimisă la oftamolog,eu tot mă întreb,dacă e oarbă,de ce conduce în viteză???

    RăspundețiȘtergere
  11. in ziua de azi cu un sarut se face tot :))

    RăspundețiȘtergere
  12. Draga mea, Olguţa, mare dreptate ai! Suntem în secolul vitezei şi toate s-au schimbat.
    Pe timpul meu, tinerii erau diferiţi. Nu doar eu spun că revoluţia ne-a adus o democraţie pe care am înţeles-o greşit toţi. Pe zi ce trece mă gândesc şi eu, ca şi tine, unde este iubirea aceea dintre doi tineri, aceea curată, când o fată ieşea la un film cu un prieten doar după ce-şi cerea voie de la părinţi, iar sufletele le tremura amândurora de teamă să nu fie refuzaţi. Clipele acelea minunate când, o fată îşi aştepta, la poarta casei, prietenul, care, îşi ascundea chipul după un buchet de flori. În zilele noastre, fetele aşteaptă băieţii să parcheze maşina în faţa blocului, să le sune pe mobilul cumpărat de părinţii ei din banii câştigaţi după două, trei luni de muncă, sau chiar dintr-un împrumut. Să le plătească taxele şcolare, sau să le scoată în cine ştie ce cluburi de noapte... Dragostea... părerea mea este că acolo unde există interese nu există dragoste. Aceea nu este iubire. Aceea este doar o înţelegere între părţi. Nu judec pe nimeni, nu vreau să schimb pe nimeni, fiecare este liber să trăiască exact aşa cum simte, dar, îmi permit să spun că dragostea cea adevărată care a existat cândva numai există, din simplu fapt că nu sunt oarbă. Observ ceea ce se întâmplă. Divorţuri peste divorţuri, ceartă, scandaluri în familii, chiar şi în cele de la care nu te-ai fi aşteptat niciodată. De ce se întâmplă aşa ceva? Pentru că ne dorim să fim "în pas cu moda", însă evoluţia noastră de fapt este în sens invers. Realitatea este crudă, dar, noi românii ne-am obişnuit să facem haz de necaz, în loc să ne comportam civilizat, să ne ajutăm unii pe ceilalţi, nu ştim cum să dăm bir cu fugiţii atunci când ne iese în cale un seamăn de-al nostru, care are nevoie de ajutor.
    Deşi suntem conştienţi că banul este al Satanei, ne ghidăm după lozinca: "Banul nu aduce fericirea, dar o întreţine".
    Deşi aş avea multe de spus pe această temă, nu aş vrea să o lungesc prea mult, totuşi.
    Îţi doresc o iubire curată! Iubirea nu are vârstă, Olguţa!

    RăspundețiȘtergere
  13. Prietenia NU se rezumă doar la un simplu cuvânt. Dacă oamenii ar respecta măcar una din cele 10 porunci :" Iubeşte-ţi aproapele, ca pe tine însuţi", mă întreb: cum ar fi viaţa pe pământ ?

    RăspundețiȘtergere
  14. Sunt curios sa aud niste povestioare din astea cu cereri de prietenie ... daca aveati vreo tehnica anume de a agata colega sau in cazul fetelor cu ce replici veneau baietii la voi,inainte sa va puna acea intrebare minunata si daca va dadeau si un pupic apoi…aaaa!!!! si inca ceva,va tineati de mana apoi?;)
    Astept cu interes emisiunea...

    RăspundețiȘtergere
  15. Hai sa analizam un pic toata treaba. Cand devine practic oficiala relatia? La primul sarut? Prima intalnire? Prima noapte de amor? Exista reguli scrise pentru a defini inceputul unei relatii? Cu rupturile e intotdeauna mult mai simplu, dar cand si cum determinam inceputul relatiei, aici nu prea stiu eu cum se face.... Cand ne cere prietenia? Sa fie atunci inceputul relatiei? Mie imi place inca sa cred ca am 16 ani, imi place sa ma indragostesc ca la 16 ani. Sa ma cuprinda acei fiori ai dragostei.... sa simt fluturashi in stomac si sa-mi frang mainile sperand ca ma va suna la ora promisa.... E un sentiment superb... l-am simtit la varsta adolescentei si inca simt la fel.... nu vreau sa trec peste aceste mici detalii.... consider ca toti acesti fiori sunt de fapt inceputul relatiei... din punctul meu de vedere e la fel cum barbatii considera ca daca o tanara a cedat din prima noapte, nu e o partida buna pe termen lung.... la fel cred si eu despre barbati.... De ce sa ne grabim sa ne dam apelative si sa strigam ca da suntem impreuna cand, de fapt, nu am apucat inca sa-i studiez gesturile sa vad ce imi place si ce nu-mi place.... Sa ma ia fiori gandindu-ma la el.... Sa-mi dea timp sa fiu si eu vanator...Vreau sa fiu eu cea care alege....
    Si atunci mai are rost intrebarea: vrei sa fii prietena mea? Poate dupa lungi urmariri si tratative .... ar fi digerabila... dar dupa o prima intalnire.... e chiar straniu.... n-am simtit inca fluturashii in stomac, nu ma pot pronunta asa...

    RăspundețiȘtergere
  16. Eu cred că la orice vârstă ţi se poate cere prietenia, numai că, o dată cu trecerea timpului şi înaintarea în vârstă (implicit maturizarea), există alte forme de a primi această întrebare (prin priviri, prin gesturi, etc.)

    RăspundețiȘtergere
  17. Pentru a incepe o relatie nu trebuie sa-i ceri prietenia , din moment ce o cunosti ii ceri nr. de telefon , o suni , o inviti in oras , ( TU , nu ea ) stabilesti ora.... locul si data iar de acolo duci intalnirea catre sarut si isi va da singura seama , daca este proasta in cel mai rau caz te va intreba.Iar mai important decat sarutul este s-o atingi , sa pari interesat de ea si de ce are pe ea iar daca nu faci lucrul asta te va considera un simplu amic iar planurile tale se vor distruge.

    RăspundețiȘtergere
  18. Eu nu cer prietenia nimanui. Eu observ daca o tipa vrea sa fie cu mine din gesturile, faptele ei. Daca ma lasa sa o sarut, e a mea!

    RăspundețiȘtergere
  19. Am intalnit una care nerabdatoare m-a intrebat "Nu mă intrebi?". Iar eu un pic nedumerit "Ce?" si inevitabil a venit raspunsul "Daca vrei sa ne combinam". Am facut-o... a fost cel mai penibil moment, insa a doua zi ne-am despartit ...:(

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Tare asta :)) Mai bine o vrajeai putin ca nu-ti place sa te grabesti/ca vrei sa nu stiu ce... si ii faceai surpriza in alta zi :)

      Ștergere
  20. Paşii au fost mereu aceiaşi, doar că fiecare pereche are propriu stil în interpretarea lor...
    Înainte exista ceva mai multă pudoare, mai multe reţineri, pentru că mentalitatea era îngrădită de anumite canoane, precepte de care(fie vorba între noi) se ţinea cont mai
    mult decât era necesar.
    Astăzi se sar anumite "trepte", care pentru nostalgici pot fi dureroase, important este
    "miezul", cel puţin pentru mine.
    Atunci când doi oameni se completează unul
    pe celălalt totul vine de la sine.
    Restul sunt doar resturi...

    RăspundețiȘtergere
  21. Ma trezesc cu mintea umpluta de ganduri pentru tine. Portretul tau si dupa amiaza intoxicanta ce am petrecut-o ieri impreuna mi-au lasat simturile ametite. Dulce, incomparabila Josephine, ce efect ciudat ai asupra inimii mele! Esti suparata? Te simt eu oare trista? Esti ingrijorata?… Sufletul meu suspina cu tristete, si nu va putea exista odihna pentru iubitul tau, dar inca mai exista adunat acolo ceva pentru mine cand urmandu-mi dorintele profunde ce ma coplesesc, beau de pe buzele tale, din inima ta, o dragoste ce ma arde ca focul. Ah! Noaptea trecuta am realizat cu adevarat cat de falsa este imaginea ce mi-o dezvaluie portretul tau. Vei pleca la pranz; te voi vedea in trei ore. Pana atunci, mio dolce amor, o mie de saruturi; dar nu-mi da nici unul inapoi caci imi incing sangele ca focul…
    Pe langa faptul ca era un militar stralucit si un conducator de temut, Napoleon Bonaparte (1763 – 1821) a fost un foarte prolific scriitor de scrisori de dragoste. Se spune ca a scris mai bine de 75.000 de scrisori de-a lungul vietii sale, si multe dintre ele pentru frumoasa sa sotie Josephine, atat inainte cat si in timpul marajului lor. Aceasta scrisoare de dragoste scrisa cu putin timp inainte de casatoria lor din 1796 dezvaluie o surprinzatoare tandrete si pasiune din partea viitorului imparat.
    Primavara, 1797 Pentru Josephine Nu te mai iubesc, din contra, te detest. Esti o rea, chiar pervesa si stupida, un fel de Cenusereasa. Nu mi-ai scris deloc, tu nu-ti iubesti sotul cu adevarat; cunosti prea bine bucuria pe care scrisorile tale de dragoste i-o aduc si totusi nu te obosesti sa-i scrii macar cateva randuri asternute intr-un sfert de ceas. Ce faci atunci tu toata ziua Doamna? Ce problema e atat de vitala incat te impiedica sa gasesti timpul pentru ai scrie sotului tau credincios? Ce afectiune sufoca si inlatura iubirea, tandretea si dragostea constanta pe care mi le-ai promis mie? Cine poate fi acest nemaipomenit nou iubit care-ti rapeste tot timpul, care-ti stapaneste toate zilele si te impiedica sa-ti oferi toata devotiunea si atentia sotului tau?
    Ai grija Josephine; in cea mai linistita noapte usile se vor sparge si acolo voi aparea eu. Intradevar, sunt ingrijorat, iubita mea, pentru ca n-am nici o veste de la tine, scrie-mi imediat o scrisoare de dragoste de patru pagini umplute cu acele cuvinte delicioase care-mi umplu inima de emotie si fericire. Sper sa te strang in brate curand, cand am sa te acopar cu un million de sarutari, arzatoare ca soarele ecuatorial. Napoleon Bonaparte .

    RăspundețiȘtergere
  22. Aveti mare dreptate si e pacat ca acum numai este ca atunci,adica era mult mai inocent ,mult mai bine asa..acum toti vor sa se grabeasca.Chiar daca si eu fac parte din generatia "vitezei" nu actionez ca ei fac totul cum simt.Si mai este pacat ca uni cer "prietenia" si cu alte scopuri...fiecare face totul cum simte ,pentru uni e o joaca,pentru un in serios...dar era mai frumos sa ramana ca atunci.

    RăspundețiȘtergere
  23. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

    RăspundețiȘtergere