Blog premiat

RadioTasha

vineri, 12 august 2011

Impas

   Ma aflu intr-un impas, si cum nu-mi cenzurez deschiderea spre voi dragi bloggeri, asa cum ma stiti sunteti primii care aflati ce mi se intampla, uneori chiar si fetele  mele citind blogul, ma apostrofeaza zicand"mama, despre asta ai uitat sa ne povestesti"...hm! si poate au dreptate, poate timpii nostri fizici au intrat in contratimp...nu se mai sincronizeaza!
   Caut o alta locatie pentru iluziile mele, cutiuta nu mai face fata! le port pe unde pot si cum pot cu mine...le mai ofer si la emisiunea mea de radio, ascultatorilor mei, dar ele tot multe raman...ce ma fac?ma bruiaza prea tare, nu-mi dau pace, sunt mereu in avangarda! n-am cum sa le potolesc!
    Iluzii , ganduri cu zboruri printre nori, prapastioase rau! habar n-au ce inseamna caderile bruste! se avanta , uneori creeaza adevarate complicatii, complicatii care parca imi taie respiratia, degeaba incerc sa le stabilesc niste reguli, un regim anume, n-ai sa vezi! le incalca! e drept ca unele chiar reusesc sa ma binedispuna, rad de una singura ...aaaa!!! nici gand!!!! sa nu credeti c-am luat-o razna, noooooooooo!!! cele care ma binedispun sunt din categoria aia "SF" pe astea le-as  lasa nesupravegheate, imi fac bine... cele care ma fac sa-mi pierd  cumpatul sunt din categoria celor rafinate si serioase...ele au inceput sa ma impovareze..curand vor ajunge la semnul acela "gabarit depasit"! ... altfel ele nu vor mai putea  fi puse in circulatie, vor incurca lumea, si gandindu-ma ca risc prea mult cu ele, as vrea sa le depozitez undeva...imi sugereaza cineva un loc??ma ajuta cineva? le pot oferi si in regim de  custodie, inchei cu custodele un contract si pentru gazduire, platesc la  zi cat imi cere!
    Sarmane iluzii, una vad ca se incapataneaza sa-mi dea o replica dura, o trage de maneca cealalta  si parca vrea sa-i spuna" cat crezi ca va putea sa stea departe de noi? potoleste-te!"...prima  rade infundat, stie ca cea de-a doua are perfecta dreptate...dar ii spune la ureche:"off!!! si aveam cuvintele la mine...i-as fi spus cateva!"cea de-a doua ii raspunde:" a vrut sa faca impresie buna...doar atat, asa putin o cunosti? neastamparata mintea stapanei....se tine de giumbuslucuri"...daaa!!! cunosc"marfa"  spune prima cu convingerea ca niciun pericol n-o paste!
   Asadar, caut un loc...sa fie undeva cat mai departe, locul sa fie  protejat, sunt creatia mea si tin la ea, sa aiba destula lumina...ele doar asa se hranesc, cu vise colorate,  doar asa supravietuiesc, asa isi reconstruiesc universul...si mai am o rugaminte! custodele sa nu-mi elibereze  tichet...il pierd! am pierdut tichete mult mai importante la cat de aeriana sunt...si ar fi pacat! candva  o sa le cer inapoi...dar, asta nu se va intampla  curand!:)





9 comentarii:

  1. Poate uneori, cum spui e nevoie si de un repaus, lasa-le in custodie cum spui...intoarece-te la ele cand le vei simti lipsa!

    RăspundețiȘtergere
  2. CRED CA E VORBA DE UN IMPAS SENTIMENTAL...AI GRIJA DE TINE!

    RăspundețiȘtergere
  3. Iti doresc sa gasesti ceea ce te face fericita (sper sa fii deja in aceasta ipostaza) ...SA AUZIM CA AI PACE SI LINISTE SUFLETEASCA!

    RăspundețiȘtergere
  4. Gandeste-te cate momente placute ti-au alimentat aceste iluzii si apoi hotaraste-te daca e cazul sa le exilezi sau sa le mai gazduiesti! :)

    RăspundețiȘtergere
  5. Daca veti cauta destul de bine prin amintiri, veti da peste o perioada in care ati trait o stare de binecuvantare....iluziile v-au ajutat,asa zic eu...altfel nu le gaseati o cutiuta magica in cale sa le depozitati! Pastrati-le si mai oferiti si ascultatorilor postului dv. de radio cateva...sunt necesare,ne ajuta sa mergem mai departe!Este deja un fapt bine cunoscut printre medici ca mintea are un efect covarsitor asupra trupului.
    "Dincolo de orice reusita e o alta incercare.Cat timp traiesti, simte-te viu.Daca ti-e dor de ce faceai, fa-o din nou..."!!!

    RăspundețiȘtergere
  6. Cel mai rau lucru pe care ti-l poate face cineva este sa te faca sa crezi ca poti avea aripi, ca poti zbura. Si atunci incepi sa visezi, vise pe care ti le hraneste. Si-apoi, deodata, fara nici un motiv aparent iti frange aripile...si te izbesti de pamant...de realitate.
    Ciudat e ca nu stii daca acum visezi, daca acum e doar un cosmar din care te vei trezi, sau daca atunci aveai un vis frumos. Cert este ca adevaratul zbor se afla undeva intre aceste doua visari.Si incepi sa speri ca , poate, inca mai ai aripi.Ca nu le-ai pierdut definitiv.
    Si-ncepi sa ratacesti,sa iti cauti aripile pierdute, neavand siguranta ca vrei sa le mai gasesti. Poate, atunci, iarasi are sa ti le franga cineva. Se spune ca drumul e mai frumos decat posibilul loc in care ai ajunge. Atunci sa fie oare mai frumoasa cautarea insasi decat zborul in sine? Tind sa cred ca nu. Si, de fapt, ce inseamna, in ultima instanta acest zbor?
    Cred ca mai mult credinta decat speranta intr-un vis. Dar e posibil sa crezi intr-un vis? e posibil sa crezi in ceva ce nu exista? Inseamna atunci, oare, ca visul se ridica la rang de realitate? Si-abia acum realizezi ca e totusi doar un vis. Si-acesta e momentul in care aripile dispar...Uneori poti zbura si fara aripi. Zbor ce nu dureaza decat o clipa, zbor ce nu te inalta, ci zbor care te doboara. E asemeni unei caderi de pe o cladire foarte inalta.
    O speranta nu-i destul? Se pare ca nu. Sau poate ca nu mai exista nici o speranta...a pierit, poate, demult...Insa, in drum spre naruirea ei, incerc sa ma agat de urmele abia trasate...hmm...o vad cum se transforma in nisip si mi se scurge prin simturi
    Insetat de certitudini, nu ma aleg decat cu aripi frante si cu un graunte de nisip...poate,cine stie,candva, acest graunte de nisip va rodi si vor inflori alte fire de nisip...sunt gandurile mele despre visele unui suflet sensibil ,unui suflet ce nu-si gaseste linistea si pacea interioara ……

    "Nu exista placeri nespuse, nici chinuri fara margini care sa tina toata viata; binele absolut si raul absolut sunt niste himere" – Voltaire

    RăspundețiȘtergere
  7. Amintirile ,da amintirile sunt cele mai vii marturii ca ai trecut pe acolo, ca ai fost partas la actiune ,ca ai trait un moment din viata ta .Da,sunt de acord cu tine sa iti doresti sa schimbi locul de depozitare dar intrebarea mea este ;poti schimba amintiriele ?????nu ,nu draga mea ,oricat ai incerca sa fugi ,orice ai face sa scapi de povara lor nu vei reusi ,ele sunt si vor exista atat timp cat vom exista si noi .
    Cu siguranta ca viata nu iarta pe nimeni si uneori o durere e atat de mare incat iti doresti sa fugi ,sa te ascunzi ,sa scapi prin orice mijloace de durerea care te sfasie in mii si mii de bucati .Te inchizi in siguranta casei tale departe de ochii tuturor unde astepti persoana care nu mai vine si ramai singura cu gandurile tale …Uneori te inchizi in tine ,nu poti vorbi despre ceea ce simti din dorinta de a-i proteja pe cei din jur care sufera la randul lor..Te simti singura,debusolata,constati ca viata ta s-a schimbat in totalitate si esti putin speriata.Daca pana ieri totul era bine si frumos aveai anumite teluri si responsabilitati acum totul s-a schimbat.Esti constienta ca viata merge mai departe dar trebuie sa te aduni si sa gasesti puterea de a lupta.Important in viata este sa simti ca traiesti fiecare zi, ca pe o noua experienta si nu cu gandul la trecut, la ziua din urma, ci la prezentul pe care il traiesti acum si care inseamna, maine. ... O zi frumoasa cu bucurii si realizari !cu drag din suflet pentru un suflet sensibil!!Deborah

    RăspundețiȘtergere
  8. Eu cred ca cea mai mare durere e cea care o tii in tine… cea care nu are sunet, cea care nu vorbeste, cea care nu se arata lumii, nici celui mai bun prieten. Ati plans vreodata fara sunet? Ati tipat vreodata fara sunet… ati tipat vreodata atat de tare incat numai in fiinta voastra sa se auda ecourile durerii? Sufletul tau stie sa planga in tacere. Stie tot, dar nu are cui spune. Stie sa iubeasca, dar nu are cum sa-si scoata inima ca ea sa o priveasca. Stie sa zambeasca, dar nu si sa tipe de bucurie.Sunt multi care sufera din iubire .Oare ,de ce doare atat de mult iubirea?????Exista un timp pentru toate ,exista un timp pentru vindecare ,dar iti trebuie mult curaj .Si maine e o zi ,nu uita !!!!!!! Cu drag ,am scris pentru tine !!!!!!Rebeca

    RăspundețiȘtergere
  9. Amintirile sunt parte din noi,nu trebuie sa le stergem sau le uitam,fiecare moment din viata,fie el bun sau rau,frumos sau urat,are o contributie la ceea ce suntem acum,fara acele momente nu am fi noi cei de acum,nu am aprecia sau trai momentele actuale fara trecut si nu am intelege ca nimic nu e intamplator,totul are un rost,totul se intampla cu un scop,ceea ce ar trebui noi sa facem ar fi sa intelegem de ce ni se intampla anumite lucruri si sa intelegem motivul,sa evoluam…Eu,cea de acum,sunt suma experientelor pe care le-am trait si chiar daca am trecut prin multe greutati vad lucrurile mult mai clar,sunt mai fericita si stiu sa apreciez mai mult ceea ce am acum,chiar daca e mai putin decat mi-as dori… O zi minunata iti doresc !...

    RăspundețiȘtergere