Blog premiat

vineri, 17 octombrie 2014

Predestinat


     Trecerea noastra prin diversele experiente ale vietii sta sub semnul unei vointe ce nu ne apartine...NU PUN LA INDOIALA si n-o sa pun acest lucru la indoiala niciodata! dar  stau si ma gandesc, cum se face ca in marile intamplari ale vietii noastre rolul nostru este infim, desi noi consideram, ba chiar spunem de fiecare data :
   - wow!! ce tare am jucat  !!...aiurea!! ...o sa spuneti, pai chiar asa e...!
 unde este atunci liberul arbitru? Mda!! exista ! in  noi , in fiecare din noi, pentru ca noi alegem sa urmam sau nu calea aleasa de EL...
    Intalnirile predestinate ajung sa-mi marcheze existenta si apar in viata mea in momentele in care simt nevoie de incredere in oameni si simt cum imi confera o anume siguranta, simt cum pot sa ma bizui pe anumite persoane in orice moment, pentru ca pe unii am vazut ca ii pot pastra aproape numai cand imi este bine..la rau, dispar ca prin minune!
    Pe Flory am cunoscut-o intamplator, era in lista mea de prieteni pe Facebook, am schimbat cateva  pareri pe chatul privat si am simtit din prima ca este o fata cu care pot face casa buna, i-am propus sa vina in echipa radio si uite asa am ajuns sa legam o mare prietenie...prezenta ei "angelica" imi dinamizeaza pur si simplu ritmul ..si simt cum alaturi  de ea sunt mai puternica.Cand un prieten iti zambeste este la fel ca o muzica care se aude in zare si pluteste in aer, dar daca stam sa ne gandim, pe parcursul vietii milioane de zambete  ne apar in cale dar putini cei care ne sunt alaturi pe acelasi drum..
    Trecusem probabil printr-o perioada in care ma consumasem la maxim, o perioada in care avusesem un prieten care imi dadea senzatia aceea ca sunt parca intr-un joc cu Tom si Jerry....va mai amintiti de cum se dadeau in spectacol cei doi ?..... dar, din  perechea de dusmani ajung chiar sa fie  prieteni pe alocuri, la nevoie Tom  aduce chiar si trusa de prim ajutor pentru Jerry cand acesta s-a dat drept ranit...
     In" fuga " noastra prin viata ne chinuim imaginatia si ne intrebam cum ar fi oare sa masuram de 7 ori pana sa taiem odata? dar de unde atata rabdare pe noi?
     Noapte buna, dragii mei!!!Iubirea, loialitatea si adevarul ne fac frumosi!Sa nu uitam acest lucru!

7 comentarii:

  1. Platon spunea ca demult, inainte de aparitia omului, pe pamant existau niste fiinte superioare care imbinau in acelasi trup un barbat si o femeie. Tocmai din cauza ca se completau perfect si puteau infrunta cu succes orice dificultate aceste creaturi erau atat de puternice. Speriati fiind ca si-ar putea pierde suprematia atat in cer cat si pe pamant, zeii au hotarat sa desparta barbatul de femeie, sa dea nastere unei noi fiinte, mai slaba decat aceste creaturi atat de puternice. Si asa a aparut omul... Din acel moment jumatatile care au luat nastere in urma separarii, se cauta permanent pentru a redeveni ceea ce au fost odata: o fiinta superioara care poate infunta orice obstacol in viata.

    RăspundețiȘtergere
  2. Da, vorbesti de Mitul androginului, doar ca eu nu vorbeam neaparat despre sufletul pereche, faceam o referire generala la tot ce ni se intampla in viata si nu intamplator...sunt predestinate, pur si simplu!

    RăspundețiȘtergere
  3. Intâlniri predestinate...

    Sunt momente în viaţa noastră, acele răscruci ale vremii când, ca din ”întâmplare” cunoaştem oameni a căror apariţie ne marchează existenţa. Este vorba despre acele întâlniri miraculoase, absolut inexplicabile care aduc în viaţa noatră un "ceva" de care aveam nevoie. De-a lungul vieţii avem parte de întâlniri mai mult sau mai puţin importante, însă cele marcante în urma cărora ni se defineşte un anumit contur împlinitor, au cu totul un impact pozitiv asupra noastră. Momentul este unul cu totul special. Ne deschide o anumită cale spre noi înşine sau spre acele nevoi de împlinire pe care le aşteptam. Întotdeauna întâlnirea miracol nu se întâmplă fără ca ceva din interioritatea noastră să nu dorească acest lucru. Vine ca un răspuns la disponibilitatea noastră de a primi dezlegarea enigmei ce duce la acea latură existentă, dar nedescoperită din noi. Undeva în interioritatea noastră exista acea cale de urmat ce se manifestă ca o dorinţă nedefinită, ca un păienjeniş de drumuri în faţa cărora suntem descurajati, neştiind pe ce cale să apucăm spre acel tărâm.

    Însă, din fericire, exista oameni care apar în viaţa noastră într-un moment când totul părea pierdut, abandonat, fără vreo întrezărire a unei şanse de a depăşi momentul sau atunci când arzi pe dinăuntru de speranţă. Şi tocmai când eşti mai dezorientat şi nu ştii încotro să te îndrepţi sau când dorinţa de a te aduna în tine însuţi este mai acută, întâlneşti un om.
    Apariţiile acestor oameni au o anumită încărcătură metafizică şi duc cu gândul la minune divină. Este de fapt o întâlnire predestinată, regizată de divinitate cu scopul de a ne arată calea de urmat. Influenţa ei venind dintr-un plan cosmic, întâlnirea ”întâmplătoare” are şi un anumit mister, mister ce nu va fi dezlegat nicicând, dar care va păstra fascinaţia întâlnirii. De regulă sunt oameni care ne schimbă radical o anumită perspectivă a vieţii sau dinamizează o anumită latură a noastră ori ne oferă o soluţie la problemele existenţiale. Sunt oameni ce ne alcătuiesc, ne zidesc temelia drumului de urmat idee cu idee, rămânând ca noi să continuăm edificiul.

    Întâlnirile predestinate pot marca diferit existenţa noastră şi survin acolo unde necesitatea este împletită cu dorinţa de a afla cum poţi accede spre o treaptă superioară sau spre ceva ce îţi poate oferi siguranţă şi încredere. Astfel cei întâlniţi ne pot arăta o cale, ne pot fi alături ca oameni cu virtuţi deosebite, ne pot fi suflete pereche sau mai pe scurt pot întruchipa maestrul, părintele spiritual, prietenul, duhovnicul sau marea iubire. Toate ipostazele intâlnirilor ”întâmplătoare” ne schimbă viaţa. Din acel moment existenţa noastră se desfăşoară după alte criterii sau începe să capete altă culoare, dimensiune şi valoare.

    Aşa cum spuneam, dincolo de aceste întâlniri este acel ”nimic nu este întâmplător”, un fapt ce are, în opinia mea, doar o mică legătură cu materialitatea omului întâlnit. Prezenţa lui este de natură spirituală ce trebuia să vină în întâmpinarea unei anumite nevoi conştiente sau inconştiente pentru a împlini o voinţă personală. Însă mai presus de propria năzuinţă, dincolo de dorinţe, este o vrere dictată de Sus.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nimic fara El, asta spuneam si eu...e voia Lui !! iar eu mereu spun ca El ma tine pe brate!

      Ștergere
  4. Totul vine in viata cu un scop.Atunci cand Dumnezeu iti trimite oameni minunati,tii trimite cu un scop precis.Eu una,consider ca Dumnezeu te-a trimis in viata mea pentru a vedea diferentele care sunt intre oameni.Cand am avut convingerea deplina,ca nu mai exista oameni speciali,Dumnezeu mi-a schimbat total gandirea ,atunci cand te-am cunoscut pe tine.Esti o oaza de aer pentru mine,esti o forta care iti da taria sa vezi viata mult mai colorata decat am vazut-o, esti bucurie,esti speranta,esti...........tot ce se poate mai frumos.Ma bucur enorm pentru faptul ca te-am cunoscut si sper ca Dumnezeu sa te tina sanatoasa ,sa ne putem bucura de prietenia noastra multi ani de acum in colo.Te pup si te imbratisez cu drag.

    RăspundețiȘtergere
  5. Multumesc din suflet draga Flory pentru devotamentul si pentru tot ce faci tu pentru mine! te pup si te imbratisez, asigurandu-te de tot respectul si admiratia mea!

    RăspundețiȘtergere
  6. Good post but I was wondering if you could write a litte
    more on this topic? I'd be very grateful if you could
    elaborate a little bit more. Cheers!

    RăspundețiȘtergere