Dimineata cu aroma de cafea

   

   Imaginea de mai sus m-a trimis undeva, la cutia cu amintiri, cand diminetile mele erau diferite, cand fiecare dimineata avea parfumul ei........ nu ne programam sa fie intr-un anume fel dar, totul venea din dragostea care o purtam unul pentru celalalt, erau cu adevarat dimineti cu aroma de cafea, asezonate cu iubire, erau dimineti cu gust intens , asa cum era si viata noastra.Erau dimineti cu miros de prospetime, cu gel de dus cu iz de trandafir cu pasta de dinti mentolata care-ti dadeau un aer  de prospetime, erau dimineti pline de planuri, pline de lumina in care incercam sa ne descifram visele, erau inceputuri calde , promitatoare si pline de energie...eram cu el si asta insemna totul! alaturi de el simteam ca pot sa mut si muntii din loc, nimic nu mi se parea greu!

Azi, am nostalgia acelor timpuri, o dimineata  cam trista desi cerul e senin si  imi bate si soarele in geam, imi savurez cafeaua, poate ea imi va"clati "mintea dusa departe, incerc sa-mi impart linistea, sau poate nelinistea sufletului meu cu voi, sunteti micul meu refugiu, tocmai de aceea vreau sa va spun  ceva, nu uitati  sa daruiti zambetul si inima celui/ei dragi .... nu uitati sa-i aratati ce mult conteaza pentru voi...atunci nu va conta nici soarele de afara, nici ploaia nici vantul, nici norii.... importanti veti fi voi, protagonistii momentului..... si acum o intrebare:

 cum sunt diminetile voastre?  asteptati dimineata ca pe un cadou? va simtiti ocrotiti, iubiti si gata de orice provocare a vietii?