Blog premiat

RadioTasha

vineri, 13 aprilie 2012

Ganduri in Vinerea Mare

          Azi, prin tot ce mi s-a intamplat ...chiar la primele ore  ale  dimineatii, am ajuns sa cred ca viata noastra e de multe ori o Vinere Mare, zile in care ne chinuim sa ducem crucea pe drumul  batut de incercarile vietii, dar,  si zile cand ne chinuim sa ducem crucea celor apropiati noua, celor obositi de viata, invinsi de soarta , intristati sau pur si simplu  loviti de o boala...dar, mi-am pus o intrebare...daca ne oferim sa-i ajutam pe altii, in momente in care ei nu ne cer asta...mai trebuie oare sa amintim momentele? la ce le folosesc?sau la ce ne folosesc noua? o intrebare retorica... si totusi...am sa spun ca daca  eu aleg sa fac un bine cuiva...nu il amintesc dupa un timp  acelei persoane, pentru ca de  fapt si de drept, nu mi-a fost cerut...pur si simplu a fost dorinta mea sa fac un bine....m-am incarcat pozitiv cu sentimentul ca am putut poate sa fiu de folos cuiva, si e grozav sentimentul, pe mine personal m-a incercat de multe ori si stiu ce inseamna!...cunosc trairea!
     Si, asa cum bine imi amintesc ca spunea un prelat al bisericii ortodoxe, ca sa-l intelegem pe Hristos, nu crucea in sine e o povara si nu crucea noastra ne raneste ci vorbele biciuitoare si  privirile intepatoare ale celorlalti, vorbele si "privirile"...(apropos de barna in ochii tai...si paiul in ochiul altuia...)ele sunt uneori paralizante sunt ca niste spini care intra   in carne vie! sunt ca un pumn in tample!
     Cineva imi spunea azi ca persoanele care se victimizeaza reusesc sa primeasca iubire din partea lumii...hmmm!! gresit! niciodata n-am  simtit ceva deosebit  fata de o persoana care incerca sa faca pe victima in ochii mei..si nici nu abordez o astfel de  atitudine...dar in inima noastra exista un rai si un iad...nu pot sa fiu placuta de toata lumea, asa cum poate nu plac nici eu pe toata lumea, pe cei care nu-mi plac...in asez in partea de jos, adica in" iad"ii inghet pur si simplu..nu ii ard! ca n-am eu acest drept...iadul  din inima mea e rece...odata ajunsi acolo, mai greu au sansa sa se ridice, ei poate m-au facut sa plang, sa sufar, dar, au fost poate intr-un anumit  segment din viata mea persoane apropiate mie...m-au ajutat  sa fiu mai puternica, sa stiu sa lupt cu viata, curajul, lupta in sine...cu viata poate il datorez si lor...dar ca sa vina sa le dau" decoratii" pentru ce au facut din Olga Morar, adica un OM  mult mai sigur pe sine si cu mai multa incredere in puterile mele proprii, fara sa mai caut"umere de urgente" asta,  mda...! asta mi se pare anormal!"DECORATIILE" le imparte numai EL!...dupa meritul si stradania fiecaruia!
     Poate ziua"invierii"pentru cei inghetati in iadul sufletului meu va veni intr-o  buna zi....nu-i scot inca de acolo, ii tin sub supraveghere! o sa spuneti ca poate nedreptatesc acele persoane...asa o fi...dar ma intreb cat de normal e sa fii om ... sa iubesti, deci cat  de normal e sa fii nebun,  cat de normal este anormalul credintei si cat de anormal este normalul acestei lumi?...intreb asta....pentru ca toate acele persoane au sustinut ca ma iubesc, ca tin la mine, ca-mi sunt prieteni adevarati....
     Raman in asteptarea Duminicii vindecatoare...dorind tuturor un Paste binecuvantat cu multa liniste sufleteasca , cu bucurii si impliniri infinite!
Imaginile apartin "Prietenilor adevarati" de pe Facebook... le-au postat pe profilul  de pe Facebook a radioului!

8 comentarii:

  1. Dumninica vindecatoare sa vina cat mai repede in sufletul tau!Paste cu bucurii si fericire!

    RăspundețiȘtergere
  2. Florica Godinca13 aprilie 2012, 17:11

    Olguta te pup,am pornit radioul.Paste fericit.

    Acuma te ascult.Felicitari esti o fata desteapta.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ma bucur ca ma asculti...pupicei si Paste cu bucurie si sanatate!

      Ștergere
  3. marioara toader13 aprilie 2012, 23:17

    Te imbratisez cu mare drag...sarbatori cu bineee..sunt inca super ocupata..n-am timp nici sa iert nici sa iubesc..Te pupic ..cu mare dorrr

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Si eu te imbratisez si-ti doresc un Paste binecuvantat!

      Ștergere
  4. Vorbe inteplepte din popor graiesc cam asa:„Fă binele şi dă-l pe apă”. Nu te îngriji de soarta lui; acesta va trage la mal şi va da roade. Omul de omenie face binele şi uită apoi că l-a făcut: „Când dăruieşti, uită; când ţi se dăruieşte, nu uita însă în veac”.Intelepciunea populara la loc de cinste...nu de putine ori mi -am ghidat drumul si faptele dupa ea....fiecare avem oameni coborati in iadul rece al sufletului nostru ...pentru fapte , vorbe , ganduri ce ne au ranit, ne au adus lacrimi si suferinta...insa ..daca tot acei oameni candva au pus umarul sub orice forma in devenirea noastra ca OM...."m-au ajutat sa fiu mai puternica, sa stiu sa lupt cu viata, curajul, lupta in sine...cu viata poate il datorez si lor" spui tu....atunci nu trebuie uitati nicicand...merita cand si cand un lemn aruncat in soba , pentru a le indulci lespedea rece ce le -a fost harazita in Iadul pacatelor lor....personal , incerc sa fac o distinctie clara intre faptele bune si cele rele ale aceleiasi persoane..si nicicand n -as ezita sa -i intorc binele facut candva, inzecit chiar....daca ar avea nevoie si mi -ar sta in putere....revenind apoi la rezerva mea actuala...cauzata de raul provocat ulterior faptelor bune ...iar raul primit , nu l -as intoarce niciodata...chiar de as avea prilejul sa o fac!Asa cum bine spui tu in blog...!"DECORATIILE" le imparte numai EL!...dupa meritul si stradania fiecaruia"!Paste binecuvantat alaturi de cei dragi! Pup!

    RăspundețiȘtergere
  5. MA BUCUR CA MA APROBI!
    Ma bucur ca ai trecut sa ma citesti. PASTE BINECUVANTAT!

    RăspundețiȘtergere