FÃRÃ TINE
Fara tine mi-e frig
N-am inteles niciodata
Cum simte aerul
Ca ai plecat.
Universul se strange
Ca o minge plesnita
Si-si lasa pe mine zdrentele reci.
Cainele negru
Cu burta intinsa duios pe zapada
Se scoala si se indeparteaza
Privindu-ma in ochi,
Refuzand sa-si spuna numele.
Incepe sa fulguie.
Ma ustura pielea
Pe locul de unde te-ai rupt.
Si mi-e frig,
Cand simt cum cade moale,
Odata cu zapada,
Aceasta rugaciune catre nimeni.
Autor: Ana Blandiana
Atat de frumos! Imi place stilul ei de a scrie.
RăspundețiȘtergereVa imbratisez cu drag! O duminica minunata!
Imi place si mie mult...mi-a placut din tinerete,am cumparat toate volumele ei.
RăspundețiȘtergerepupicei austrieci!>:D<
Iti trimit imbratisari si te rog lasa-ti gandurile sa aleaga pacea si bucuria Lui!
RăspundețiȘtergereAsa ma simt acum,linistita,draga Elena...te imbratisez si eu!noapte buna!
RăspundețiȘtergerePoezia mea preferată scrisă de Ana Blandiana este "Descântec de ploaie".
RăspundețiȘtergereÎmi place tot ceea ce scrie, alegerea ta este minunată!.
O seară plină de iubire, draga mea!
Am pus-o pe un alt blog aceasta poezie,imi place mult si mie..dar ce sa zic? eaa este o delicata,desi,sincer,aveam probleme cu sotul meu,lui nu-i prea placea de ea,aparuse pe sticla foarte des dupa revolutie,si-mi zicea ca o enerveaza ca se pisiceste...si ce dac?nu oricui ii sade bine s-o faca! ei i se potriveste si atitudinea asta.
RăspundețiȘtergere