Mare ti-e sera, Doamne!!

   

      Nici nu prea stiu cum sa incep articolul pentru ca e de rasu'-plansu...imi amintesc de o discutie pe care  am avut-o cu un coleg de radio, cineva din lista de YM pentru dedicatii cica l-ar fi injurat si l-ar fi acuzat cum ca toate de la colegul meu pornesc ca prea multe dedicatii primeste respectiva si nu-l baga pe el in seama....Doamne, ma gandeam in sinea mea, am cunoscut si eu multa lume in virtual, dar sa fii gelos pe cineva, sa te indragostesti de o voce, de o fotografie si apoi sa ajungi sa  ameninti cu moartea cand respectiva e bagata in seama pe un radio, e chiar prea mult!
    Cum o fi asta sa fii gelos pe cineva in virtual? sa ajungi sa ti se interzica sa vorbesti cu alta lume, sa  fi posesiv/a desi nu ai intalnit persoana in realitate si nu stii cate parale face...este peste modul meu de intelegere, parol!...de ce spun asta? pentru ca iubirea aia trebuie sa ajunga la un apogeu, daca tot e iubire si atunci cum faci?...ma rog o sa spuneti ca toate iubirile se consuma intr-un fel sau altul, atunci cand incep ti se pare ca o sa dureze o vesnicie  insa pe zi ce trece "kilogramele"de iubire scad...de ce? pentru ca nu sunt apreciate sentimentele asa cum trebuie, si ma intreb unde or fi iubirile alea mari cand parca iti vine sa bagi mana in piept si sa-ti scoti inima pentru ca nu mai incape atata fericire...sa inteleg ca iubirea e consumabila? ajungi in final numai la franturi de sentimente, nebunii si trairi pe care le treci la capitolul experiente?
      Asa stand treburile pricep ca singura iubire neconsumabila e cea de sine...si uite asa mi-am trasat o sarcina - o sa ma iubesc de acum inainte pana la extreme si inapoi sau pana la cer si inapoi cum imi spuneau fetele mele cand erau mici si le intrebam cat de tare ma iubesc ele pe mine...o sa-mi recompun sufletul si o sa-l tin la cald, departe de "petele unsuroase " ale netului, daca ai suflet curat si poti fi bun si ai stralucirea aia de om frumos din cap pana-n picioare - iubeste!! daca nu, nu te juca cu dragostea ca-i pacat!!
    Am iubit si eu si am crezut ca facerea de bine va aduce schimbare peste crestetul lumii, am iubit si am vibrat cu fiecare por al pielii si poate cu fiecare lacrima a ochilor, insa sfarsitul iubirii e dureros, ai de curatat  peretii sufletului de "petele" care le-au lasat oamenii cu suflet murdar, iti trebuie ani de aerisire,  de soare si lumina pentru ca acei indivizi sunt buni pe dinafara si devoratori de suflete pe dinauntru....constati ca sunt comercianti ieftini care nu au nimic de oferit decat vorbe, dar ca sa nu raman datoare, pe unii i-am "scrijelit" aici pe blog,...ma rog, sunt chestii de mult apuse, e istorie totul doar ca pe mine m-au facut un soi de "scriitoare",  am amestecat basmul virtual cu acele ingrediente pe care  mi le-au trezit:negatie, fericire, indoiala, dzamagire,  apreciere, renegare si lista ar putea continua...si uite asa m-am vindecat de tot raul pe care cu voia sau fara voia mea l-am acumulat!Au ramas cam asa...niste negative in mintea mea, si daca  tot au trecut prin viata mea vreau sa le ofer un dar muzical:
Route 94 - My Love      Auditie placuta!