Blog premiat

RadioTasha

sâmbătă, 14 ianuarie 2012

Curajul inseamna bravura?

     De cand ma stiu, am admirat oamenii curajosi, oamenii care stiu sa infrunte viata, in toate impostazele pe care ea  le ofera ... simteam ca  n-am aceasta atitudine, pentru ca  eram  incarcata  cu calcule , cu  gandul ce se intampla daca fac asta intr-un anumit moment, si ajungeam  sa cred ca este o nesabuinta sa-l pun in aplicare...asadar, ramanean  fara prea multe  ganduri pe loc...ma gandeam ca pierd si implicit nu -mi castig admiratia celor din jur...asta pentru ca mereu am vrut sa plac la toata lumea, sa nu supar pe nimeni, sa fie toata lumea multumita...
     Abia de curand am descoperit ca de fapt curajul este cel care te duce mai repede la inima cuiva...de ce? pur si simplu pentru ca a fi curajos inseamna de fapt sa infrunti fara frica  amenintarile, provocarile, greutatea durerii pe care ti-o produc uneori anumite persoane  cu care  imparti cele cotidiene...inseamna sa continui chiar daca in gandul tau iti spui"fir'ar sa fie...imi bag picioru' in tot si-n toate!"...pentru ca obstacole, apar mereu, apar si daune morale, care  aproape te ingenuncheaza la un moment dat, iti asumi insa onestitatea si in pofida ranilor sangerinde  te duci mai departe, inseamna poate bravura,.... nu realizezi pe moment, e adevarat...mergi mai departe, abia cand ai  ajuns la rezolvarea problemei, ti-ai dat seama ca cele care te-au propulsat au fost vitalitatea , entuziasmul si vigoare cu care ai urmarit telul.
    Poate aceasta trasatura de caracter nu a fost distribuita de Cel de sus in egala masura fiecaruia dintre noi...dar ma intreb acum , el poate fi cultivat in timp? mai ales daca alaturi iti este o persoana curajoasa care incearca sa-ti deschida ochii, sa-ti spuna  ca defapt chemarea interioara uneori te poate amagi...
    Sigur, nu ma refer la curajul fizic, el nu mai este promovat azi, in lumea moderna, e vorba de curajul moral, cel  care iti ajuta la mentinerea integritatii  si autenticitatii chiar cu riscul de a-ti pierde prietenii , apoi ma refer la acel curaj  psihologic, de a-ti infrunta chiar si moartea la un moment dat, (da...!stiu ce inseamna si asta,...am descoperit in urma cu cativa ani, fiara din mine...!) sau poate doar o dizabilitate pe care  ai dobandit-o in timp....si uite asa uneori  devi curajos  peste noapte , fara sa prinzi de veste!
    Vreau azi sa-mi celebrez curajul ...sa  recunosc ca nu mai sunt o lasa, nu mai am slabiciunile pe care le aveam...admir curajul unor femei care in ciuda delicatetii lor aparente reusesc sa  ramana curajoase chiar si cand au fost tradate, parasite, indurerate, cu rani sangerinde, dar, au mers mai departe  sau poate  au avut  disponibilitatea, flexibilitatea de a suporta  situatia incercand sa infrumuseteze acel urat  al situatiei.
     Cineva m-a intrebat  azi ..cat de normal ti se pare sa fi curajoasa? nu gasesc o modalitate de a-i raspunde...vreau doar sa-i spun ca intr-o lume care ti se pare uneori anormala poti oare sa mai definesti normalul?...unii reactioneaza curajos din orgoliu, altii din motive diferite dar  eu am realizat ca cel mai mare curaj este cel al acceptarii, mi-am acceptat si frica si atacurile de panica pe care le aveam la un moment dat...curajul de a spune lucruilor pe nume, nu voalat, ca s-ar putea ca cei carora te adresezi sa nu  priceapa...nu sunt facuta pentru gesturi extraordinare, dar sunt facuta sa inteleg ceva, ca pot spera in mai bine, ca monotonia vietii, are si culoare daca eu vreau s-o vad...acum aici vreau sa dau un semn al pretuirii mele   celor care m-au ajutat  sa ma descopar...ii pup si-i imbratisez si le multumesc....curajul inseamna si sa  ai puterea de-a recunoaste meritele altora, m-au ajutat sa nu raman intepenita in "adevarul propriu".... MULTUMESC!!

21 de comentarii:

  1. EU..SIMPLU..EU DAR MAI CURAJOASA!14 ianuarie 2012, 15:51

    SUBSCRIU LA TOT CE AI SCRIS ,OLGA.....SI EU SUNT O FEMEIE CURAJOASA ,AM RAZBATUT OBSTACOLE IN VIATA ,DAR MEREU AM TINUT CONT SI DE CEI DIN JURUL MEU. ACUM MULTUMESC LUI DUMNEZEU CA V-AM INTILNIT SI MI-ATI DAT CURAJ SA REINCEP CEEA CE CREDEAM CA VOI LASA PE MAI TIRIU....CINDVA...TU ELENA, MITU,VASILE M-ATI FACUT SA MA REGASESC ,SA-MI DAU SEAMA CA PENTRU MOMENT DOAR CURAJUL L-AM PIERDUT(CHIAR DACA NU E IN FIREA MEA).ATITA VIATA,ATITA VESELIE ...ATITA CURAJ MI-ATI INSUFLAT INCIT MA BUCUR CA V-AM GASIT SI SUNTETI PRIETENII MEI...COLEGI,MAI NOU.AM SIMTIT IN VOI ACEL SPIRIT PE CARE-L IUBESC,CARE-MI LIPSESTE SI DE CARE AVEAM NEVOIE SA MA REGASESC..,,ISPITE,,AU FOST MULTE, DAR NU AM GUSTAT MOMEALA ..AM ASTEPTAT SA VA GASESC..VA MULTUMESC!CURAJUL E LA LOCUL LUI,VOINTA ,DORINTA DE ACUM..DOAMNE AJUTA !

    RăspundețiȘtergere
  2. Bravo!!! e tot ce pot sa spun!
    Curaj este sa fii speriat de moarte si totus sa incaleci pe cal.
    A fi curajos, nu inseamna a te arunca inainte in orice primejdie, cu orice risc, ci a fi hotarit sa fi intotdeauna de partea adevarului.
    Curajul este virtutea care face posibile celelalte virtuti.
    A avea curaj este deosebit de important. Poti pierde banii - e rau. Poti pierde un prieten - e si mai rau. Dar daca ti-ai piedut curajul - ai pierdut aproape totul.

    RăspundețiȘtergere
  3. Curajul face ce tie iti este frica sa faci. Nu poate exista curaj decat daca esti speria, spunea – Eddie Rickenbacker. Daa!! Subscriu!

    RăspundețiȘtergere
  4. Doamne-ajuta!
    Iata-ma si "erou de poveste"! Pentru ca eu sun mentionatul "Vasile" de aici, din comentariu. Indirect sunt si in text. Eu. Un ne-curajos. Da! Am evitat ani de zile "iesirea in lume". Am revenit la radio (radioul lui Caty!) pentru ca nu aveam alta forma de comunicare. Ei bine, am fugit de emisiunile cu ascultatori, de dupa amiaza, si am incercat o emisiune de dimineata, in care mi-am permis sa ma detasez de regulile impuse unui moderator. Asta mi-a adus un sut in spate din partea distinsei doamne Caty si aprecierile Olgai, ale Getei, ale lui Mitu si nu in ultimul rand ale Elenei! Si asa am ajuns sa am si curajul de a scrie aceste randuri "in public"! Aceasta echipa se re-construieste pentru ca Olga a avut demnitatea sa apere un principiu!
    Multumesc, Olga!
    Multumesc, Geta!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Care principiu? Sa nu tii cont de ascultatori, asa cum faci si acum? Sa fii satisfacut ca ai admiratoarele XXL-ului, sa fii satisfacut ca-ti auzi hlizitul la radio, ca le poti face complimente incat sa se intrebe care-i vrabia la care visezi ? Esti tare-n "gramofon" , de ai reusit sa iei persoane de la prodiaspora cu tine....hm ...ce usor se trece de la un un palat la altul , ce usor este sa spui "frumoasa mea" la toate vrabioarele !! Demnitate inseamna si de a-ti pastra prietenii, chiar daca la un moment dat ai alte opinii. Coloana ta vertebrala este bonlava si "vertical" si "orizontal"(mergi la un medic specialist )... ca "verticalitatea " sa tina mai mult decat pana acum .

      Ștergere
    2. Raspund, dar pe blogul meu! Nu imi permit sa umbresc eleganta acestor pagini!

      Ștergere
    3. Ai ales poate gandul cel bun...razboaiele pe teritorii straine se lasa cu despagubiri...;)

      Ștergere
    4. Asa cum cainele moare de drum lung si prostul de grija altuia, asa se intampla si in viata reala si in viata de pe blog, Vasile pot sa remarc doar ca ti s au enumerat de fapt realizarile mici sau mari, importante sau nu, cat despre coloana vertebrala, stai linistit ca daca nu exista pupai 'dosuri' pe la alte posturi care acum se aseaza incet acolo unde le este locul, adica in trecut, cat despre restul rautatilor stai linistit, in mintea unora zace prostia ca praful in apartamente, dar ca si praful, e doar praf, nimic altceva, eu te admir si multi altii nu pentru cum faci, nu de asta e vorba, pentru ce faci, pentru asta te admir, faci fara a astepta linguseli si ode in 12 alexandrini in care sa te preamareasca unul altul, am putea spune in cuvinte modeste ca nu toti care isi dau pareri pe aici au trecut de varsta copilariei, de pragul cand incepi sa gandesti ca un om matur si de statutul de larva spre a deveni om, doua cuvinte, succes Vasile!

      Ștergere
    5. Mariane, multumesc pentru raspunsul dat lui Vasile, ma bucur ca esti in echipa cu mine...apreciez la tine libertatea in gandire, iar legat de fraza cu cainele, subscriu!!!:))

      Ștergere
  5. Vasile,
    Eu multumesc, imi place ca esti un om integru, imi place ca ai coloana verticala! toti avem momentele noastre de instabilitate emotionala...In aceste momente de instabilitate de durata sau tranzito­rie care caracterizeaza orice schimbare, este de dorit si chiar necesar sa cautam repere valide si verificate, pentru a ne mentine la suprafata, ancorati pe linia noastra. Reperele ne dicteaza pasul urmator...
    Ai avut si tu reperul tau...l-am avut si eu pe al meu...acum speram ca suntem pe drumul cel bun!!!

    RăspundețiȘtergere
  6. Jacques Salomé spunea : "Curajul in sine, inseamna sa accepti in anumite momente ale vietii, in anumite situatii, de a fi vulnerabil (ceea ce nu inseamna expus), sa te recunosti fragil si in acelasi timp sa indraznesti sa iti asumi riscul de a lua o atitudine, de a te defini nu numai in fata unor necunoscuti, ci, mai ales, in fata celor care ne iubesc si care ar vrea sa ne vada altfel. Acest tip curaj nu se manifesta nici prin izbucniri, nici prin declaratii zgomotoase sau incendiare ci se identifica alaturi de increderea in sine, de afirmare, transparenta si deschidere fata de schimbarile benefice (nu opuse) care vizeaza confruntarea ca dialog (si nu afrontul). "
    Asadar? curajul inseamna acceptare cum bine spui!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Carmen - FRANTA19 iulie 2012, 11:53

      Curaj poate fi si cand iti ceri scuze cuiva.
      Curaj poate fi si cand recunosti ca ai gresit.
      Curaj poate fi si cand infrunti parerile celorlalti.
      etc...
      Pacat ca multi vad curajul ca pe ceva ce nu este.

      Ștergere
  7. curaj?
    cati dintre noi cunoastem notiunea?
    eu am curaj sa urc pe varful Pietrosu Rodnei (2304) sa urlu fara sa ma auda nimeni, daca as urla in centrul orasului efectul ar fi acelasi

    RăspundețiȘtergere
  8. @Lili,
    ACCEPT, PENTRU CA ESTE IN FAVOAREA MEA...ma ajuta pe mine ca persoana!
    @Tornada,
    sincer? daca ai citit atent ce-am scris,cred ca ai inteles ca am inceput sa cunosc notiunea, traind momente de curaj!

    RăspundețiȘtergere
  9. Curajul, de care am fost "învinuită" de mai multe ori în viaţă, mi se pare a fi puterea de a trece din situaţia de incertitudine în certitudinea pe care ai ales-o singur. Sau, cu alte cuvinte, a face pasul, de pe prag într-o direcţie sau alta. A opta cu dinţii strânşi şi a rămâne fidel opţiunii tale.

    RăspundețiȘtergere
  10. Da, este curaj sa ramai fidel optiunii tale...
    Hm.. spunea bine cineva...DOAMNE DA-MI CURAJ SA SCHIMB CEEA CE POT, RABDARE SA ACCEPT CEEA ....
    ...sa ramai fidel celorlalti dar sa nu uiti sa ramai fidel fata de tine...

    RăspundețiȘtergere
  11. Acelaşi actt de curaj poate avea dimensiuni diferite în funcţie de ochii care îl privesc! Chiar ideea de a accepta viaţa aşa cum ne este dat să o trăim este un act de curaj! Sunt atâţia laşi care îşi pun capăt zilelor! Noi, cei care supravieţuim suntem nişte eroi!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Carmen - FRANTA19 iulie 2012, 11:54

      A avea curaj nu inseamna doar a face pasi mari spre o femeie care iti place si
      a-i spune: “Draga mea, te plac mult, hai sa bem o cafea”.
      Nu, nu-i acesta curajul. El contine sensuri si semnificatii mult mai profunde, caci ascunde
      acolo esenta sufletului nostru nemuritor, facut doar pentru a-l iubi pe
      Dumnezeu. A avea curaj sa iubesti inseamna a recunoaste ca esti predestinat
      sa-ti iubesti si dusmanul, in aceeasi masura in care iti iubesti si prietenul....
      Curaj poate fi si cand iti ceri scuze cuiva.
      Curaj poate fi si cand recunosti ca ai gresit.
      Curaj poate fi si cand infrunti parerile celorlalti.
      etc...
      Pacat ca multi vad curajul ca pe ceva ce nu este

      Ștergere
  12. Aurora,
    Ai mare dreptate...ne putem numi eroi!
    Pentru ca eu sunt personajul principal din viața mea. Deciziile pe care le iau în legatura cu mine si actiunile mele imi dictează drumul pe care merg. Cum spunea un prieten de-al meu: sunt ceea ce gandesc!!!!!
    Evenimentele se intampla si doar o mica parte te invita sa ai un rol în ele. O vorbă mare spune: nu contează ce ti se intampla, conteaza cum te comporti intr-o atare situatie. Impactul evenimentelor asupra unei persoane dau valenta de "bine" sau "rău".

    RăspundețiȘtergere
  13. Vasile, distinsul/a ANONIM/Ă, nu a precizat ce vrea să spună prin XXL... :) Dacă se referă la blogul meu, Club XXL, ei, da ! Club XXL este clubul oamenilor excepţionali, adică memeacă XXL, adică spirit superior, adică... mansardă luminată, la maximum. Nu pot decât să fiu onorată, pentru că pe blogul meu am avut privilegiul de a-ţi publica scrierile de rară măiestrie. În ce priveşte emisiunea radio, GRAMOFON, te felicit. Generaţia "oldy", marginalizată, umilită, aproape uitată, etc., găseşte în emisiunea ta... amintirea. Măcar a melodiilor care ne-au mângâiat tinereţea. Restul e can can, vorba reclamei. Şi, din moment ce comentariul este semnat ANONIM.. ce pretenţii putem avea ? Nu poţi fi ignorat, dacă ai valoare. Există principii. Cine te scuipă în ochi, o dată, o va face şi a doua oară. Eu plec din mijlocul luminii care mă răneşte. Ai făcut, la fel, deşi ai mai acordat o şansă. Acolo unde NU sunt dorită, eu îmi iau jucăriile şi plec, fără nicio remuşcare. :) Şi mâine e o zi, spuse, somewhere in time, Scarlet O'Hara, cocoţată pe Tara:) Gone on the wind:) H'aleluia.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Bipolaritatea lumii trebuie acceptata ca pe ceva firesc, apreciem fericirea cunoscand nefericirea...
      W. JAMES, spunea"Ştiinţa noastră nu e decât o picătură de apă, ignoranţa noastră e un ocean!"

      Ștergere