Tristete duminicala

       Incapacitatea mea de a ma desprinde de trecut imi da un nod in gat de dis-de dimineata, e trist sa te trezesti dimineata si sa nu te simti motivata , sa mergi mai departe strangand din dinti si incercand sa uiti ca odata ai avut totul ( sau aproape totul ) si acum... faci  eforturi sa uiti, e greu sa amputezi parti din  sufletul tau, e greu sa uiti si poate nici nu vrei, oricat ai taia, oricat ai pansa, rana nu se vindeca niciodata!
       E clar.... azi e cea mai antipatica Duminica de toamna!

"Viata este uneori foarte zgarcita: trec zile, saptamani, luni si ani fara sa simti nimic nou. Totusi, odata ce se deschide o usa, o adevarata avalansa patrunde prin spatiul deschis. Acum nu ai nimic, iar in clipa urmatoare ai mai mult decat poti accepta". P. Coelho

  ...........................................................

    ...Ma duc sa deschid usa sufletului cine stie, poate ca P.Coelho are dreptate! La naiba cu zbuciumul din sufletul meu, cu tristetea asta autumnala!