Blog premiat

vineri, 16 noiembrie 2012

Stop confruntarilor interioare !!!

          Am inceput sa duc o viata comoda, sa gandesc mai putin, fara prea multe confruntari interioare, fara "vina empatica" daca o pot numi asa, pe care mi-o asumam de fiecare data cand ceva nu mergea bine cuiva din jurul meu... de ce??....simplu!!!pentru ca nah! am ajuns sa cred ca e mai bine fara, decat cu....tocmai de aceea nu m-am"materializat" pe  blog...am tacut inteligent, vorba unui amic!
    Dar, sucita asta de natura a taurului, nu te lasa sa stai pe tusa mult timp.... e ca si cum ai uita sa respiri, ai uita de ritmul care iti asigura existenta ta biologica, in aceasta seara am inceput sa  simt cum se intensifica, desi era doar o adiere  de iluzie a unei posibile fericiri, pe care poate nu o voi  imbratisa din plin niciodata!
     Citeam pe blogul  Aliciei Nastase Buciuta  ca masura timpului ei  sunt copii carora le-a dat viata, eu pot sa spun la fel doar ca as mai adauga ceva, nu mi-am masurat timpul  doar in ani, ci in  culori, vise ,iluzii si sperante!
      Seara trecuta  am avut la radio o emisiune despre"cai verzi pe pereti"...visez si eu la cai verzi cu alte cuvinte, pentru ca refuz sa-mi vad ridurile aparute (ma amagesc ca sunt riduri  de  expresie aparute de la  prea mult zambet si prea multa iubire oferita  vietii, lumii...)sau poate de la prea multe iluzii, pe care le-am asimilat fara nicio remuscare...si s-au adunat, s-au adunat....de-mi vine asa cum spuneam in emisiune sa le scot limba in oglinda, sau sa le dau o tifla!
     Sa nu ma intelegeti gresit..nu cu ridurile fetei am eu o problema, ca astea cu un peeling facial le rezolv, problema e ca apar" ridurile " astea sufletesti...ele au produs  dorinte, unele  implinite sau altele neimplinite, vise traite, vazute cu ochii sau  pur si simplu  pierdute in zorii zilei!
     Hmmm! si unde pui ca vorbim mereu despre sufletul tanar, daca e tanar de ce uneori il simtim botzit?..obosit? ...sugrumat? pentru ca-l punem la prea multe incercari? la prea multe procese de cuget?...n-ar fi mai bine sa spunem stop confruntarilor de acest gen?
     Ei, si acum cred ca intelegeti de ce nu-mi place toamna, adun amintiri, ma incalzesc cu ele, ma infofolesc chiar, si asta nu-mi face bine...
      O,  Doamne....V-ati gandit candva  cat cantarim? 21 de grame care se desprind dupa moartea fizica, pentru ca atat se pare ca ar cantari sufletul asta,  despre  care unii spun ca e mare...da! e mare ca indura mult!
    

8 comentarii:

  1. Buna dimineata, Tasha! Sensibile randuri, si e normal, cunoastem autorul...
    Eu unul nu fug de "toamna", este a mea, incerc sa ma bucur de ultimile culori!
    Toate cele bune!

    RăspundețiȘtergere
  2. Vasile, imbratiseaz-o, rasfat-o, simte-te bine!Bucura-te de culorile ei!Cele bune si tie...si sa auzim numai de bine!

    RăspundețiȘtergere
  3. Draga mea ,timpul ne amortizeaza inegal caderile.. De aici ridurile fetzei sau ale sufletului..Desi de fel sunt o fire super optimista… si eu uneori ma simt batrana scriind versuri incaruntite pentru ca adesea e iarna in cuvant si niciun fel de soare …..iar luna si ea tace-n apă şi scrie o poveste in care parcă dorul şi patima nu mai sunt de ajuns Si atunci ma scutur de himere ,devin o floare avand culoarea soarelui abia rasarit,Realizez ca viatza nu e o ilustrata de vacantza… iar eu sunt femeia soră cu gândul meu tainic in care imi astern visele ..Si scriu..ca si tine..scriu ce gandesc,ce simt aşa ca o pasăre care nu va înceta niciodată să cante.. In timp am construit un castel cu si despre voi,prietenii mei, castel alcatuit din frunze,din florile anotimpurilor si din fluturi…. Simt ca din el curge o poveste,povestea prieteniei. ..sau poate doar o incercare de a lasa un soare strain sa-ti mangaie o parte din destin… Sau…..alt..sau…!!ma amagesc si este doar un joc al literelor pe care le las uneori scrise pe un gand.
    Tu..nu te opri...zboara !!!iar eu am să mai vin să-ţi ghicesc în aripi…...


    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. E castelul prieteniei acolo ne intalnim in serile de sarbatoare ca stiu ca esti ocupata in rest...dar ne multumimn si cu atat!
      Esti regina in ale scrisului si ma bucur nespus ca esti mereu pe aripile sperantei, iubirii de semeni si exuberantei!Ghiceste-mi si mie cum spui tu...sa stiu incotro ma poarta aripile!

      Ștergere
  4. Cine stie cata energie elibeaza trupul prin moarte, caci daca am sti am imparti la patratul vitezei luminii si am gasi cat cantareste sufletul.
    Ce mai faci Tasha? Ai marele noroc sa fii activa la radio, poate nu realizezi cat inseamna pentru cineva care nu mai are "obligatii" :P
    Iti doresc o iarna manoasa in zapada!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ma bucur Elisa ca ai intrat, sincer? mi-era dor de tine! asa e...fara obligatii, dar imi gasesc mereu ceva de facut, tocmai de aceea nu am timp sa vorbesc prea mult cu mine...sa ma cert, sa ma pedepsesc, pentru greseli, sau cine stie ce alte lucruri! o iarna usoara si tie....(in sensul sa nu fie prea geroasa)!

      Ștergere
  5. Eu cred ca atata vreme cat simtim nevoia comunicarii,unii cu talent altii simplii "spectatori" varsta sau ridurile nu conteaza.....sufletul ramane mereu tanar si visator ,el se reflecta pe chipurile noastre.Mult succes la radio !!!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc mult Coppelia,succes Doamne da sa fie...succes mult iti doresc si tie!!!!

      Ștergere