Blog premiat

sâmbătă, 13 noiembrie 2010

Poveste de dragoste

 ...Viata este ca  o ploaie de sentimente ...niciodata nu poti stii care picatura iti va  stinge sufletul...unele sunt mai reci ,altele mai calde,despre o picatura sau poate un ropot de ploaie rece am sa povestesc azi,s-a intamplat unei bune prietene aceasta poveste care din pacate nu a avut un happy end...i-a faramitat sufletul,acum incerc sa-i alin durerea,mi-am epuizat resursele si se pare ca tot nu am reusit pe deplin s-o fac sa uite...dar poate ca numai bunul D-zeu o va ajuta,sau, poate ca si voi dragii mei cu sfaturile pe care i le veti da...pentru ca ea ma citeste si veti fi cititi...:)
Povestea lor a debutat acum trei ani intr-o zi de primavara...ah!! primavara asta cum sporeste sentimentele cum te face sa simti ca plutesti...da! nu exagerez,pentru aceasta femeie care fusese vaduva cativa ani buni,intalnirea cu acest barbat a fost ca un dar divin,era asa cum si-a dorit,chiar si micile defecte pe care le avea nu i se pareau defecte,le ignora,ba mai mult i se pareau chiar calitati...si am s-o citez,spunea la un moment dat cam asa:
"iubirea este frumoasa ,iubirea adevarata, mare, neconditionata, e taina tuturor fericirilor pamantesti şi ceresti"
....da!asa e ...iubirea e minunata daca e si impartasita,a fost ce-i drept pana la un moment dat...cand acest ipochimen s-a indragostit de o alta femeie( pe care a cunoscut-o  tot pe internet...)si a inceput sa duca o viata ( virtuala) duplicitara,adica....aceleasi texte,aceleasi ganduri,parca trase la indigo...nu s-a multumit cu atat,a vrut sa cunoasca si in realitate acea persoana...dar! intalnind-o a avut un moment de sinceritate(macar o data pot fi si barbatii sinceri,nu-i asa?)i-a marturisit ca e insurat,dar ca sotia lui e grav bolnava,s-au luat de sanatosi,deci nu i se parea corect s-o abandoneze acum cand D-zeu i-a trimis o grea incercare,ca atare,trebuie sa va spun ca face aceasta marturisire dupa ce se angrenase din plin  in aceasta relatie ,ce sa mai zica biata femeie?...se consoleaza cu gandul ca nimic nu e intamplator in viata si poate ca D-zeu asa a vrut, sa-l cunoasca  si sa-i aduca bucurie doar asa,temporar,il uita...desi nu-i chiar usor sa treci peste asa ceva.
Intamplarea face ca cea de a doua femeie s-o cunoasca tot prin intermediul internetului pe prima iubita(daca pot sa spun asa...pentru ca eu cred ca au fost nenumarate iubitele ipochimenului,n-o fi fost chiar prima...)din vorba in vorba afla ca in perioada in care i se facea curte asidua,cu cele mai alese vorbe de iubire,acest barbat insurat (aici trebuie sa va spun ca "prima" nu stia de acest statut al individului,ea stia ca e divortat(o stia de altfel pe prima lui sotie,el fiind casatorit acum a doua oara) ...,lucru pe care il afla abia acum,ramane interzisa,fara cuvinte....cum adica?" insurat si alaturi de mine trei ani de zile? trei ani in care ne-am dus impreuna in concedii? ..."al naibii poveste, scenariu de film ,nu alta!
Ca sa vezi cat de "magic" este acest net! cum poti fabrica aici povesti de povesti...cum poti sa traiesti la cote maxime acest maret sentiment si cum poti sa cazi de sus,din zborul tau...cum poate sa-ti  mutileze inima,sufletul,cum te lasa marcat pe viata... :( cum pot oare unii sa terfeleasca acest sentiment,acest minunat sentiment pe care D-zeu ni l-a lasat noua pamintenilor ca zestre?
As vrea sa pot sa-i alung tristetea   acestei prietene,as vrea sa pot s-o fac sa uite mai repede nefericirea care o incearca acum,e departe de tara,nu este langa mine,cuvintele pot ajuta ce-i drept,pot linisti ,poate ca, cu intelepciunea noastra o vom ajuta sa uite,sa uite ca a fost tradata,umilita,dezamagita de  catre acest barbat careia vorba ei"i-am dat tot ce -am avut mai bun ..."
 Astept  parerile voastre,poate ele vor avea darul s-o linisteasca,sa-i oblojeasca ranile inimii...
Un weekend plin de bucurie,un weekend incarcat de frumusetea acestei toamne pastelate,cald si implinitor! 

19 comentarii:

  1. Oricine, mai devreme sau mai târziu, este trădat, este rănit, este făcut ferfeniţă. Şi singura soluţie de a trece peste asta este să luptăm cu noi înşine, să lăsăm timpul să ne oblojească rănile şi să nu purtăm ranchiună în suflet. Ranchiuna nu face nimic altceva decât să pună sare pe rană. De altfel, foarte multe chestii ţin de autosugestie, dacă tu vrei, vindecarea va fi mult mai rapidă. Nu cred că există cuvinte care să ne facă să ne simţim mai bine, nici răzbunarea, nici sfaturile. Noi singuri ne putem ajuta.

    RăspundețiȘtergere
  2. În general, în suferinţele sufletului, omul se vindecă în prima etapă de durerea despărţirii, mai ales dacă el e cel care a iniţiat-o. Ceea ce doare e de fapt orgoliul personal rănit până la sânge. "Cum de-am putut fi atât de credul ? Cum de n-am văzut venind asta ?" În situaţii din astea, eu i-aş spune prietenei tale că nu poţi fi deştept până când nu eşti prost. Sau englezescu "trial and error". Nu trebuie să se învinuiască pe sine, avea şi circumstanţe atenuante, fiindcă se îndrăgostise. Nu cred nici că-l regretă pe individ, fiindcă aflând cât de duplicitar sau multiplu duplicitar, ca să zic aşa, nu merită regretat. Apoi, starea de dragoste te loveşte mereu, indiferent de vârstă, de regulă în cel mai neaşteptat moment. Dacă prietena ta s-a putut îndrăgosti după un examen atât de greu ca văduvia, nimic nu arată că asta nu s-ar putea repeta, că de-aici câteva luni sau câţiva ani nu va găsi pe altcineva, mai bun. În general, viaţa seamănă cu un tablou lucrat de un pictor pretenţios. Face multe schiţe şi studii înainte, până la produsul finit. Dar fiecare studiu, sau etapă, e necesară. De aceea, ce e mai bun vine la final. Şi pe urmă, aventura şi frumuseţea vieţii vine de fapt din drumul până la descoperire (în cazul ăsta până la iubirea reală), nu ? Încearcă s-o faci să accepte că drumul e mai bogat uneori în experienţe decât iubirea însăşi şi că starea de căutare are valorile ei, printre care se înscriu şi eşecurile. Dar e oare un eşec ? În fond, perioada petrecută împreună a fost frumoasă. Şi asta contează. Că s-a încheiat, ducă-se, omul nu merita. La bilanţ, după ce tragi linie, sunt de numit de fapt doar plusuri: 1. A fost frumos ce-a fost. 2. A scăpat (nu contează cum) de un mincinos. 3. E liberă să caute pe cineva mai bun. 4. A mai aflat ceva despre oameni. 5. Acum e înarmată pentru aceste situaţii, e mai puternică şi ştie să se apere. Mai rămâne să nu-i dea nimănui satisfacţia de a o vedea tristă pentru un nemernic şi să-şi recapete cheful de a fi ea însăşi. Începe cu o şedinţă coafor-machiaj-masaj, face minuni ! :)

    RăspundețiȘtergere
  3. E grea lupta cu noi insine,dar,daca ne dorim cu adevarat sa iesim dintr-o situatie limita,asa cum se intampla in cazul prietenei mele,cred ca se poate sa asezam incet-incet in sertarele de jos ale memoriei tot ce pana atunci ne anima,tot ce ne facea fericiti/te...sa ne bucuram pentru cat a fost,si sa ne gandim ca daca s-a terminat e pentru ca poate El ne-a ferit de un rau,despartindu-ne de a acea persoana,eu asa am gandit tot timpul,pentru ca ,hai,sa fiu sincera mi s-a intamplat si mie si nu o data sa fiu dezamagita in iubire...si vorba ta Anca,n-am pastrat ranchiuna,nu! exista acolo sus cineva care ne judeca pe toti!

    RăspundețiȘtergere
  4. Ah! draga Mona,cata dreptate ai! orgoliul ranit doare foarte tare...si ea se intreba"cum am putut fi atat de naiva? de ce am crezut atat in el?"...si ai dreptate,dragostea e oarba,nu vrei uneori sa vezi ceea ce toti din jurul tau vad,imi place mult ce-ai scris! daaa!!! uite cate avantaje i-a adus aceasta despartire,ai insirat o lista intreaga si unde pui ca toate motivele sunt foarte logice!Ce nu te omoara te face mai puternic,asa se spune si asa si este...va putea privi cu alti ochi viata de acum inainte,se va feri de astfel de specimene,va fi mai precauta,va cantari mai bine daca viitorul ei partener merita sau nu sa fie acreditat asa cum a facut-o cu acest individ,oferindu-i totul.
    Chestia cu coaforul si schimbarea look-ului face minuni,e adevarat! am probat-o si eu...>:D< iti multumesc draga mea pentru comentariu,sper sa-i ajute!

    RăspundețiȘtergere
  5. merita sa meearga mai departe pentru simplu fapt ca nu stie ce se va intampla...poate ca va aparea un alt EL...

    RăspundețiȘtergere
  6. Toate se intampla pentru ca unele drumuri sunt cu sens unic pentru noi si noi am luat-o pe sensul gresit...am prea putina experienta in astfel de lucruri pentru a imi da cu parerea sau pentru a incerca un sfat, dar o sa spun cam asa...Domnul stie ce este cel mai bine pentru noi si are grija de noi, iar cei de la Taxi spuneau cam asa in melodia asta...http://www.youtube.com/watch?v=7gA9G7AVH1s...o zi frumoasa si multa pace si liniste sufleteasca:)

    RăspundețiȘtergere
  7. Cand ne punem credinta in cineva, speram ca am facut alegerea corecta. Cand iubim pe cineva, speram ca iubirea ne va fi permisa, speram ca vom primi inapoi tot iubire. Cand ne indragostim de cineva, speram ca nu va dura doar o clipa, speram ca nu e doar o iluzie. Cand visam la ceva, speram... speram ca visul va deveni realitate intr-o zi. Cand viata ne doboara speram ca ne vom ridica. Poate se stinge un strop de speranta, insa altul ii va lua locul. Oricat de greu ar fi, nu trebuie sa uitam sa speram la o clipa de fericire... la un strop de fericire. Nu esti invins atunci cand sangerezi si nici atunci cand ai lacrimi in ochi, adevarata infrangere este renuntarea la speranta.Eu sunt convinsa ca aceasta prietena a ta a invatat mai bine din aceasta lectie de viata iar Bunul D-zeu ii va soate in cale si omul potivit pentru sufletul ei sensibil si delicat .

    RăspundețiȘtergere
  8. Olga mea draga , am citit povestea asta , imi pare sincer rau pentru prietena ta si trebuie sa iti marturisesc ca am senzatia ca(virgula) cuvintele sunt de prisos in cazul dansei.Orice i-ai spune , orice am scrie noi , suferinta in care este dumneaiei acum este mult prea adanca pentru dansa si mult prea dureroasa sufleteste ca sa se poata linisti si sa poata trece peste eveniment.Este cumplit sa iti fie tradata increderea....asa suntem croiti noi , oamenii , sa ne macinam in regrete tarzii si in oftaturi amare , ce oricum nu mai pot repara ceea ce deja e trecut.Timpul inchide ranile , chiar daca ele devin cicatrice...asa ca prietena ta va trece , o data si o data peste durere si o va transforma in amintire , iar la inceputul unei alte viitoare relatii va fi mai circumspecta si mai atenta...caci din greseli invatam.
    Eu una nu sunt in masura sa dau sfaturi...si eu sunt o oala sparta , asa ca nu pot rade de ciob...sunt un produs al legaturilor pe internet , pe orbeste....asa ca nu vin cu sfaturi si nu arunc cu vorbe.
    Multa sanatate prietenei tale si sa nu uite ca ce nu ne omoara , ne intareste.
    Pe tine , Olga draga , te imbratisez cu mult drag si iti doresc o saptamana cu realizari!

    RăspundețiȘtergere
  9. Draga mea Monica,asta ii spuneam si eu,sa spere in continuare ca cel adevarat va aparea in viata ei...iar eu ii doresc asta din tot sufletul!:)

    RăspundețiȘtergere
  10. Rappa_ru!!!! ma bucur ca ma citesti din nou,din pacate eu am prea putin timp pentru ambele bloguri,nu am mai scris pe 100Ro,tare de multa vreme,dar promit s-o fac cat de curand...off!! drumurile vietii sunt intortocheate rau,sau poate noi le intortochem cu buna stiinta...important este ca in cele din urma iesim din labirintul lor mai bogati sufleteste,chiar daca in balanta nu avem numai bune...

    RăspundețiȘtergere
  11. Imi place cum ai scris anonimule, imi place si sunt de acord cu:"Cand ne indragostim de cineva, speram ca nu va dura doar o clipa, speram ca nu e doar o iluzie. Cand visam la ceva, speram... " daaa!!! caci fara speranta fara vise,ce-ar fi viata noastra?
    Eu simt ca deja prietena mea a facut un pas sau mai bine spus cativa pasi pe drumul vindecarii sufletesti...am vorbit cu ea si mi-a marturisit ca este asa...
    Vorbele Vocii-de-departe,au fost magice,ii multumeste mult! iar eu o pup si o imbratisez ca este alaturi de noi... >:D<

    RăspundețiȘtergere
  12. Dintimisoara,am zambit cand ai facut comparatia cu oala,eeee!!! asa barbat ca mustacila al tau sa tot gasim pe net! ai fost o norocoasa!
    Multumesc ca ai trecut,sa ai o saptamana dupa placul inimii tale! >:D<

    RăspundețiȘtergere
  13. E usor sa dam sfaturi "de pe margine"!
    Sper ca timpul sa-i vindece noua rana! E tare greu, dar viata trebuie sa mearga inainte!

    RăspundețiȘtergere
  14. off, offf mi-ai rascolit amintiri.Am trait o poveste identica, am crezut ca viata se va sfarsii odata cu finalul acestei povesti, insa Dumnezeu a vrut sa fie altfel.
    La inceput este greu, insa va tece si ajungi sa nu mai simti nici ura, nici dorinta de razbunare ,nici...nimic.Acest "nimic" este valoarea omului care poate sa calce in picioare suflete sincere si dornice de o relatie frumoasa.
    Cel putin, eu una ,am invatat ce rea de invatat si am mers mai departe.
    Va reusi si prietena ta, cu siguranta.

    RăspundețiȘtergere
  15. Marada,azi ea a facut pasi inainte, azi mi-a marturisit ca datorita mie si voua celor care ati comentat aici se simte mai usurata,mai degajata de acea apasare care o facea sa se simta a nimanui...

    RăspundețiȘtergere
  16. Miki,povestea ei poate fi si povestea mea si a altor femei,cred ca asa sunt facuti barbatii,nu toti... dar ,majoritatea da! sunt niste vanatori din nastere,vor mereu sa cucereasca,vor sa fie mereu rasfatati si adulati,nu gasesc la un moment dat alaturi de cea cu care isi impart casa suficienta iubire,cauta in alta parte...

    RăspundețiȘtergere
  17. Eu nu cunosc nici un barbat care nu si-a inselat sotia. Chiar daca lucrurile n-au mers pana la capat, toti cei pe care ii cunosc eu au fost implicati, macar virtual, in cate un flirt mai mult sau mai putin serios.Eu nu cunosc nici un barbat care sa insele amanta ,sotia da,dar amanta ???????
    Asta nu inseamna ca traiesc intr-o lume a moravurilor usoare. Dimpotriva, ma invart printre oameni de toata isprava, care declara ca tin la familiile lor si unii dintre ei chiar o fac cu toata seriozitatea. Dar am tot mai mult senzatia ca viata ne ia pe sus si, din cand in cand, ne trimite cate o ispita care sa ne plesneasca peste ochi cu propriile noastre trufii. Uneori e de ajuns sa porti pe altcineva in gand, sa spui si sa gandesti lucruri pe care sa nu le poti impartasi partenerului tau, ca sa te incarci cu vinovatia tradarii.
    Am trecut eu insami prin tradari grave, prin inselatorii complicate si umilitoare, greu de indurat, ale omului langa care traiam. Ca dovada ca, pana la urma, am sfarsit prin a ne desparti prin trecerea lui in nefiinta Si doar astfel am putut ajunge in miezul iubirii mele . Dragostea pe care am trait-o avea in ea toata frenezia inceputului, toata nebunia si orbirea indragostelii prin care am trecut cu totii. Dar recunosc ca, in momente de cruda luciditate, ma intrebam cat va dura emotia si cat va dainui fidelitatea neconditionata pentru care azi ma simt atat de golita sufleteste dar ma simt pregatita sa merg mai departe. Cand nu mai pot sa alerg,....o iau la pas...insa nu ma voi opri NICIODATA!
    Ma intreb daca ispita tradarii pandeste intotdeauna dupa fiecare colt de strada, dupa fiecare colt de inima, dupa fiecare suflet ……

    RăspundețiȘtergere
  18. Bine punctat drafa Eliza!daca tot a ales sa-si insele nevasta cu amanta inseamna ca a gasit la ea ceea ce -i lipsea sotiei,de ce mai trebuia sa caute?ajung sa cred ca zicea bine Elena Carstea"barbatii sunt niste porci..."terfelesc sentimentul de iubire,spun prea usor:"mi-esti tare draga,esti regina sufletului meu,esti doamna sufletului meu,esti unica"...si lista ar putea continua...
    Acest ipochimen traia asa...flower-power,dorea sa iasa din tipare,si-a facut legea lui...ignorind si sfidand etica familiei,un nonconformist care se ghideaza doar dupa principiul - mie sa-mi fie bine,in rest dupa voi potopul!...stie el ce e in sufletul acestei femei? poate intelege? nu! pentru ca el nu a trait sentimentul,el a simulat... :( pentru ca dintr-o relatie nu iesi ca de la Cinema,nu poti sa spui senin:"gata!pana aici a fost!",asta doar in cazul cand ai gasit o alta femeie care ti-a cazut al naibii de tare cu tronc si esti topit dupa ea...altminteri o mai pastrezi,n-o arunci deoparte ca pe un obiect...
    Nu pot sa urasc,dar detest astfel de personaje,ca nu pot sa le numesc altfel,actori grabiti,vorba Laurei Stoica,D-zeu s-o ierte si s-o odiheasca-n pace...

    RăspundețiȘtergere
  19. Da, credeam ca numai mie mi se poate intampla asta.Nu m-ar mira sa fie acelasi, prea sunt trase la indigou,intamplarile.Si totusi pentru cat mi-a daruit, pana am aflat ca duce o viata dubla, chiar tripla, nu pot decat sa-i multumesc cerului.Nu am fost vreo data mai fericita, pentru asta ii multumesc...ca de-atata fericire nu am vazut cat sunt de proasta, pentru asta il urasc...

    RăspundețiȘtergere