De o vreme,ma complac in melancolia aducerilor aminte,o fac cu buna stiinta,credeti-ma!...imi fac eu mie rau,masochism curat!nu reusesc sa-mi eliberez sufletul din imbratisarea rece a tristetii,ma tine strans in gheara ei,uneori simt ca ma apasa prea tare ,parca vrea sa-mi ia rasuflarea si parca orice protest al meu e de prisos,unde-o fi speranta,de ce m-a parasit?...s-a plictisit? n-am fost o companie placuta?a plecat si ea...pfai! si aveam atata nevoie de ea! cred ca si-a dat seama ca mi-am hranit sufletul cu ea prea multa vreme si convinsa ca si-a facut datoria a zis:
-gata,Olga!pana aici am mers impreuna,drumurile noastre se despart!
Si-am ramas singura....sau poate in bratele nedreptatii vietii,dar nu-i un capat de lume,lumea nu se opreste in loc,vor mai veni poate si vremuri bune...
...le invoc,
...le astept,
...le doresc,
chiar daca....usa vietii mele e cam intepenita acum.
O imbratisare sincera, iti las la usa sufletului tau sincer si bun...
RăspundețiȘtergereNu ştiu altora, dar mie mi-ai lipsit. Optimismul tău molipsitor e vital, dragă Olga. Nu-l lăsa să se scurgă, ca nisipul, printre degete triste. Sufletul tău nu e aşa, e vesel, e generos, e plin de căldură şi refuz să te văd învinsă de ceva, fie chiar şi de amintiri.
RăspundețiȘtergereOlga...nu stiu ce-i cu tine , insa am senzatia ca ai uitat de lume , ai uitat de oamenii din jurul tau , te inchizi in tine si inchizi cu cheia si toate caile de acces catre tine , pentru ceilalti...Mai lasa caderea in depresie si nemultumirea de sine , lasa de o parte reaua apreciere la adresa ta , iesi din dezamagire si tristete si mergi in lume , intre oameni....socializeaza , razi si glumeste.Amintirile fac parte din viata , insa ele hranesc sufletul ca sa invatam din greselile trecutului , sa nu mai repetam ceea ce am facut candva....Esti o doamna plina de viata , mereu ai ras si ai glumit si sti foarte bine sa pasesti peste necazurile din viata.Lasa internetul , lasa inecatul in amintiri si iesi in lume...Toamna asta , chiar daca ne creeaza depresii si nemultumire , mai are si zile frumoase cu soare....Suie in masina si pleaca , cauta-ti vechii prieteni , vorbeste , desearta-ti punga cu nemultumire....sunt oameni ce te pot asculta si iti pot da din energia lor....Hai ca poti! Si nu ma mai face sa trec zilnic pe la tine pe aici , sa ma usture ochii de atata rosu si sa nu gasesc nimic de citit , da? :P
RăspundețiȘtergereTe imbratisez cu drag si te sarut si sa nu te superi de dusul asta rece....uneori un sut in cur inseamna un pas sigur inainte , catre progres! Pup cu drag! :)
Incercam s-o deschidem? Poate cu ceva dragoste..
RăspundețiȘtergeresi cativa stropi de bucurie..
Draga mea, pai cum asa? Eu te stiu o luptatoare si te-am admirat tot timpul. Citindu-te mi-ai dat tu mie aripi sa merg mai departe, sa nu ma las invaluita de tristete . Nu cred ca te-a parasit speranta. Tu ai un moment cand nu vrei sa o vezi ca este langa tine , da-i mana si mergeti mai departe impreuna. Viata este frumoasa oricum chiar daca ne ofera si lucruri care nu ne plac, lasa usile alea, probabil sunt rabatabile si fac de capul lor , tu ai puterea sa le pui un zavor , sa stea cuminti inchise acolo. Hai draga mea, fii tu cea pe care o stiu eu, o dulcica vesela si optimista.
RăspundețiȘtergereEu inteleg foarte bine! Ceea ce am iubit nu mai este. Si doare.
RăspundețiȘtergere