Blog premiat

luni, 11 mai 2015

Care o fi cea mai mare durere?

   
     Daca stau sa socot am avut parte de multe incercari, mai multe "dureri"in viata si nu  stiu nici acum pe care le-am depasit mai usor...pe cele fizice sau pe cele sufletesti....durere fizica o tratezi cu medicamente ca deh!! la ora actuala medicina e avansata si gasesti leacuri pentru toate(se gaseau si pe vremuri, sa nu uitam cele empirice dadeau rezultate neasteptate uneori si nu erau deloc invazive...), ne dor si pierderile materiale, ne fac sa suferim, dar si astea se pot reface daca suntem sanatosi si nu ne dam batuti, durerile sufletesti insa mi se par cele mai grele, inima cunoaste reguli pe care ratiunea nu le accepta  si uite asa ajungi la un razboi permanent...
     Se razboieste  inima mea cu mintea mea, inima  ma indeamna spre o cale, imi da avant sa-mi urmez visele,  mintea vine cu temerile ei si ma opreste, ma blocheaza!...si nu pot sa creez un echilibru intre ratiune si sentiment, nu exista armonie intre ele....
     Daca e sa ma iau dupa cartile sfinte ar trebui sa inteleg ca sufletul omenesc are in creier puterea rationala iar in  inima puterea simtitoare... iar daca e asa si dau verde puterilor rationale ar trebui sa recunosc ca gandul, mintea mea azi imi dau semne de oboseala si nu mai vor lupte...vor armonie!
     Inteleptul Solomon spunea toate lucrurile frumoase la vremea lor...asadar....exista un timp pentru toate, un loc pentru toate, iar eu cu pasi marunti dar siguri in deschid inima spre o lume necunoscuta, pentru ca poate imi doresc si eu sa tin pe cineva de mana, sa-i spun ca-mi este drag si ca m-am saturat de amagiri ieftine,  sentimente confuze, care ajung sa-ti pustieasca sufletul!
     Durerea mea este alta, cui las singuratatea daca ma hotarasc sa iau pe cineva de mana?a ajuns cineva sa o indrageasca?eu am acceptat-o, am tolerat-o, dar acum vreau s-o intorc in favoarea mea!

2 comentarii:

  1. Lasa in urma singuratatea.....a venit clipa sa iei de mana fericirea pentru a simti echilibrul divin intre inima si minte.

    RăspundețiȘtergere
  2. Rodico, greu de realizat balanta...doar ca zilele astea trebuie sa iau o decizie!
    Mintea noastra pe de alta parte nu este facuta pentru a lua decizii cu un scop axat. Natura mintii este aceea de a conceptualiza, organiza si compara informatiile....Motivul pentru care suntem atat de tulburati de acest conflict al inimii impotriva mintii este ca mintea nu joaca doar rolul procurorului si al apararii, dar a preluat si rolul judecatorului. Mintea nu ar trebui niciodata sa fie judecatorul. Sarcina mintii este aceea de a compara si a pune in balanta..dar voi imblanzi eu cumva mintea!!!! ;)

    RăspundețiȘtergere