Azi m-a intristat povestea de iubire a unei prietene...e trist cand unei iubiri nu i se raspunde cu iubire...dar stau si ma intreb,oare facem totul pentru a primi ceea ce ne dorim?Avem destul iubire in noi ,ne iubim suficient de mult pe noi insine,suntem pline de iubire ca sa putem da la randul nostru,ceea ce asteptam de la altii?de ce spun asta?pentru ca nu poti da cuiva decat ce ai din plin,altfel te saracesti pe tine...eu zic ca daca daruim din ceea ce avem vom primi la randul nostru insutit sau poate chiar mai mult...sa nu ne fie frica de sentimentele noastre,sa nu ne ascundem dupa cuvinte...
De multe ori cadem in capcana...o relatie merge bine pina la un moment dat,dar niciunul dintre cei doi nu face nimic s-o revigoreze,considera ca binele pe care il au li se cuvine...si nici macar nu apreciaza ceea ce primesc..nu e deloc usor cu iubirea asta,bat-o vina! intalnim fete care sufera, care au pierdut iubiri sau care au trait iluzia iubirii, unele realizeaza ca nu a fost iubire, unele nu, si nu vor sa renunte sau nu pot...si sufera,dar poate ca asa este iubirea ,cu suferinta,cu durere,cu placere,cu lacrimi ,cu zambete,cu flori,cu imbratisari...
Iubirea este adevaratul "subiect" care da sens vietii noastre,iubirea creaza vise,iluzii,tot frumosul din lume....N-AS PUTEA TRAI FARA IUBIRE,FARA VISE,FARA ILUZII!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu