Blog premiat

RadioTasha

duminică, 5 aprilie 2020

Oglinda sufletului

     E tarziu in noapte, dar  m-a lovit o insomnie si nu-mi  aduce somnul sub nicio forma.
Ce faci atunci cand n-ai somn? te uiti in oglinda sufletului....uneori iti place ce vezi, alteori,  ramai blocat... de ce? simplu! nu am incercat sa fac pe nimeni vinovat atunci cand  a plecat din viata mea... dimpotriva mi-am facut mea culpa si mi-am spus asa" Olga, poate nu mai are nimic de invatat de la tine, poate te-ai straduit prea mult sa dai tot ce cauta...si a plecat!" sau poate nici nu cauta nimic acea persoana, ca se mai intampla si asa sa gasesti fara sa cauti ( cazul fericit pentru unii...) mai grav e cand cauti si nu gasesti...
     Imi amintesc ca mama, Dumnezeu s-o ierte si s-o  odihneasca-n pace imi spunea de multe ori:
      - Nu iubi vorbele, iubeste faptele! avea dreptate... o imbratisare face mai multe decat toate vorbele!
     Imi amintesc  ca in iarna  buna mea prietena Camelia Andrei mi-a spus la o tacla mai prelungita asa:
    - Olga, esti singura careia as avea curajul sa-i dau mana sa ma treaca strada la o adica....nu s-a inselat deloc...asa as gandi si eu legat de ea...dar nu asta voiam sa scot in evidenta ci faptul ca anumite vorbe  intr-o anume etapa a vietii cantaresc extrem de mult! Deci au si vorbele rostul lor.... Ce mi-a spus ea a avut un impact grozav in sufletul meu..
       Vorbesc din nou de suflet....imi place sa vorbesc despre acest lucru acum, la mine in Oas se spune asa" haina te face domn, sufletul de face OM",  toti vrem schimbari in viata noastra, dar nimeni nu vrea sa se schimbe, mergem mai departe cu aceleasi  apucaturi si daca ceva nu ne merge bine apoi musai sa gasim vinovatul in jur, niciodata in persoana noastra...si daca ceva ni se pare ca e mai frumos in alta parte  ne schimbam automat locul in loc sa facem "locul" in care suntem sa fie mai frumos...
       Oricum ar fi,  vocea  interiorului meu mi-a dat mereu puterea sa merg mai departe si in zilele urate m-a invatat sa supravietuiesc,  iar Dumnezeu mi-a dat mereu o cheie pentru toate problemele si am mers mai departe si atunci cand poate am simtit ca nu mai pot. O nereusita de azi nu trebuie sa-mi anuleze  viitoarele reusite....geamantanul din sufletul meu e plin de speranta,  incredere si optimism, oamenii pe care ii pot tine de mana  ii voi pastra si in suflet mereu...iar cei care aleg sa plece - drum bun!

duminică, 16 februarie 2020

Atentie la neatentie!

     
Ieri am facut o  glumita pe FB, am scris la status" intr-o relatie deschisa" ...evident ca a pornit o avalansa de like-ri fara sa se ia in considerare  adevaratul sens... adica ce inseamna aceasta relatie deschisa cu alte cuvinte...un fel de swing, unde ambii parteneri se bucura de multa libertate, incearca experiente noi cu mai multi parteneri sexuali.
     Apreciez comentariul venit de la Rodica Ichim din Brasov care mi-a replicat intr-un comentariu
"eventual intr-o relatie deschisa la minte"...am ras si i-am multumit! Avea mare dreptate, ma citeste zilnic si imi cunoaste  "mintea" vorba ei! Apreciez si comentariul bunei mele prietene din America, Aurica Pascu, ea ma stie foarte bine si a scris "nu te califici la asa ceva", Doamne Aurica ce dor imi este de tine...nu poti tu sa muti cumva America aia mai aproape de Romanica? ne-am mai pune si noi la o poveste, am rade putin de toate alea lumesti si  uite asa ca doua bune prietene ne-am destainui in continuare cum o faceam in tinerete.Nu uit nici acum cum ai vrut tu sa ma mariti cu un coleg de facultate de al tau, parca Zoli il chema...rad si acum cand imi amintesc!
     Colegul meu de radio Vasy intreba cica pentru un prieten, despre cate persoane ar fi vorba? am ras copios!😃😃 am vrut sa raspund "fara numar, fara numar" ca la manelisti... dar, m-am abtinut!
   Simpatic a fost si comentariul facut de Doina Ursulete, ea mi-a scris cam asa" as vrea sa eu sa intru intr-o astfel de relatie  deschisa  ca sa am de unde sa ies...."✌😝😝, buna idee!!!
    Gluma, negluma, dar am bagat seama ca multi si-au pus pe FB la status  astfel de optiune, acum eu cred asa, ori nu inteleg sensul, ori deja exista in Ro foarte multi familiarizati cu astfel de relatii...
    Intreb acum spre final ce parere aveti despre acest stil de viata?o viata amoroasa suculenta salveaza casatoria? a devenit o moda cumva? atat timp cat se noteaza cu atata dezinvoltura" intr-o relatie deschisa".????????
    Oricum o etichetez drept o indrazneata optiune, n-am nimic cu cei care savureaza  gustul libertatii erotice lipsite de prejudecati dar, vreau sa spun ca nimic nu se compara cu viata unui cuplu  monogam care face totul impreuna, dedicandu-se activitatilor zilnice, gatit, citit, plimbari prin parc, tinut in brate, oricat de nebuneasca ar fi viata, dar cea in care nimeni nu mai are loc in afara celor doi mi se pare ideala!..dar suntem diferiti si fiecare are dreptul sa fie exact asa cum isi doreste!

vineri, 13 decembrie 2019

Frontiera

      Nu am in minte granitele statale, in mintea mea se plimba ganduri putin mai  sumbre, in preajma sarbatorilor ma gandesc mereu la cei care nu mai sunt langa mine, cei cu care am  impartasit atatea sarbatori magice  si cu care  am simtit cu adevarat magia  Nasterii Lui...acum frontiera dintre lumi ma doare cumplit..
    Am un nod in gat cand vorbesc despre acest lucru, simt cumva prezenta lor, proximitatea...
    Mama draga, apari atunci cand simti ca  sunt singura, ma incurajezi in visele mele, ma inspiri  si ma faci sa cred ca nu ai plecat de tot... dar fara tine e greu. Am fost unica ta fiica, dar tu ai fost UNICA  pentru mine! ai fost si mama si tata si sora si prietena, pe toate le-ai  acoperit, nimic nu mi-a lipsit... prin  credinta in El si optimismul tau m-ai invatat sa trec peste toate obstacolele vietii si nu au au fost putine...acum esti ingerul meu pazitor.
     Ai fost un exemplu pentru mine, pentru vecini si cunoscuti, te pomeneste lumea cu drag si acum...te bucurai sa ajuti oamenii, fapt pentru care  lumea te-a pretuit si te-a iubit....
     Acum ai stranepoti mama mea draga,  sunt buni si frumosi la suflet ca tine, impart cu drag din  bucatica lor si celor din jur, te-au mostenit la generozitate, poate si pe bunicul lor, pe ginerele tau Vasile, bunicul lor, avea si el un suflet mare...acum sunteti impreuna departe dar foarte aproape  totusi, in inima noastra,  a celor care am ramas aici pe pamant  si care in astfel de momente  marturisim ca ne lipsiti extrem de mult!

vineri, 8 noiembrie 2019

Dimineti posomorate

     
     Cineva spunea ca omul este o pasare cu aripi interioare, dar pe care din pacate nu prea le foloseste... in dimineata asta  functionez  fara semne de intrebare incerc sa ma mobilizez si imi spun: - Olga, se poate si mai bine! incearca!  daca nu reusesti tot bine dar daca reusesti o sa fii mai "avuta "in fericire... si apoi de ce mi-as pune in fata nspemii de asteptari care vorba baietilor de la Taxi mi-ar freca Zen-ul Karma si Feng shuiul...?
      La fel ca pasarea "cant" si   la radio...lumea imi spune Voce...nu toti au timp sa asculte pasarile, poate am devenit mai insensibili datorita grijilor cotidiene, dar pe langa faptul ca pasarea canta si fara laude, eu am confirmari, deci? de ce m-as declara nemultumita? si mai e ceva...la mine totul porneste din interior spre exterior...interiorul meu e senin, e luminos, pot chiar oferi si celor din jur lumina lui...
   Constat ca unii oameni revendica dragostea , respectul dar nu sunt capabili sa le primeasa in viata lor, altii le primesc si nu le merita sau pur si simplu nu stiu sa le gestioneze, si asta ma intristeaza uneori...
   Azi insa vreau sa  vreau sa ma simt frumoasa si cand spun frumos eu ma gandesc la valoarea umana nu la aspectul exterior pentru ca el in timp isi pierde din frumusete
   Fiti frumosi, fiti autentici, fiti cum va place voua si cum simtiti ca va implineste!
  

luni, 30 septembrie 2019

Ce inseamna sa fii colectionar?

 
 M-am intrebat pe mine si va intreb si pe voi, ce tintiti atunci cand va propuneti sa faceti o colectie,  de ce am curiozitatea asta? pentru ca  de cand ma stiu am  avut multe tentatii,  unele s-au concretizat in colectii mai mari sau mai mici, ( colectii de obiecte din cupru, colectii de papusi cu cap de portelan...colectie de vase de portelan, colectie de cristale...si cate si mai cate...)altele s-au pierdut pentru ca probabil eu nu am fost suficient de insistenta ... unele colectii le-am oferit cadou ( numismatica am dat-o unui fost iubit, cea de filatelie unei fetite si era pretioasa dadusem in tinerete o multime de bani pe timbre ca o exasperasem pur si simplu pe mama) vazand ca  acele persoane poate isi doresc mai mult decat mine sa-si mareasca colectia chiar si azi am sentimentul ca au ajuns unde trebuie...
  Am ramas la arta, pastrez tabourile unor pictori cu cota( dar aici stagnez...nu mai investesc de ceva ani buni) ador insa colectiile de  obiecte din argint, aici sunt extrem de activa si incerc sa ma bucur cu piese mai rare si  cumva care sa ma avantajeze...pentru ca imi place sa port ce cumpar...nu doar investitia in sine conteaza ...
    Sa fii colectionar implica multa pasiune in ce faci si evident preocupare, unii m-au format  de-a lungul timpului, pe altii i-am format eu...cand gasesc ceva vechi care imi fura ochii ma simt extrem de incantata, sunt cumva in resortul meu, munca la muzeu m-a format in acest sens...si parca  imi da energie in plus orice achizitie noua. Fiecare obiect vine cu povestea lui...daca ar putea vorbi cred ca am afla atatea lucruri frumoase...dar eu mi le inchipui pur si simplu, cand cumpar un inel vechi spre exemplu,  incerc sa ma gandesc cum arata doamna care si-a comandat o astfel de bijuterie? ce ocupatie a avut?ce iubire  impartasita a avut ca deh! bijuteriile se ofera din drag pentru drag... si uite asa ma imprietenesc usor cu ele, pe unele insa le simt ostile si le dau mai departe...nu toate achizitiile mi se  pliaza....si e mare lucru sa simti asta!
   Participarea la licitatii imi da un avant aparte, cumva imi doresc sa salvez acea bijuterie la gandul ca voi fi o stapana buna si o sa ne intelegem perfect....insa nu toate pot ajunge la mine cum imi doresc...ma limitez si eu la o anumita suma si imi spun - " data viitoare Olga! "
    Sotul meu Dumnezeul sa-l ierte ar fi vrut sa aiba o colectie de arme, nu orice fel ci cele din Primul razboi Mondial, am vandut sabia care era din timpul regelui Ferdinand mai lunile trecute... poate l-am suparat acolo sus la stele..dar si pentru ca sa pot sa imbogatesc colectia  gandita de el mi-ar fi trebuit atestat, el avea..deci  a fost una din motivatiile care m-au determinat sa vand ce adunase el....
    Acum sa nu credeti ca-mi iau de la gura, adica maninc un iaurt cu un covrig ca sa pot sa-mi cumnpar musai o piesa pe care mi-o doresc foarte tare...pe piata e mare speculatie, oamenii cumpara sa revanda mai scump, uneori parca ma tenteaza si pe mine cand vad anunturi pe grupuri, caut cutare sau cutare...dar nu ma indur!!! Sunt colectionari cu o anumita tematica,  pe acestia ii admir mult, mi-as fi dorit si eu sa fiu  asa, dar resursele financiare m-au obstructionat. Dar ce fac acum? ma plang? nu! sunt sincera si spun ca ma bucur ca am reusit in viata sa apreciez frumosul, sa nu  agreez chiciurile si sa  am parte de bucurii  implinitoare!
Si ca sa vedeti ca mai am si noroc prezint un colier din perioada interbelica castigat la o loterie cu 10 lei. ... ;) m-a vazut Cel de sus!!! Multumesc Lui pentru tot!
     

luni, 26 august 2019

Insomnii

     Cred ca cea mai cumplita teroare a noptii e insomnia, mi se intampla rar, dar trebuie sa recunosc ca toate tertipurile care le-am incercat sa adorm  in aceasta noapte nu au functionat, mai sa fie mi-am spus,  las' ca imi obosesc mintea cu scrisul pe blog... ;)  si iata-ma in fata tastaturii...
     Povestea  Emil Cioran in eseurile sale ca insomniile de care a suferit au fost pentru el blestem dar si binecuvantare pentru cugetul sau...calatoriile in lumea cugetariilor, filosofiei  i-au slefuit sensibilitatea...dar ma intreb oare mie ce beneficiu imi aduc? poate doar acest articol scris la ceas de noapte, cand poate altii viseaza, altii se odihnesc iar eu desi nu trec printr-o perioada solicitanta, dimpotriva, a fost  final de saptamana  care a decurs cum nu se poate mai bine, cu satisfactii  pe plan sentimental, cu  zile imbucuratoare,  stau ca tuta in pat si nu pot adormi....foarte adevarat ca duminicile nu mai sunt pentru mine la fel de glamuroase ca odinioara, ba chiar  nu-mi mai plac...dar nici asta nu mi se pare un motiv de insomnie...poate ca m-am pierdut prea mult in ganduri...crosetez idei si  unele imi ies pe dos...
     O sa fiti curiosi ce ganduri,  mda...ma gandeam cat de usor apare dragostea in viata noastra, uite asa avem toti parte de iubiri mici, medii sau de  durata...nu facem incantatii carevasazica ca nu e cazul, cand te loveste, te loveste si n-ai scapare, dar pentru ca maine am emisiune la radio stateam si ma gandeam ce provocare sa le trimit ascultatorilor si numai bine o formulez acum, asadar:
Cum e de preferat sa fie iubirea?
     1.Scurta
      2.Medie
      3.Eterna
      La cele scurte e consum de energie nu gluma! adevarata ploaie de emotii, gelozii, frici, meschinarii care se opresc brusc ducand la despartire, nu te angajezi in responsabilitati, traiesti momentul si atat. La cele medii ai parte de calatorii, experiente nebunesti care te tin cumva prins, te gandesti ca nu prea e de lepadat persoana de langa tine, dar nici de lungit prea mult....ca prea des ajunge sa te enerveze  firea lui/ei.La cele lungi insa e mai complicat, iubirea iti toceste aripile sufletului si nu-ti mai poti lua zborul cand vrei....nu e usor sa te mentii la suprafata prin valmasagul  problemelor cotidiene, oamenii de azi actioneaza conspirativ, trebuie sa fii mereu in garda....
     Carevasazica nu faceti rabat la idei si haideti s-o lamurim...cum e mai bine? incercam sa formulam poveste preferata, ea se formeaza in mintea noastra si ce credeti? dupa aceea ea ne va cauta pe noi! Garantat! credeti-ma!
       Inchideti ochii( asta voi face si eu in minutele urmatoare) cauta povestea in mintea ta pentru ca mai apoi  ea te va cauta pe tine!


Sursa imagine: net
    

duminică, 4 august 2019

Superwoman

   

      Din cate stiu eu inca nu  a reusit nimeni sa dea  reteta cu secretul  succesului pe piata ( ca mai apar carti cu sugestii asta e alta poveste...) si asta pentru ca nimeni nu e scutit in viata asta de suparare, esec, deznadejde, chiar daca persoana in cauza e inteligenta, poate chiar cumpatata, gestioneaza bine momentele, tot apar neajunsuri, pentru ca asa e viata cu bune si cu rele....mai devreme sau mai tarziu fiecare ajunge sa isi puna intrebarea analitica: ce mama zmeului  am facut ca lucrurile nu-mi merg bine?
     Am cunoscut insa femei care  cu toate ca  in viata reala sunt praf si pulbere pe site-rile de socializare se dau superwoman, ma intreb ce placere or fi avand, sa para ce nu sunt? doar de dragul de a epata? adica, cu alte cuvinte, sunt frumoasa, sunt desteapta, pe deasupra mai sunt si fericita!!!! ce paradigma, nu-i asa? si pe deasupra mai las si diamantul de acasa pe o mana de carbune de pe aceasta agora numita net...jalnic...dar nu ele sunt de vina,  deh!!!sarpele....ca el a alungat-o pe frumoasa Eva din Rai, el e tapul ispasitor! ;)
     Sincer? eu am dat-o in bara de multe ori, nu m-am jelit, ca oricum nu m-ar ajuta la nimic jelania dar nu m-am lasat batuta niciodata, am avut incredere in mine, am facut tot ce mi-a stat in putinta sa ma ridic, am realizat ca si dupa esec exista viata, recompensele daca pot sa le numesc asa, au aparut in timp...facand o retrospectiva am ajuns la concluzia ca desi in viata mea am pierdut mult ( oameni, valori materiale...etc) am castigat  infinit mai mult fructificand oportunitatile pe care viata  mi le-a scos in cale....n-am dorit luna de pe cer niciodata ...dar ridic ochii spre cer si multumesc Lui pentru tot ce mi-a dat....am doua fete realizate, am doi nepoti minunati ce poate fi mai frumos, mai implinitor decat asta? Nepotii mi-au sters cu veselia lor toate "zgarieturile" sufletului, mi-au deschis butonul ACTION, sunt dulcea provocare care nu te oboseste niciodata.
   La final as vrea sa spun ca ma simt bine in papucii mei si nu am  avut intentia niciodata sa ma incalt cu papucii altora...nu caut glorie prin a ma compara cu altele, am ingaduinta, erorile vietii au fost pentru mine revelatoare,  m-au facut mai puternica, m-au indreptat spre taina vietii.