Vreme mohorita afara, nu doar la Satu Mare ci in toata tara si ma intreb de ce ar fi mai altfel la mine in suflet? nu mai bine ma asortez cu vremea de afara?...nu! categoric nu e mai bine...dar uneori nu ai de ales, musai sa ploua si in suflet, sa ploua cu amintiri, cu amagiri, cu soapte, cu ganduri si de ce nu cu randuri asternute pe blog...ele vor spala sufletul si dorurile spuse si nespuse....dorurile care pleaca spre apus pentru ca nimic nu tine o vesnicie....le voi ineca in uitare...in visare...si le voi trimite spre ceruri, acolo de unde poate au venit
Unii oameni se pot privi in ochi, altii in inimii....unii inchid ochii mintii si privesc in suflet, unii pot fi ingeri pentru altii, daruindu-le lumina, caldura, iubire, dar sunt si ingeri care cred ca sunt raul care iti fac binele doar pentru a-ti aduce aminte ca el totusi exista....altii aduc ploi cu iubire in suflet, ploi calde sau reci de primavara....insa placerea de a accepta dragoste implica si faptul ca poti fi ranita, vorba lui O.Paler chiar daca e doar pentru o clipa merita toate riscurile esecului.
Azi las dreptul ploii sa ma doara....vise inselate, vise frumoase care s-au stins inainte de vreme, sperante desarte, ora destinului le-a invins pe toate, trandafirii albastri le-au luat locul, ei reprezinta minunea a tot ce a fost frumos, dorul ce s-a cernut in abis....iar tu - sufletul interzis!
Ramai cu bine suflet interzis, am obosit sa fiu o carte deschisa ... vorba unui ascultator care in emisia de azi mi-a scris asa: " nu e bine sa deschizi o carte unui "neiubitor de carte"...inainte de a te asigura ca nu o va strica...ca va avea grija de ea".. inchei spunind - iarta-mi vina de a fi femeie, femeia care a vrut sa adune in intuneric floarea vietii pentru ca asa i-a soptit inima!...dar gata!! am invatat sa fiu tacere si tac...!.....sufletul tace, inima tace...E LINISTE!
Dragostea e cel mai frumos lucru din lume, ea iti coloreaza lumea in roz si toate par a avea un sens, un scop, un motiv, cand pierdem sensul parca pierdem si sensul vieii, e greu sa-ti suprimi sentimentele cand afli ca ai fost doar o optiune in viata cuiva....mi se pare cel mai jalnic sentiment din lume! De ce spun asta? pentru ca tu te deschizi, lasi portile inimii deschise larg... cand insa intelegi ca persoana nu te iubeste asa cum o iubesti tu, adica, ea pentru tine este intreaga lume iar tu pentru ea o optiune e ca si cum ti-ar baga un stilet in inima si realizezi cat de naiva, cat de vulnerabila ai fost!
Motive sa dezlantui furii in suflet sau spre cel/ cea in cauza, ar fi inutile, ce trebuie sa inveti din asta? pe viitor sa fii mai atent/a...niciodata sa nu permiteti nimanui sa fiti optiunea cuiva, v-ati pierde respectul de sine, mai bine cautati pe cineva care va iubeste la justa valoare, in timp veti gasi si acea persoana care va dori doar sa va iubeasca!
Indemnul meu - fiti prioritatea cuiva, niciodata o optiune!
Se pare ca unii dintre noi suntem structurati genetic in asa fel incat sa avem rabdare infinita si probabil cu cat inaintam in viata realizam ca celebrul citat din Wilde ni se potriveste" Daca promiti ca nu intarzii prea mult o sa te astept intreaga viata", ma intreb insa ceva...sa insemne asta cumva iubire? iubirea cere rabdare?pentru ca asa se spune in Corinteni 1.13 - :
"iubirea e indelung rabdatoarea, ea nu pizmuieste, este plina de bunatate...." din pacate, multi dintre noi nu stim cu adevarat ce este iubirea, unii o gasesc in pofte trupesti, considerand ca e o descarcare de hormoni si cam atat....altii se bucura cand aud glasul fiintei iubite, chiar daca e la sute si mii de kilometri distanta, se au in gand...altii sunt la un pas distanta si nu traiesc momentele de fericire....nu multumesc suficient Lui pentru darul primit pentru ca iubirea te face mai frumoasa, te umple de zambete, iubirea da sens vietii, e asa placut sa stii ca esti "totul "cuiva, cand el iti spune ca esti frumoasa desi tu stii ca esti plina de defecte iti incarca sufletul de frumos si nu poti sa nu recunosti ca viata este minunata, chiar daca...ai atatea lucruri care iti lipsesc.Unor oameni din viata noastra poate ar trebui sa le multumim ca ne-au invatat sa iubim, ne-au invatat ce inseamna dragostea...chiar daca el/ea nu este acolo langa tine fizic exact in momentul cand tu iti doresti asta, este in gandul tau si este atat de bine!
Probabil ca si eu sunt o tipa mai ciudata, nu sunt in stare sa spun nimanui sa ramana atunci cand vrea sa plece, nu vreau sa "platesc" iubirea prin compromisuri si sacrificii cu toate ca ma atasez destul de repede de anumite persoane, dar nu culeg stele de pe cer pentru cei care vor nori (ma rog...nu nori de iubire!! ca aia is tare faini...aduc ploi de iubire !!! ) dar daca ma intelegi din prima, fara sa stau sa-ti explic ce si cum, ai sansa sa ramai o viata cu mine!
Ieri in timpul emisiunii mele de dimineata un coleg imi scria" o iubesc pentru ca este atat de simpla! " m-a impresionat si am citit pe radio mesajul lui...pentru ca da! femeia perfecta eu asa o vad, eleganta prin simplitate, prin naturalete, plange cand ii este dor, se bucura cand te are alaturi, nu doreste printi din basme insa stie sa infrunte"balaurii si vrajitoarele" care vor sa-i fure iubirea....stie sa vada dincolo de aparente.
Si ca sa inchei cumva in felul meu, am sa spun ca nimic nu ma deranjeaza mai mult in viata decat oamenii care vor sa iasa pe usa din spate din viata unei persoane....in rest Dumnezeu cu mila!
Uneori simti nevoia unei validari sociale, alteori simti o nevoie mai mare decat atat, simti nevoie sa fi tinuta in brate, simti nevoia de afectiune, pentru ca asa ai fost obisnuit/a iar cand asta lipseste intri in sevraj, e ca si cand ti-ar lipsi acea doza zilnica, acel drog care in traducere inseamna iubire....acel limbaj de iubire de care fiecare avem nevoie, ai vrea sa spui cuiva: ia-ma in brate!!! spune-mi ca sunt importanta pentru tine!...a nu fi inteleasa gresit, tocmai am vorbit intr-o emisie trecuta ca unii confunda atasamentul cu iubirea, una-i una, alta-i alta...atasamentul trece, ori iubirea este ceva superior atasamentului care e ca un foc de paie, azi il ai maine dispare.Probabil ca gresesc eu...gandind ca dorinta mea de iubire poate provoca si celui in cauza acelasi lucru, din pacate asta nu tine de propria noastra vointa, tine de ambii....nimeni insa nu are rezervoarele pline de iubire sa dea cat vrea celalalt, chiar daca unii iti spun - vreau sa-ti fie bine!! Ce inseamna insa sa-ti fie bine? sa fii iubit/ a cu adevarat...da atunci iti poate fi bine! Dar din pacate unii isi incarca bateriile si la urma spun: nu pot merge mai departe, nu vreau sa sufar!...pentru ca da! dragostea inseamna si suferinta si durere si stari de extaz dar si stari de maxima fericire.
Rezervoarele mele de energie sunt umplute la maxim, uneori debordez, dar gestionez situatia, nu vreau sa mai risipesc energie, si nici sa fiu iubita pentru "ca merit" nu vreau ca sa creez dependenta mai bine intru in "embargo"....cu toate ca atunci cand te simti valorizata intr-o relatie, esti mai puternica, este ca un suport moral de care uneori avem nevoie.
Fiecare avem crucea noastra in viata, unii o avem mai usoara, altii mai grea, insa doar iubirea ne poate ajuta sa o ducem mai departe.Din pacate multi confunda"te iubesc pentru ca am nevoie de tine " cu " am nevoie de tine pentru ca te iubesc", doar ca intre dorinta, nevoie si moft e diferenta! Poate eu incerc o stare de autosabotare, pentru ca am ajuns la concluzia ca singura care poate sa ofere sincer sunt eu...si decat sa fiu dezamagita, mai bine nu "sufoc" pe nimeni. Doresc tuturor impliniri pe toate planurile, un Paste luminat si binecuvantat!
Dragostea- un cuvant care poate fi confundat doar de cei care inteleg prin dragoste un soi de pasiune pe care o fac pentru cineva si care expira exact cand ti-e lumea mai draga sau supravietuieste acolo unde cei doi ii dau prioritate.Unii spun: - iubirea te ridica, iubirea te coboara, da!!! ajungi sa fii chiar centrul universului pentru acea persoana, nu poti ascunde acest lucru, devi o alta persoana cand simti ca cineva e in stare sa faca orice pentru tine, simti ca plutesti de fericire, dar, te coboara cand pasiunea trece...mda! la inceput este extraordinar, pentru ca pasiunea e foc de paie pe cand cu dragostea e taman invers, incepe timid dar creste pe masura ce vezi daruirea celuilalt, sacrificiile pe care e in stare sa le faca pentru tine, pe cand in pasiune nimeni nu face ceva iesit din comun, e un fel de troc - iti dau ca-mi dai si cam atat!
Pentru mine dragostea e un mod de viata, e modul meu de a "calatorii "prin viata pentru ca atunci cand oferi dragoste primesti dragoste, iar dragostea nu are unitate de masura, nu are contraidicatii, nu expira atunci cand e oferita sincer, nu te costa, nu te saraceste, dimpotriva te simti mai bogat! Cand spui cuiva te iubesc, oferi tot ce ai bun si la randul ei si cealalta persoana raspunde pe masura, totul functioneaza la capacitate maxima! Nu suntem zeite si nici zei...suntem oameni si tocmai de aceea a iubi e virtutea de a intelege si defectele celuilalt, de a le accepta, dar din pacate e greu sa le acceptam pe ale noastre, iar ca sa le acceptam pe ale celorlalti nu mai dispunem de energie si abandonam....de parca ar fi un meniu la fast-food, il aruncam ca devine greu de digerat! Lasati miturile cu Feti-Frumosi si Ilene Cosanzene, alea sunt doar in povesti, nu intrati in apatie si indolenta asteptand un miracol! Miracolul e in voi, muscati din viata asa cum meritati fiecare, bucurati-va de ea, nu traiti din amintiri, cine traieste din amintiri e un om imbatrinit, nu va fie frica, dragostea nu musca, nu va impietriti sufletele, dragostea e alegerea liber consimtita intre doua entitati diferite de a deveni "unul "singur cu bunele si cu relele celuilalt!!
Sa fiti iubiti si fericiti!!!
