Blog premiat

duminică, 26 februarie 2012

Putin despre pasiune

     Asa cum ati vazut in descrierea mea sunt o persoana care face totul cu pasiune, de altfel  fara  pasiune nici nu stiu daca poate iesi ceva ca lumea, pentru ca pasiunea este sentimentul pe care il incerci atunci cand faci ceva ce iti place, chiar daca esti judecata, neinteleasa, nu-ti prea pasa... pentru ca tu nu faci lucruri  pe care  esti obligata sa le faci, ci dimpotriva...esti libera si mandra de alegerile tale,pasiunea are chiar si o farama  de nebunie care iti ofera posibilitatea sa traiesti sentimente  fara sa te simti vinovata de ceva.
     Spre exemplu pasiunea pentru o anumita arta sau un anume lucru, poate fi judecata si neinteleasa de cei din jur  care poate au o alta suita de valori, tu insa aperi  alegerea facuta de tine, pentru ca alegerile facute cu inima  isi au sorgintea in acest termen numit"pasiune", ea este exact  instinctul prim in a face alegeri, alegerea pe care o facem noi cu noi insine, este cea mai buna. Pasiunea exista in fiecare si se manifesta macar o fractiune de secunda din viata, traieste atatia ani cat  omu'  care o lasa sa se  manifeste!Ea nu simte nevoia explicatiilor si lamuririlor pentru sine si cei din jur...cand se ajunge acolo...a disparut,  asa cum bine spunea Octavian Paler:
     "O pasiune n-are nevoie de motivari.Ea nu cere neaparat sa fie inteleasa si explicabila.Dimpotriva , incepe acolo unde nu mai e nimic de explicat, sfarsind abia cand simte din nou nevoia de lamuriri"
       Asadar pasiunea are acest privilegiu de a nu putea fi judecata, si,  aici ar fi bine sa  amintesc pasiunea in dragoste, drumul pe care alegi sa mergi la un moment dat este ciudat, dar se intampla pur si simplu, nu ne propunem sa facem o pasiune pentru o anumita persoana in defavoarea alteia...si nu ne cautam explicatii, asa cum nici  iubirea nu se explica,  pentru ca nu poti  da explicatii pentru dorintele inimii tale. Poti da explicatii insa pentru faptele tale , sentimentele insa nu le poti controla, ele sunt vicioase, impunatoare, si nu le poti devia...sunt propriile lor stapane.
       Pasiunea apare atunci cand  dorintele sufletului tau, sunt rostite sau poate  doar simtite  de persoana care are aceleasi dorinte ca tine, apropos de mitul  androginului, se spune ca undeva in lume fiecare are sufletul pereche, cand il gaseste se intampla acea potrivire perfecta careia nu-i lipseste nimic, atunci pasiunea devine si mai mare iar factorii exteriori nu prea mai au puterea de-a rupe  legatura, pentru ca cei doi gandesc aproape la fel, certurile sunt neinsemnate si foarte rare e ca un puzzle, care odata imbinat nimic nu-l mai dezbina!

       Cineva spunea asa"Cand sufletul atinge fericirea absoluta, pasiunea devine o sticluta cu esenta nesecata".
             Subscriu!!

16 comentarii:

  1. Pasiunea are insa si un defect.... Nu este intotdeauna masurabila in bani. Desi de cele mai multe ori pasionatii creeaza ceva care intr-adevar merita privit, ascultat sau pipait, si care are suficienta valoare incat sa fie masurat ulterior si in bani...in Romania e cu atat mai greu sa convingi oamenii doar cu pasiunea ta. Calitatea nu-si are putere de convingere pe aceste meleaguri, nu prin ea insasi.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ai dreptate!!oamenii pasionati de ceea ce fac sunt priviti asa, ca niste fraieri.... Sa nu fiu inteleasa gresit, sunt o multime de oameni care muncesc din greu, dar fara pic de pasiune. Caci absenta pasiunii nu inseamna neaparat lene.

      Ștergere
  2. Pune pasiune in ceea ce faci. Nu te limita. Indrazneste sa visezi. Pune-ti visul clar pe hartie. Renunta la oamenii care te trag in jos. Urmareste-ti cu incredere si obstinatie visul. Cu siguranta vei reusi, orice, dar vei reusi. Ah, si cauta-ti echipa sau partenerii capabili sa valorifice ideea ta. Fie ca e vorba de bani, fie ca e vorba de a o duce la buna implinire.
    Caci altfel, timpul trece repede, si ajungi la varsta regretelor. Si la asta ne pricepem cu totii pe-aici, inca de tineri.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Da...Lili, oameni care sa puna pasiune in ceea ce fac, oameni care isi urmaresc o idee si o utopie cu obstinatie si cu sentiment, oameni care au un scop bine definit in viata (iar acest scop, la randul lui, sa fie unul nobil)… mai rar in Romanica. De fapt, mai rar in general.

      Ștergere
  3. Exista si o pasiune naturala, umana in cel mai bun sens al cuvantului – o pasiune pentru descoperiri si ce poate fi mai interesant, mai pasionant decat sa te descoperi pe tine insati/insuti? Care este adevarata ta fire – si deci care e menirea cea mai personala, cea pentru care ai fost scos din lac si te-a adus barza, aici pe planeta asta, chiar in epoca asta ciudata? (Toate epocile sunt ciudate, de altfel.)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ca orice concept important si puternic, pasiunea are origini complexe si o istorie sinuoasa – insa inrudirea sa cu suferinta, patima si patimile este evidenta...

      Ștergere
  4. Tu Olga..esti pasiunea insasi!! Faci cu atata pasiune ceea ce faci ca te-ar invidia si soarele care uneori isi ascunde razele in nori..invins de "vremea rea.."
    Ramai asa,pasiunea ta e pozitiva..e mobilizatoare..Nu simti cati sunt "pe urmele' tale..sa te asculte,sa te iubeasca,sa te aclame.... Cei care nu pot sa-ti calce pe urme...confunda pasiunea cu patima si isi fac singuri rau..

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Poate spui multe, multe adevaruri in comment-urile tale..si nu pot decat, sa-ti spun ca ma uimesti la act de bine pot sa ma simti! multumesc Marioara!

      Ștergere
  5. Pasiunea..uneori e atât de puternică încât nu o putem uita nici măcar după mult timp după ce am pierdut-o, nici după ce am îngropat-o nici după ce am construit ziduri înalte pentru a o înlătura din viaţa noastră…
    Pasiunea e cea care ne oferă dorinţa. Dorinţa e cea care ne determină să ne facem planuri iar planurile ne aruncă în luptă… O luptă din care ieşim ori învingători, ori înfrânţi, în orice caz prăfuiţi şi cu răni mai adânci sau mai superficiale. Armistiţiul, însă, e, de cele mai multe ori, faţa ascunsă a pasiunii.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Vezi despre acest armistitiu cu viata voi dori sa vorbesc in una din proximele mele emisiuni, mi-ai ridicat mingea la fileu...multumesc!

      Ștergere
  6. Eu scriu pentru ca imi place al naibii de mult sa o fac. Imi place sa folosesc cuvantul pentru a exprima CEVA; fie ca arat societatea asa cum o percep eu, fie ca poate subclasez in mod batjocoritor oameni fata de care imi manifest dispretul (nu mi-e rusine ca o fac!), fie ca impletesc cuvintele in asa fel incat sa rezulte ceva frumos, o fac cu pasiune. Scriu de placere de cand eram intr-a 5-a, si cand nu aveam Internet (blogul meu era caietul de clasa – de preferat paginile de final), am inceput cu poezii si povesti, nuvele, romane… blog, articole, lucrari stiintifice… pe care le-am pastrat pentru mine. Daca nici asta nu inseamna pasiune, atunci nu stiu ce cuvant ar putea sa descrie mai bine. Sunt dependent de scris, si ma doare undeva de clasamente! Nu imi pasa de bani (care nu pot sa spun ca ma dau afara din casa) si nici de popularitate! Vreau doar ca ceea ce cred eu – pentru ca desi nu pare, opinia fiecaruia conteaza – sa ajunga in mintile celorlalti

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Scrisul este o abilitate ce poate fi dobandita de toti oamenii, ca si fapt normal intr-o societate ce vrea sa evolueze, insa nu trebuie confundata aceasta abilitate cu pasiune de a scrie, pentru ca diferenta este uriasa!

      Ștergere
  7. Unde nu este pasiune pentru munca, nu exista loc decat pentru insatisfactie, nervozitate, frustrare, incordare. Daca esti obligat prin forta lucrurilor sa faci lucruri in mod rutinier, sa duci la bun sfarsit proiecte pentru care iti lipsesc aptitudinile necesare, daca intre asteptarile tale si ceea ce realmentente primesti de la jobul tau exista o diferenta ca de la cer la pamant, daca experienta ta profesionala de pana acum nu impartaseste nicio similaritate cu ceea ce faci in prezent, atunci este timpul sa recapacitezi.

    RăspundețiȘtergere
  8. Ne place sa scriem , e simplu: daca tot fac asta de ce sa nu si am de castigat financiar?? STIU..O SA MI SE DEA IN CAP PENTRU ASTA, dar eu vad ca pe un adevar pe care nu-l admitem. Mie imi place sa scriu si scriu, nu am blog de f multa vreme, dar daca voi ajunge la concluzia ca pot castiga, da..de ce nu? E un lucru ce-l fac cu pasiune..nu ma plictiseste..Ori un alt lucru : un cliseu de la fel : lumea e atrasa de nou, lumea e curioasa..cu cat oferi mai mult cititorului cu atat va veni si te va citi.

    RăspundețiȘtergere
  9. Salut si eu , azi cu intarziere ,ca am fost plecata, pe draga mea Olga si intreaga echipa de la Radio Papucel!!Pasiunea cu care faceti radio este atat de evidenta incat ati sadit in noi ascultatorii ..o obsesie pozitiva...Esenta pasiunii e spontana si neconditionata, ceea ce faceti voi e cu adevarat pasiune, pasiunea aceea care este insasi viata care vrea sa intre in contact cu viata! si...sunteti in contact cu noi, priviti in jur la ceea ce ati creat!!! Ne-ati creat pe noi...ascultatorii RADIO PAPUCEL

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Citesc cu intarziere raspunsul tau...dar imi place al naibii de mult! multumesc mult!

      Ștergere