Drumul spre Roman a fost superb,avem o tara minunata,natura e grozava,nu ma saturam sa admir din tren peisajele...
Trebuia sa schimb doua trenuri,unul la Dej si unul la Pascani...ei!!! dar la Pascani am avut o surpiza de proportii...Eliza, venise inaintea mea cu un nepot de-al ei...trebuia sa astept in gara o ora si jumatate si ea ,draga de ea...mi-a scurtat drumul...dar, incropise si un scenariu,adica, nepotul Elizei, trebuia sa-mi dea mana cand eu urma sa cobor din tren , sa-mi ia bagajul spre a ma ajuta sa cobor si sa ma intampine cam in felul urmator:
-Uauuuu!.... doamna Olga! va admiram la Kanal D am fost un fan al emisiunii la care ati participat...ma bucur sa am placerea de a va cunoaste personal..bla,bla,bla...
Draga de ea, nu s-a gandit ca eu sunt o tipa -atipica si fac exact cum nu fac altii, asadar,n-am coborat in partea cu peronu' ci spre partea cu gara... unde distanta de la trepte spre pamant era cam mare, dar daca au mai sarit si alti doi barbati inaintea mea...ce mi-am zis? pot si eu! ;))
Eliza privea de pe peron scena si era dezamagita ca nu-i iesise scenariul...dar, n-a avut nici rabdarea sa nu se arate, pentru ca nepotul ma urmarise si era la doi pasi de mine, putea pune planul in aplicare, dar Eliza, a sarit la gatu' meu ...m-a imbratisat si ne-am bucurat la maxim de intalnire...
Drumul spre Roman trecea prin Mircesti...si culmea ,era duminica si erau zilele Alecsandri, bardul de la Mircesti era sarbatorit cu mare fast..scena cu artistii care se desfasurau in toata frumusetea era inconjurata de multi oameni si era plin de comercianti care ofereau de toate pentru toti!
Eliza care radia de fericire! asemeni mie de altfel!...era numai zambete! :)
Cam atat pentru azi, voi reveni cu imagini din calatoria mea la Roman dar si la Iasi, unde a fost superb!
Ce pot sa spun acum e ca as repeta calatoria chiar si maine,la cat de bine m-am simtit, gazdele mele Eliza si sora ei Lica sunt doua doamne speciale, n-am cuvinte, le ador! aceleasi ganduri le am si pentru una dintre nepoatele ei, Jeni Stefanescu! o doamna in fata careia ma aplec cu respect, este o gospodina desavarsita,....si cand te gandesti ca eu tot sustineam ca sunt buna in arta culinara si ca pot sa dau lectii altora, ei...!!!................n-a fost asa!!!.... de data asta...am avut ce invata! doamna e AS in arta culinara...o sa vedeti in imaginile care vor aparea in curand pe blog!pana atunci va doresc o zi senina , magia infinitului sa va atinga sufletele! >:D<
Frumoase aceste amintiri de la casa memoriala a marelui poet V.ALECSANDRI.Am fost si eu primavara aceasta cu copilasii mei de la gradinita.In fiecare an am reusit sa fac cate o excursie de 2 zile, dar anul acesta din cauza situatiei meteriale nu a fost decat o zi.
RăspundețiȘtergere