Gand tomnatic

   

   

     M-am  trezit cu nostalgie in suflet, ma gandeam ca toti avem anotimpuri in suflet, avem nori si ploi dar si soare si senin, toamna mi se pare morocanoasa in dimineata asta, deloc rasfatata de soarele care refuza sa se arate, in ultimele zile vantul a suflat cu indarjire si a golit copacii de frunze. cred ca goliciunea lor mi-a adus si mie un gol in suflet. Imi "indulcesc" starea cu o cafea in care azi am pus mai mult zahar ca de obicei...ma bat sute de ganduri, amintiri care azi s-au napustit fara mila asupra mea... imi aduc aminte de toamnele reci dar cu confesiunile pe care le aveam cu sotul meu crosetand sperante... proiecte de viitor si parca nu conta ca e toamna sau iarna, era bine, era atat de bine!
   Imi reprosez acum ca poate nu am stiut la acea vreme sa pretuiesc  destul ce am avut...reprosurile astea sunt ca niste cioburi, iar cioburile astea imi zgarie cumva sufletul si simt amprenta lor adanc, adanc....imi lipseste mult,  prezenta lui era balsam pentru mine si azi realizez mai mult de cat oricand ca  in lumea asta inevitabil toti depindem de cineva,  sunt situatii cand nu ne descurcam singuri si chiar daca se spune ca suntem stapanii propriului nostru destin parca singuri nu  ne merge la fel de bine, azi ma simt cumva obosita de povara gandurilor, simt nevoia sa le impartasesc cu cineva pentru ca am obosit sa tac...stiati ca si tacerea e obositoare?
    Am o galerie de oameni frumosi in suflet, dar si acesti oameni au problemele lor, uneori nu pot sa-mi permit sa-i incarc cu ale mele trairi...iar exploziile astea sufletesti le traiesc cumva de una singura, fara iubire parca e vreme rea in suflet si-am invatat in timp ca ea iubirea trebuie intretinuta cu vorbe calde si gesturi tandre, dar tandretea parca si-a luat concediu prelungit, lipseste anotimpuri intregi....
    Pun punct gandului meu tomnatic si ma intreb ce va urma dupa? de regula in carti  urmeaza fraze..sau capitole, la mine  vor ramane cuvinte, sentimente tinute captive in suflet sau poate pagini goale in cartea vietii.
    Azi a fost despre tine Vasile, despre cat de mult imi lipsesti!