Sigur,ii rog si pe forumisti sa-mi lanseze intrebari,pentru ca dorinta mea este sa dezbatem la radio probleme care ii intereseaza,probleme care ii framanta,iar azi am gasit un mesaj pe acel forum de la Vlavi,o forumista draga mie,el suna asa:
"Tasha, poate că ar fi bine într-o zi să discutaţi despre "Sesizezi cât de mult te-ai schimbat?"
Şi, ca argument, ţi-aş povesti că eu eram renumită pentru veselia pe care o emanam, pentru cele peste o sută de bancuri pe care ştiam să le zic ca nimeni alta, pentru rezistenţa la nopţi pierdute şi pentru cât de primitoare de musafiri îmi era casa.
Ei, Vlavi s-a schimbat.
Şi observ asta zi de zi, cu durere, incapabilă să mai fiu aşa cum am fost.
De ce m-am schimbat? Asta e subiect pentru o altă emisiune, Tasha"
De ce ne schimbam? buna intrebare... de ce ne schimbam noi oamenii,e firesc sa se intample asa?
Viata,stresul cotidian o fi cel vinovat de toate??
Astept parerile voastre,ele sunt valoroase pentru mine,le apreciez foarte mult!
Eu cred ca vrand-nevrand ne schimbam. De ce? Pentru ca situatiile in care suntem pusi in viata de zi cu zi ne schimba. Alergatura zilnica, stresul, serviciul, oamenii din jurul nostru, societatea, toate astea ne fac sa devenim altfel.
RăspundețiȘtergereChiar ma gandeam acum o vreme ca oamenii sunt din ce in ce mai tristi, mai blazati . Nu am mai auzit de multa vreme pe cineva razand cu pofta. N-am mai vazut o comedie care sa ma faca sa rad de sa am tin de burta.
Si eu m-am schimbat si inca mult. Nu-mi mai place sa fiu aceeasi gazda primitoare care s-ar fi sacrificat si a fi stat in picioare cu orele sa pregateasca ceva bun pentru musafirii ei. De ce? Pentru ca si musafirii s-au schimbat. Pentru ca multi dintre prietenii pe care i-am avut s-au dovedit a nu fi atat de buni pe cat credeam eu ca sunt. Asa ca, am tras linie, am adunat si pe verticala si pe orizontala, mi-a dat un pic cu virgula si am ajuns la concluzia ca nu se merita sa mai fiu atat de buna, atat de vesela si atat de primitoare cu toti musafirii mei. Cand spun " musafiri" ma gandeasc la toti oamenii care intra in viata mea cumva.
Chiar sunt curioasă să aflu şi eu dacă schimbarea i-a afectat şi pe cei mai tineri, nu numai pe cei mai trecuţi prin viaţă.
RăspundețiȘtergereŞi uite, fără să vreau, am trecut şi la cealaltă întrebare, la "De ce?"
Poate pentru că m-am "risipit" prea mult, poate că mă credeam inepuizabilă, poate că, la un moment dat, mi-am dat seama că muuulţi dintre cei cărora le deschideam uşa cu bucurie nu-mi erau prieteni adevăraţi ci doar oportunişti, ori, poate, pentru că pur şi simplu am îmbătrânit.
Suntem pierduti... in labirintul in care ar trebui sa ne regasim... sa ne reintalnim... sa ne redescoperim...
RăspundețiȘtergereSa ne redescoperim... aceeasi noi de alta data... din alt decor... dintr-un alt vis... dintr-un alt timp...
Timp... tu treci mereu pe langa noi... tu nu ne esti prieten... tu nu ne schimbi... noi singuri ne schimbam...
Noi singuri ne schimbam mastile de zi cu zi....
eu zic ca ne schimbam datorita experientei de viata pe care o acumulam in timp.
RăspundețiȘtergereDupa parerea mea, omu se schimba mult sau complect dupa ce survine o trauma mare sau tragedie in viata lui. De exemplu, moartea cuiva drag in famile te poate stinge.
RăspundețiȘtergereNu te-m uitat , Olga draga , numai ca si eu m-am schimnbat.Tot ce a trecut peste mine si peste ceilalti ce au avut legatura cu mine , a schimbat multe in viata mea si personalitatea mea.N-as vrea sa insirui acum schimbarile astea , sunt multe si nenumarate ,majoritatea lor fiind lectii de viata snii ce vin si pleaca din viata cuiva.Unii au ramas si sper sa o faca pentru totdeauna , altii au venit si au plecat , insa le multumesc pentru asta , am invatat ceva de la ei.
RăspundețiȘtergereDa , categoric ne schimbam....eu una am simtit asta , uitam , apreciem , iubim , uram , lasam , uitam....ne transformam.Cotidianul contribuie la toate acestea , dar mare parte o are sufletul....Invatam mereu , accedem si urcam sau coboram....
Te imbratisez , Olga si nu te-am uitat! Cum as putea?
Buna tema ! Chiar buna ! Cred ca acesta e si "secretul" evolutiei ! Sigur ca uneori ne potem schimba in ...Trist ...alteori ne putem schimba in ...Vesel...dar orice schimbare e benefica pentru sistemul nostru de apare si pentru a putea "para" ..."loviturile" ..Vietii .
RăspundețiȘtergereSigur ca ideal ar fi sa ne schimbam doar in...Vesel...dar cum perfectiunea sta doar acolo Sus , noi cei de Jos trebuie sa invatam sa "navigam" cat mai bine pe "oceanul" Vietii .
Acum daca ma refer la mine personal , sigur ca nu am fost scutita nici eu de acest "sindrom" al schimbarii . M-am schimbat si e firesc sa fie asa ...doar am...crescut . Am devenit mai ...retinuta , am devenit mai ...atenta la ce spun si ...cui spun , mi-am "luat" o masca pentru cei ce incearca sa ma "loveasca" , ma gandesc de doua ori cand accept pe cineva in preajma mea . Fac asta dintr-un motiv foarte simplu si anume ...NU mai vreau sa sufar ! Vreau sa pot oferii sufletul , prietenia si ...umarul meu ...doar celor care consider eu ca o merita ! "Umarul" mau a fost "calcat" de multi doar in scopul de "treapta" si cam atat .A fost "calcat" de cateva ori cu "bocancii" . M-am schimbat , m-am reinventat si acum cred ca mi-e bine si "umarul " meu e oferit ...selectiv . Viata m-a facut sa fiu asa...deci...da!...m-am schimbat . O fi bine ...o fi rau ?! Nu stiu...dar mi-e bine asa ! Aaaa...si inca ceva...nu ma voi amagi ca nu ma voi mai schimba...sper eu...in ...Vesel...
Sunt naiva ...asa-i ?
Restul tacere si...stabilitate...
Trec prin schimbari ciudate in ultimul timp...Am niste probleme de comportament ... Adica, cad dintr-o extrema in alta. Acum sunt fericit si rad si ma distrez, in urmatoarele minute pun capu' jos si imi vine sa plang, pentru ca se poate sa imi amintesc anumite lucruri naspa, sau am niste vise care ma gandesc ca nu se vor implini niciodata. Parca innebunesc cand sunt respins de o fata. Ceva in mine se rupe si parca nu ma mai controlez. Ajung sa fac lucruri pe care le regret. Devin pot sa zic obsedat. Cate am facut nu mi-ar ajunge o saptamana sa povestesc. Daca ma indragostesc de o fata nu mai vad altceva in fata ochilor 24 din 24. Sunt exagerat de politicos cateodata. Ma mir si eu. Peste puterile mele de politicos in special cu fetele. Mi se intampla sa plang destul de des.. Si nu stiu un raspuns concret. Ce am?
RăspundețiȘtergereCel mai mult ma motiveaza sa vad oameni care au pornit pe frumosul drum al implinirii potentialului lor mintal, emotional si spiritual. Si, bineinteles, prima persoana la care ma uit sunt chiar eu....SCHIMBARILE MI SE PAR ABSOLUT NECESARE,ALTFEL CUM AM SIMTI EVOLUTIA NOASTRA??
RăspundețiȘtergere... bucurati-va cand va shimbati in bine,cand cu fiecare zi ce trece deveniti mai bogati spiritual!
Ce ti-e si cu schimbarile astea de atitudine!...am intalnit o fata pe un site de dating si acum la o zi dupa ce ne-am intalnit nu stiu ce sa mai cred...ea cand ne-am intalnit ,mi s-a parut a fi super incantata, facandu-si planuri unde sa ne petrecem vacanta.etc., mi-a facut si o poza cu telefonul mobil.
RăspundețiȘtergereproblema e ca ea vrut sa ne intalnim si a doua zi, dar mi-a zis ca vine si prietena ei,iar pe mine m-a deranjat acest lucru, desi nu i-am spus-o pentru ca avem totusi in jur de 30 de ani, deci nu mai suntem niste adolescenti.
de asemenea a doua zi neputand veni la intalnire [m-am simtit rau] i-am dat mesaje la care mi-a raspuns destul de sec, mi s-a parut foarte rece comparativ cu prima data.
as mai putea mentiona ca si-a updatat si profilul pe acel site pe care am cunoscut-o.
ce sa mai cred despre ea si schimbarea ei de atitudine? nu mai inteleg nimic.doar sa se fi jucat cu mine? sau nu si-a dorit niciodata nimic de la mine insistand sa vina cu prietena ei la a doua intalnire.?
sau ma mai gandesc si la o alta chestie,sper ca nu ma considerati paranoic,eu nu m-am despartit in relatii tocmai bune de fosta si am fost amenintat ca voi fi batut,etc[vroiam intr-o perioada sa fac plangere la politie] si ma tem sa nu fie o cursa ,mai ales ca dorea a doua zi sa ne intalnim in herastrau si sa stam acolo pana seara,iar herastraul ,seara are zone destul de pustii.
Cum am mai zis mi se pare destul de ciudat comportamentul ei.Voi ce credeti?
Psihologic vorbind fiecare emotie pe care o avem si este reprimata, ne poate strica echilibrul integului nostru sistem! Cris,eu cred ca ai mare dreptate,drumul spre frumos,trebuie lasat deschis,urmat fara teama,schimarile care apar cu singuranta ca sunt de bun augur...si atunci???? atunci suntem deja mai impliniti,asta e parerea mea!
RăspundețiȘtergereDaca e sa ma refer la o schimbare majora din viata noastra ,ne este greu sa ne schimbam pentru ca avem un creier lenes. Ii este mai simplu sa faca ceea ce stie deja.Suntem conditionati genetic sa respingem conditiile care ne produc tulburari emotionale. Din pacate, fiind „Homo sapiens „ avem capacitatea de a ocoli constient ceea ce ne dauneaza, ex: ramanem intr-o relatie pentru ca –l iubim si ne dorim sa fim impreuna desi lucrurile nu merg prea bine ,incercam o dieta sau tinem o dieta drastica pentru ca odata, in viitorul apropiat, vom arata "traznet" si atunci "mama-mama ce o sa ne invidieze astia" ,faci sacrificii si aduni o suma de bani sa-ti poti lua o masina „super tare” wow! cand vad vecinii masina crapa de invidie, Stii ca nu e bine si totusi o faci. ….si exemplele ar continua .Saracul creier! Tot el e de vina? Te-a pus el sa alegi conditiile care te fac "nefericit"? Asa ca, sa ne dam la o parte ochelarii de cal , sa ne asezam in fata oglinzii , macar un minut, complet onesti cu noi si ne vom da seama ca alergand dupa lucruri care nu reprezinta fericirea deplina vom invata sa ne bucuram din lucruri marunte . Stiu ca e greu in societatea in care traim dar....e singura cale. Daca vrem sa ne schimbam trebuie sa alegem constient schimbarea si sa respectam conditiile...poate pentru tot restul vietii. Noi ne schimbam viata sau viata pe noi? viata este de la Dumnezeu si El hotaraste ce se intampla cu noi.Cel mai important lucru este sa-L lasi pe el sa lucreze in viata ta pentru mantuirea sufletului. Eu cred ca viata ne este hotarata si drumul se duce spre realizarea destinului , insa daca stam degeaba , ne va duce gresit, trebuie putin sa ne miscam si noi ca sa ne fie chiar bine.
RăspundețiȘtergereP.S. Fericirea e o iluzie. N-o gasim daca o vom cauta pentru ca ea este langa noi dar nu-i dam importanta. Asa ca ,sa nu mai alergam dupa curcubee...
Dorinta fiecaruia dintre noi este sa avem o relatie fericita ,o viata buna si implinita . Acest lucru nu se poate realiza cu ajutorul magiei. Este nevoie de efort pentru a realiza acest lucru. Ar fi de vis sa avem o bagheta magica careia sa-i cerem ajutorul pentru a ne indeplini visele.Insa o viata satisfacatoare cere atentia si participarea noastra deplina.Sta doar in puterea noastra sa ne schimbam si sa ne transformam relatia cu persoana iubita in ceea ce ne dorim sa fie ,sa ne facem viata fericita .Fara sa imi dau seama am ajuns sa fac toate aceste lucruri enumerate aici in momentul in care am stabilit foarte clar ce imi doresc de la mine, ce doresc de la viata, de la partener si mai ales de la relatia mea.
RăspundețiȘtergereRebeca mermaid: Drumul spre schimbare a inceput cu mine.Astfel am ajus sa imi dau seama cu usurinta de toate greselile pe care le-am comis. Mi-am asumat responsabilitatea faptelor mele si m-am iertat pentru asta zicandu-mi in mintea mea “asta am stiut, asta am facut, data viitoare sunt convinsa de mine, de ce sunt, de ceea ce pot si cum pot fi”.Mi-am promis mie insumi ca nimeni nu va mai reusi sa imi faca rau vreodata, promisiune de care cu siguranta ma voi tine.Am realizat ca eu sunt cea mai importanta persoana pentru mine. Partenerul din viata mea trebuie sa imi faca viata mai frumoasa decat pot eu sa mi-o fac.Sunt fericita, ma simt bine cu mine, imi place ce fac si cum sunt.Ma iubesc pe mine, am ajuns in final sa realizez ce inseamna asta. Acum stiu ce inseamna cu adevarat o relatie de familie .
Totul se schimba , totul.. si fierul rugineste si se uzeaza, lemnul putrezeste...si noi nu mai suntem noi...
RăspundețiȘtergereIntotdeauna m-am gandit daca de-a lungul timpului eu sunt cea care m-am schimbat , sau cei din jurul meu sunt cei care imi arata alta fata ....
RăspundețiȘtergereSi nu ma refer la cei pe care i-am cunoscut recent , ci la cei care fac parte din viata mea de foarte mult timp ...
M-am intalnit zilele trecute cu o fosta colega de munca , pe care nu am vazut-o de mult timp .....Femeia imi vorbea si eu cautam sa descopar in trasaturile maturizate , in femeia serioasa si cu parul albit , pe fata tanara , vesela si plina de energie , de acum 20 de ani ....
Ea vorbea si eu ma miram in sinea mea cat de putin regasesc in acea doamna din fata mea , pe fosta colega alaturi de care am petrecut vreo zece ani ....
Si , brusc ....mi-am dat seama ca si ea ma privea ciudat si probabil ca isi spunea acelasi lucru despre mine ....
Obisnuiam ca atunci cand ne intalneam sa ne spunem cele mai noi bancuri auzite si sa radeam pana ne dadeau lacrimile ...acum , stateam doua femei fata in fata si vorbeam despre necazuri , reusite , sperante pierdute , boli , morti .......
Ne schimbam noi , sau se schimba doar spatiul, timpul ...????
Schimbarile renasc schimbari. Din punctul meu de vedere, schimbarile se implunesc atunci cand am cosnumat tot ce aveam de consumat dintr-o anumita perioada. De ce sa fie rau in a ne schimba?
RăspundețiȘtergere