Emotii

     Spunea cineva candva ca emotiile sunt ca banii, adica cu alte cuvinte sunt slugile noastre, pentru ca refuz sa cred ca  noi suntem sclavii banilor si a emotiilor cand  de altfel atat banii cat si emotiile ne slujesc, ar fi pacat sa lasam sa sa fie invers situatia...de ce spun asta? pentru ca emotiile sunt emise de mintea noastra, sufletul nostru e locuit de iubire, ca asa ne-a setat El...si de multe ori nu am genunchi suficienti sa-i multumesc pentru ca iubirea e ca un bumerang, o trimiti spre univers si se intoarce inapoi spre tine.
   N-am spart tipare niciodata, dar am incercat sa ajung la inima celor care ma ascultau la radio, am fost atenta la versuri, la cantece si la tot ce primeam pe  subiectele dezbatute de mine pe radio, asa am cunoscut oameni speciali, care mi-au dat emotii la fiecare intalnire cu gandurile lor...radioul a fost pentru mine o scoala spirituala in care eu m-am format si m-am reinventat cand am simtit nevoia unei schimbari...au fost si ganduri negandite daca pot sa le numesc asa, dar si nerostite dar simtite, ei, bine!!! ele s-au transformat in munti de emotii...si uneori este o adevarata arta sa le poti escalada. Nu pot "cuantifica" si tocmai de aceea le numesc metaforic asa...munti, dealuri , ape, campii ..adevarat" relief" sufletesc! de multe ori m-am ratacit in labirintul intrebarilor in emisiunile mele, tocmai pentru a va cunoaste mai bine dragii mei, si nimic nu e intamplator, mereu simteam ca va intind rabdarea la maxim si multumeam cu plecaciuni de fiecare data...pentru ca ma intreb retoric: cum ar fi fost discursul meu fara feedback-rile voastre?
    Uneori cred ca  bunul Dumnezeu are un plan cu fiecare dintre noi, insa mai cred ca si  ideea ca tot ce se naste are si un sfarsit, e valida... tocmai de aceea  apreciez din suflet pe toti cei care m-au iubit si mi-au trimis mesaje emotionante pe FB sau pe telefon sau pur si simplu pe chatul radioului,  n-am suficiente brate sa-i imbratisez si sa le spun ce mult au contat pentru mine, multumesc  tuturor, chiar si celor care m-au hulit din orgoliu  pentru ca si ele, hulirile au avut impact pozitiv cumva  asupra mea, pentru ca am inteles ca  nu le-am fost indiferenta...pentru ca nu dai cu pietre decat in copacul cu roade, nu-i asa? ;) stiu si eu? uneori simt ca sunt prea naiva sau prea inteleapta pentru lumea asta..dar si o stare si alta o definesc pe cea care sunt acum si de care nu ma rusinez - Olga Morar! si daca azi m-am jucat putin cu logosul meu natural( nu imbunatatit cu softuri..!! cum spunea cineva...lol!! rautaciosii astia...) e pentru ca am avut parte de emotii si trebuia sa le impartasesc cu cei care mi le-au creat! si daca am dat  azi "on" pe butonul sufletului meu e pentru ca va iubesc iar viata mea este un etern exercitiu de iubire, sinceritate si recunostinta!..si as mai vrea sa spun ceva..sa nu uitati ca intalnirea cu un om, o situatie , o intamplare pe care o traiesti  iti poate schimba sirul vietii! Intalnirea cu auditoriul pe mine m-a marcat pe viata!

Oamenii pozitivi din viata mea

 

 Azi am facut o balanta  daca pot s-o numesc asa, sau mai bine spus o retrospectiva a vietii mele  din ultimii 10 ani si ce credeti?s-au perindat prin mintea mea evenimentele si intamplarile traite  incat pur si simplu parca am simtit emotia  acelor momente, important este altceva insa, am ajuns la o concluzie ca Dumnezeu mi-a scos in cale foarte multi oameni frumosi in aceasta perioada care mi-au adus mult bun si mult frumos in suflet, care m-au motivat pur si simplu sa pot merge mai departe, cap de lista este Camelia Andrei, prietena mea din Italia, ea m-a ajutat sa-mi reformulez personalitatea, pentru ca realizasem dupa moartea sotului meu ca oamenii nu sunt chiar ce par a fi...sunt manati si de interese, lucru care pur si simplu m-a descurajat pentru ca pe foarte multi ii considerasem prieteni.
    Am intalnit si oameni care m-au facut sa visez pur si simplu, asa cu ochii deschisi, dar poate ca si visarea aceea a fost benefica vietii mele chiar daca eu poate am asteptat concretizarea acelor vise... important in acest caz e ca mi-au dat doza de optimism de care aveam nevoie si m-au facut mai increzatoare in fortele mele, de cativa  dintre acestia ma simt si acum legata sufleteste chiar daca...
   Cert este un lucru, bagajul meu emotional este divers dar nu m-am centrat pe esecuri niciodata, chiar daca unii mi-au furat naivitatea cu care am crezut in frumusetea lumii, nu ii urasc pentru ca in viata reala nu exista reciprocitate ca in scenariile din filme si apoi fiecare dintre noi are libertatea de a-si arata devotamentul si iubirea asa cum o simte, in stilul propriu, nu poti impune sa fi iubit asa cum iubesti tu!
    N-am avut niciodata dimensiunile 90-60-90, dar am avut o oglinda in ochii prietenilor mei, ei au fost oglinda mea, datorita lor am aflat ca sunt curajoasa, ca  sunt ambitioasa, ca sunt inteligenta, ca sunt frumoasa (scuzandu-mi-se lipsa de modestie...!!! ) n-am cautat niciodata contraargumente sa-i contrazic ca nu mi-au permis asta ( consider ca ar fi fost o conduita de risc...desi , ma rog asumarea riscurilor este o cerere continua altfel n-ai cum sa mergi mai departe)... si bine au facut! ca asta m-a facut sa ma simt mai sigura pe mine, sa ma simt mai bine in pielea mea!
    Interactiunea mea cu persoane negative  incerc s-o minimalizez pentru ca nu e vina mea ca ei nu stiu sa-si gestioneze viata, de ce spun asta? pentru ca am incercat uneori sa ma apropiu de ei cu dorinta de-ai face mai buni, dar asta s-a intamplat doar temporar, foarte repede am realizat ca si-au dobandit anumite obisnuite care au avut un caracter repetitiv si atunci merita sa te lupti cu morile de vant? categoric nu!
    In viata mea  au fost si persoane precum Carmen si Costy din Franta care m-au facut de multe ori sa rad pana la epuizare, sunt oameni plini de viata, cu zambete largi si multa pasiune m-au dus in zona de confort spiritual de care avem atata nevoie uneori... tuturor oamenilor frumosi din viata mea le doresc multe momente de gratie, pentru ca acelea sunt momentele cand Dumnezu intervine in viata noastra si ne deschide drumul spre bine si frumos, iar viata lor sa fie ca un copac cu flori!!!

Mariti doza!

   

     In timpul emisiunii de astazi mi-am amintit de toti cei care au fost alaturi de mine in momentele in care mi-a fost foarte greu...tocmai de aceea am pus intrebarea  cu masura iubirii, cand si in ce momente o simtim?
    Bogatia noastra a teranilor este sufletul, prin el  putem masura ce dam si ce primim in schimb, devenim mai intelegatori, si reusim pe zi ce trece sa fim mai buni decat azi...nu trebuie sa uitam ca suntem facuti din iubire, traim pentru a primi si a darui iubire pentru ca altminteri am fi pustiiti...
    Cand spun de daruit nu ma refer la averi, la bani...personal, pot spune ca am si nu ma pot bucura de ele fara iubire, pentru ca doar dragostea poate sa" umfle"panzele sperantei si sa duca corabia la mal....
     Un intelept a spus ca cel mai bun medicament este iubirea, intrebat fiind :
      - Si daca nu merge? el a raspuns asa:
      - Mariti doza!...
     Bun raspunsul...asta incerc sa fac si eu zilnic, sa maresc doza! pentru ca fara dragoste dansul vietii mi se pare o corvoada iar muzica un zgomot pur si simplu!!sufletul se imbraca cu mangaiere cu bunatate si iubire doar asa poti sa simti dragostea...pentru ca ceea ce nu iubim nu putem cunoaste, ceea ce nu putem pretui nu putem avea....incerc sa vad lucrurile mai simplu, sa nu le complic... vreau sa sper, sa  iubesc si sa zambesc!
     Nu uitati ca o vorba buna nu costa nimic, este insa cel mai bun cadou!...fiecare suflet pentru un alt suflet este o lume ascunsa....dar de multe ori iti da puterea sa mergi mai departe!Oamenii frumosi nu sunt intotdeauna buni dar oamenii buni sunt intotdeauna frumosi!
     Apreciez si pe unii si pe altii...adica si pe cei buni si pe cei rai, oamenii frumosi mi-au daruit amintiri dragi, oamenii rai m-au invatat cum sa lupt cu viata....tuturor le multumesc!