In viata ne este dat sa dam si peste ingeri dar si peste demoni, riscam uneori totul pe o aruncatura de zar, gandindu-ne ca poate de data asta va fi bine, intalnesti oameni care crezi ca te completeaza, ca au exact ceea ce tie iti lipseste, crezi in continuare ca exista si castig nu numai pierzare, te joci cu soarta pur si simplu!am mers ca racul o vreme ..un pas in fata doi inapoi, e greu sa poti sa crezi ca mai poti sa fii pe primul loc in viata cuiva, tocmai de aceea am uitat cum e sa te astepte cineva cu bratele deschise, sa se bucure de prezenta ta si sa-ti spuna cat de mult insemni tu pentru el, sa te mustre placut, elegant cand simti ca o dai in bara, ca deh!! toti trecem prin astfel de momente!...sa simti implicarea, deferenta lui! Atunci cand suferim uitam sa ne amintim ca exista si viitor nu numai trecut, azi asta am facut ...si ma simt infinit mai bine!
Multumesc Lui ca a fost langa mine in cele mai grele momente ale vietii...ca m-a lasat sa ma opresc pentru un timp si sa imi pun ordine in ganduri si in suflet!
Multumesc prietenilor care au stiut sa-mi dea suturi ca eu sa pot merge mai departe!
Trecutul este precum un tren, care a plecat deja din gara. Viitorul, este un vis, care inca nu se stie daca se va implini. Prezentul este un dar al vietii. Din acest motiv este bine sa traiesti, sa simti, sa gandesti in prezent, avand sperante de viitor si utilizand experienta trecutului!
RăspundețiȘtergereVreau sa vorbesc despre viata, despre ce reprezinta si despre ceea ce este ea defapt.
RăspundețiȘtergereDar cu ce sa incep, cum sa o definesc? Singurul lucru care-l stiu cu siguranta e ca
se scurge. Se scurge in neant...spre moarte. Daca te intreb: "Ti-e frica de viitor?" imi vei
raspunde mirat ca "nu", dar daca o sa te intreb "Ti-e frica de moarte"...privirea ta o sa ramana
blocata,iar vocea ta tremuranda va sopti..:"Da". De ce? ma intreb deseori, de ce oamenilor le
este teama de moarte, de ce nu constientizeaza ca este unica certitudine a viitorului nostru?
Omul...o fiinta ...de neinteles.
Viata este doar momentul in care lumina a fost pentru prima data absorbita de trupul si
privirea noasra, este doar acel moment suprem in care inghtim pentru intaia oara aer. Din
momentul acela toti avem un viitor: moartea, fie ca vrem sau nu, fie ca ne temem sau nu.
Cu timpul mai dobandim ceva la fel de cert ca viitorul: trecutul. Din pacate chiar daca el,odata
cu viata, se scurge si ramane in urma nostra, multi il nega, multi isi neaga trecutul...le este
teama sa recunosca faptul ca, intr-un moment erau altfel. Fara trecut nu existi, deoarece el tine incuiate
cu cheia cerului cele mai dulci fructe ale vietii: Amintirile. Chiar daca in ele sunt inglobate
iubiri apuse, rani neinchise, suferinte amare, chiar daca regretam secvente ale acestuia, chiar
daca ne incendiem sufletul cu lacrimi cand ne intoarcem in camera amintirilor, nu avem cum si nici
de ce sa le Negam. Sunt in urma noastra dar vor face vesnic parte din prezentul si viitorul nostru.
Da intradevar, greu de spus.Nici nu scapi de trecut si nici nu stii ce viitor de asteapta.Dar speranta moare ultima
RăspundețiȘtergere