Un gand matinal

 

      Se spune ca femeile sunt ca un palat, in interiorul carora gasesti dragoste, respect, fericire, intimitate, bunatate, sinceritate, naturalete si doar trebuie sa gasesti cheia potrivita pentru a deschide acel palat...
    Odata ajuns acolo incepi sa o descoperi zi cu zi, simti cum te imbogatesti cu putin din frumusetea ei...o astfel de femeie este si buna mea prietena Camelia Andrei, sensibila, blanda si cu multa afectiune,  nu se gandeste niciodata ca ofera mult prea mult, este genul acela de femeie care daca ai patit ceva te mangaie delicat pe fata si-ti spune ca orice problema se poate rezolva...putine femei reusesc sa te lase gura casca in clipa in care fac un gest, un gest care iti place la nebunie si care te marcheaza prin simplitate, frumusete si naturalete.
     Ieri spre exemplu, am stat o ora la posta sa poata trimite niste bani cuiva care se afla in imposibilitate financiara...si ce crezi? persoana respectiva nici macar nu a dat un telefon sa spuna multumesc ca mi-ai dat o mana de ajutor...am ramas dezamagita, cum poti sa fii asa? cum poti sa nu multumesti cuiva care te ajuta neconditionat, cand simti ca-ti fuge pamantul de sub picioare?
    O astfel de femeie optimista si mereu cu zambetul pe buze, te accepta asa cum esti, cu stangaciile si cu slabiciunile tale, nu vrea sa faca din tine altcineva, te vrea chiar si pentru tampeniile pe care le spui la un moment dat si de care ea se amuza copios, este intelegatoare si are incredere in oameni, poate aici as spune eu ca greseste cateodata, dar, pentru ca la capitolul incredere ne cam asemanam, ne cam meritam soarta...(vorba unui amic...intr-un comment la un articol de pe blogul meu! ) ca atare ne asumam atitudinea si suportam consecintele.
    Ce vrea ea in schimb? foarte putin! vrea sa fie utila, vrea sa fie acolo pentru tine, trebuie sa o faci sa simta ca ai nevoie de ea, nu vrea nici mai mult nici mai putin decat o imbratisare calda si un prieten/a adevarata si  daca este cazul sa o sprijini atunci cand si ea are momentele ei de cumpana, atunci are nevoie de cineva care sa o ajute sa se innece in euforia clipei si visul momentului....pentru ca hai sa o spunem pe cea buna si dreapta, ce alte bucurii mai avem de la viata?
   Si acum o intrebare pentru voi...ati intalnit astfel de persoane???
    Daca da, merita pomenite in blogurile voastre, iar daca inca nu ati gasit, incercati sa le gasiti,,nu uitati insa ceva nu porniti din start cu ideea ca ele NU EXISTA, pentru ca atat timp cat nu crezi in existenta lor, nu ai cum sa le gasesti, suntem diferiti si dorintele noastre sunt diferite, exista femei care au mult de daruit , depinde de noi sa stim ce vrem si sa o gasim...eu una ma declar multumita ca am astfel de prietene, ca pot sa ma laud cu ele si pot fi mandra ca fac parte din universul lor!
   Promovati astfel de persoane, protejati-le, pentru ca altfel vor ajunge sa fie pe cale de disparitie, dar nu-mi pierd speranta  ca mai exista si oameni adevarati si ca se vor gasi unii pe altii, vor gasi prietenii de cursa lunga asa cum am gasit eu..."activati "asadar bunatatea din voi si sigur bumerangul isi va face datoria!nu uitati ceva: nimic nu se compara cu aceasta euforie a iubirii fata de semenii nostri. Este singurul "drog" legal, dar si cel mai puternic!!!

Usi inchise

 

     In drumul vietii gasim usi deschise dar si usi inchise, usi cu lacate pentru care incercam sa gasim cheia potrivita, nu e simplu deloc, pentru ca ce ne asteapta dincolo de usi uneori ne da peste cap toate nazuintele, le inchidem  cu un gust amar sau pur si simplu ni se trantesc in nas  la foarte scurt timp dupa ce le-am deschis...
     Am incercat si eu sa deschid o usa, o usa care mi s-a parut stralucitoare, dar la scurt timp am vazut ca era doar o poleiala amagitoare pentru ca am gasit multa dezamagire, dar vina a fost a mea am facut ca si in povestea cu fata babei si  a mosneagului, am ales ce mi-a furat privirea fara sa ma gandesc ca dincolo de usa sunt lei paralei si zmei cu 3 capete!
     Mai sa fie! usile astea n-ar putea avea un vizor? sa vezi merita ori nu merita efortul de-a deschide usa? sau macar acolo unde se gasesc "jivine" sa fie puse grilaje din fier sa nu le poti deschide usor, mai ales ca ultima usa pe care am deschis-o m-a facut sa nu-mi mai doresc sa mai caut ...sa cred ca mi-a ajuns!
     Trebuie insa sa recunosc ca am avut placerea sa gasesc si usi in spatele carora am gasit oameni deosebiti, oameni care m-au facut sa am mai multa incredere in mine, oameni care m-au motivat, acele usi  vor fi mereu in mintea mea pentru ca m-au facut sa vad  prin alta perspectiva viata, celelalte vor fi usi care vor duce spre uitare....si nu le voi mai  deschide niciodata!


Sursa imagine:http://culoriledinsuflet.blogspot.ro/2014/01/din-poeziile-gabrielei-inchis.html

Promit...

 

     Am ascultat azi o piesa a Paulei Seling  care  m-a induiosat  pana la lacrimi
merita ascultata cap - coada -   Promit.  de aici au pornit si gandurile mele, promisiunile mele...
    Drumurile vietii sunt pline de invataminte, pline de lectii minunate si sigur ma refer in primul rand din punct de vedere spiritual, una din cele mai  bune lectii e sa intelegem ca in calatoria asta, in fascinanta calatorie a vietii  nu trebuie sa calatorim singuri, El ne scoate mereu in cale oamenii potriviti, chiar daca uneori pentru un timp mai scurt, dar acel timp chiar daca nu e foarte indelungat inseamna  pe undeva castig...pentru ca poate am reusit sa inabusim dureri, sa depasim perioada in care  visele sfaramate si nerealizate au fost sechestrate, indepartate chiar, si s-a incercat o depasire si poate usor-usor s-a gasit cararea spre drumul  care duce la implinirea sufleteasca.
     Drumul are si urcusuri si coborasuri, mai dam si in gropi, ne scuturam si mergem mai departe, dobandim experienta si incercam pe cat se poate sa nu mai recidivam, sa nu uitam de justitia divina si atunci drumul poate deveni mai sclipitor, mai plin de viata , de iubire, de muzica si de lumina!
     Promit sa-mi redefinesc propriile valori, scopuri, obiective...am motivatia interioara si am realizat ca poate exista o "varianta imbunatatita" a Olgai si ...da!!! sunt gata sa traiesc la alte cote bucuria vietii! n-am sa uit insa niciodata insa de cei care mi-au incalzit inima cu dragostea lor si in momentele mele de tristete au facut sa-mi tresalte sufletul de bucurie, mi-au adus  zambetul pe buze, am avut parte, har Lui  pana acum de oameni care mi-au dat mereu motive sa fiu fericita, promit sa nu-i dezamagesc in  hotaririle pe care le voi lua!
 Atata timp cat exista iubire in jur (orice fel de iubire) ....TOTUL VA FI BINE!!
     Pentru oamenii care m-au inspirat, care m-au provocat  la modul stimulativ, un mare - Multumesc!

1 Noiembrie - Ziua Mortilor sau Luminatiile in Ardeal

    

      Avem cu totii mortii nostri, mergem la mormintele lor, spunem o rugaciune,aprindem lumanari si punem flori.La randul nostru si noi vom fi mortii cuiva.In ziua de  1 Noiembrie,mai ales in Transilvania,oamenii sarbatoresc Ziua Mortilor.
      Mergem la cimitir,amintindu-ne de cei dragi care au plecat departe, acolo, ne gandim oare la mormantul nostru va veni cineva sa puna o lumanare,o floare? ... In aceste zile cimitirele sunt iluminate de mii de lumanari si de candele si sunt animate de rudele decedatilor care participa la parastase sau se roaga pur si simplu langa mormintele celor trecuti la viata de veci.
      Azi merg la cimitir la  mormintele mamei  si sotului meu....ei sunt ingerii mei pazitori...
        D-zeu sa-i odihneasca-n pace... ei imi lumineaza pasii in momentele mele de cumpana! 
      Pot   spune insa ca ingerii sunt si aici pe pamant, intr-un numar mai mare ca oricand, pe masura in care stim sa fim buni cu cei din jurul nostru. Ne aduc calauzire si confirmari, dar mai ales ei ne aduc aminte de iubirea care exista in fiecare dintre noi. 
      Daca Halloween-ul devine tot mai popular, in dauna sarbatorilor traditionale... aparatorii traditiilor ardelenesti se aduna in cimitirele transformate in adevarate galaxii palpaietoare, formate din miile de lumanari aprinse pe lespezile reci ale mormintelor, printre crizantemele toamnei. In acest fel, Moartea, experienta tragica prin care este obligat sa treaca fiecare individ, se umanizeaza.

Frumusetea naturii balsam pentru frumusetea sufletului

   
    Victor Hugo  spunea ca "Frumusetea naturii este egalata numai de frumustea sufletului"cand intalnesti cele doua coordonate concomitent ma intreb daca poti sa fii altfel decat fericit/a?
    Plimbarile prin parcul secular din Moneasa sunt  adevarata  sanatate,  alei umbroase si ingrijite (maturate zilnic frunzele moarte) multe flori si iarba verde tunsa proaspat , locuri de joaca pentru copii, te indeamna sa o iei la picior in fiecare zi...si sa petreci zilnic ore frumoase si relaxante!
    Am evadat din zbuciumul cotidian pret de cateva zile si mi-am incarcat bateriile, mi-am umplut sufletul cu frumustea  naturii care s-a lasat descoperita pas cu pas...relaxare totala, fosnetul padurii, susurul apei curate ca lacrima, soarele care ti-a incalzit pasii si te-a indemnat sa te bucuri de neasemuita frumusete a locurilor...e minunat! e atata liniste ca iti auzi si gandurile, si apoi cum sa nu le impartasesc cu voi, ar fi egoism curat din partea mea! Am tanjit dupa munte, marea o vazusem in vara, dar muntele parca te inalta sufleteste, te simti mai aproape de cer si de EL!
    N-am indraznit sa urc pe munte, o afectiune la piciorul stang  ma face sa privesc muntele doar de la poale dar admir cu nesat frumustea creatiei divine, si zic ca binecuvantati sunt cei care se pot bucura zilnic de astfel de frumuseti, cred ca si bunatatea sufletului locuitorilor de aici e pe masura frumusetii naturii...
     Departe de lumea dezlantuita, de praf si zgomot  de tot felul  in mijlocul naturii este locul ideal sa redevenim noi insine in modul cel mai natural si firesc!Am avut parte de 10 zile frumoase, in care am uitat de toate, m-am incarcat cu linistea si frumusetea naturii, trosnetul vreascurilor de sub pasii mei, ciripitul pasarelelor au fost muzica ideala pentru sufletul meu dornic de o pace profunda cum numai natura ti-o poate oferi...
    Am imbratisat si eu un brad falnic, sa fur din energia lui...nu poti sa nu te opresti si sa admiri noianul de frumusete care o intalnesti la tot pasul, muzica dumnezeiasca a apei din raul din apropiere ma  ideamna sa ma opresc din scris si s-o iau din nou la picior... O dupa-masa linistita si odihnitoare tuturor!
  

Avantajele singuratatii

 

     In cei 8 ani de siguratate am ajuns la  niste convingeri care se pare ca au contribuit intr-o anume masura la pastrarea  statutului de femeie singura,...daca initial mi s-a parut ca universul meu s-a terminat atunci cand sotul meu a plecat in lumea celor drepti,  cu ajutorul Lui am inteles ca viata mea trebuie sa mearga mai departe, ca independenta  te solicita mai mult dar ai satisfactii maxime pentru ca realizezi ca le faci cu puterile tale, lucru care te face incredibil de puternica, deciziile si alegerile pe care le faci sunt ale tale, daca gresesti iti asumi greseala iar daca izbandesti te bucuri de reusita,  foarte adevarat insa ca nu poti sa dublezi bucuria impartasind-o  partenerului...vorba unui amic care spunea:supararea in doi e injumatatita iar bucuria dublata!
   Tot ce spun acum a potrivit faptului ca n-a fost alegerea mea sa fiu singura, singuratatea a aparut fara vointa mea , am acceptat-o cu greu dar cu aceeasi greutate cred ca as renunta la ea...n-as sta insa pe ganduri daca as intalni o persoana care gandeste ca mine, as prefera o relatie cu o persoana care sa ma convinga ca solitudinea este doar o stare de neimplinire si asteptare...
   Intr-o relatie trebuie sa mai faci si compromisuri ca ea sa functioneze, ba chiar sa induri insolenta barbatului, pe cand singura ai posibilitatea sa explorezi  mai mult sa te relaxezi si sa-ti dezvolti  formatia intelectuala....n-am cedat tentatiei de autocompatimire asa cum vad ca fac unele persoane singure, ci am realizat ca sunt in compania unei persoane foarte importanta - cu mine insami!dar totodata solitudinea  m-a invatat ceva - sa fiu mai toleranta, mai deschisa, si mai apta pentru relatiile cu cei din jur...ma plac asa cum sunt si am invatat sa ma simt bine cu mine insami si nu sunt dezamagita de faptul ca prezumtivul partener nu observa si nu apreciaza cum as dori potentialul meu.
     Exista insa si pericole care te pandesc in siguratate,  socializarea in delir pe Facebook, sau pe alte site-ri de dating  nu-ti aduc mereu multumire, dai peste personaje care  nici pe departe nu sunt ceea ce pretind a fi...insa liberul arbitru e la putere, si te ajuta sa definesti arta de a dori! sau mai bine spus te ajuta sa te redefinesti, sa creezi lucruri, drumuri, vise, senzatii unice...  insa nu neg nici faptul ca  momentele  de singuratate te fac sa apreciezi si sa observi cat de mult conteaza o prietenie, un om langa tine, un suflet de catzel, un zambet de copil…esenta vietii este in oameni, natura si iubire!

Duminica la Moneasa

     M-am trezit cu un sentiment ciudat, somnul mi-a fost bantuit  de vise si chiar daca nu-mi freaca mintea niciun gand mai abitir m-am apucat de scris potrivit faptului ca pofta vine mancand...deci si ideile pe timp ce scriu...
     Sunt singura aici si e foarte multa liniste, imi "tiuie "in urechi linistea de la Moneasa, nu prea se potriveste cu firea mea, fire care mereu are in cap proiecte, si le concep in timp ce-mi beau cafeaua de dimineata, ei bine asta e problema aici...ca musai sa astept o ora cand se deschide  restaurantul sau barul  la doi pasi de pensiunea la care sunt cazata... puteam foarte bine sa cumpar cafea instant si sa o beau la camera, chiar ma documentasem legat de asta ca deh! stiti ca circula mitul cum ca ness-ul este otrava curata...nu! gresit! ness-ul este o cafea tare fara apa, cafeaua concentrata este inghetata in cateva secunde, maruntita si deshidratata ba mai mult ea are un rol important asupra capacitatii de concentrare mentala, ajutandu-ne chiar sa facem performanta in diferite activitati intelectuale, dar stai!! nu te baza numai pe cafea sa ajungi la vigilenta si inteligenta pe care o doresti, mai sunt si alti factori!
      Cineva imi spunea ieri pe messenger, esti mereu plecata, iti place asta? da! imi place imi place sa gasesc senzationalul din locurile prin care trec,  asta ma incarca si ma descarca, imi dozeaza energia de care am nevoie sa simt ca traiesc cu adevarat. O alta intrebare care mi s-a pus a fost - de ce te-ai dus singura? simplu! nu ma sperie singuratatea, m-am obisnuit cu ea ...la inceput nu mi-a fost usor, pentru ca singuratatea ne sperie atunci cand vedem in ceilalti o posibila salvare a problemelor noastre. De fapt linistea noastra se gaseste numai si numai in noi insine, viata mi s-a schimbat si mie cand am inteles cu adevarat acest lucru, ce-i drept mi-a cam luat ceva ani dupa moartea sotului meu, dar mi-am educat creierasul si el acum vede altfel lucrurile...ba mai mult acum vad beneficiile singuratatii, dar despre asta prefer sa vorbesc intr-un alt articol!
     E intuneric afara, nu cred ca s-a trezit nimeni in hotel....ascult linistea si  constat ca nimic nu ma bruiaza nici macar amintirile despre trecut sau  detalii despre viitor si apoi de ce mi-as seca creierasul cu lucruri care nu exista cand e mult mai la indemana sa privesc la cum imi este acum? sunt in viata, sunt sanatoasa (ma cam sacaie un genunchi..dar sper sa rezolv si asta aici la Moneasa...) fac ce-mi place, nu ma plang ca mi-ar lipsi ceva cu alte cuvinte - sunt bine si ma intreb de ce as  alunga acest bine pentru ceva ce nu exista!?
     Azi e cea mai lunga zi din an are 25 ore, in noaptea aceasta am trecut la ora de iarna, ora 4 a devenit ora 3, e Duminica- 26 octombrie  si e sarbatoare - Samedru cum se stie la sate sau Sf.Dumitru, se spune ca asa cum va fi ziua de azi va fi iarna care incepe odata cu aceasta zi, de-i vreme aspra va fi grea iarna, dar sa speram intr-o zi frumoasa!
    Celor care poarta acest nume Dumnezeu sa le dea sanatate si liniste in suflet. Sa li se implineasca visele si sa se poata  bucura de tot ce au!