Fiind de ceva timp la microfonul unui radio, mi-a fost dat sa aud si sa vad multe...dar sportul asta a luat o amploare extraordinara in ultima vreme, toti isi dau cu parerea ...ca li se cere ori ba parerea esti nevoit sa inghiti tot ce auzi, suntem un popor vocal frate! noi le stim pe toate!!! unii dintre noi ne umflam in penele moralitati si sub apanajul asta nu acceptam parerea altora...stai asa fratioare, ca nimeni nu detine adevarul absolut sa te bati mereu mon cher pe piept ca le stii pe toate! ...dai in parerita cronica si ne sufoci pur si simplu!! sau te sufoci la un moment dat!
Nu ne mai respectam intre noi, nu mai avem rabdare sa ascultam pe celalalt, dam in cap din prima si o tinem asa, ne aprindem la prima scanteie si daca cineva mai pune paie pe foc...ala esti!! te arde ca lumea! ma intreb si eu retoric ...oare cui foloseste ca ai tu dreptate si incerci cu tot dinadinsul sa-mi arati mie acest lucru? M-am saturat de flecari si clantai care mereu se dau desteptii lui peste prajit! e adevarat ca dreptul la libera exprimare apartine tuturor, dar unii prea si-l exercita, au ochiul critic si intransigent, nimic nu le scapa, destepti foc...priceputi la toate, la politica, la femei, la fotbal la bucatarie, la radio....la muzica....au ajuns formatori de opinie pe chaturi, pe forumuri, pe site-ri incat datul cu parerea de la vladica pana la opinca ar trebui declarat sport national!
Suntem noi latini si sangele nostru fierbinte provoaca logoree nu doar efuziuni erotice?...sau cum sa-mi explic? ma ajuta cineva?? eu stiu o vorba veche..cand doi iti spun ca esti beat ...du-te domnule si te culca! Sau esti gansacul cu doua capete si nu stiu eu?
Pentru unii poata sa para insignifiant ce voi scrie in acest eseu, pentru mine inseamna totul, da! iubirea inseamna totul! pentru anumite persoane inseamna putin ce ofera, pentru mine inseamna enorm sa simt ca sunt iubita, o zi de iubire impartasita la maxim poate insemna uneori un an. sau poate chiar ani!
Nu ma refer la iubiri virtuale, ele vin asa cum pleaca, masturbatorii de pe Facebook sunt de actualitate, labari care vand praf de iubire adevarata in ochii tutelor care pun botul la vrajeala lor de doi bani, exploatandu-le prostia si mai apoi laudandu-se ca i-a oferit un orgasm pe web...misogini care baga toate femeile in aceeasi gramada...ci la acele reale....unde iubirea e decantata, lipsita de orice farama de interes meschin, e pura ...si simti ca vrei sa fii cadoul lui/ei pentru anii ce vor urma, vrei sa te daruiesti pur si simplu! sa faci pariu pe iubire si sa te lasi castigata!...nu stiu daca exista o limita a normalului, sau daca exista, ce inseamna si cum o definim cand e vorba de iubire, stiu doar ca iubirea poate depasi orice limite, se poate ajunge la trepte dementiale atat timp cat ele sunt acceptate de ambii ....se spune adesea sunt nebun/a dupa tine! unii nu constientizeaza ce inseamna asta, nu realizeaza ca insemn enorm de mult pentru partener ca pur si simplu sunt perechea visurilor lor! Cand un barbat te apara atunci cand toata lumea e cu critica pe tine, in seamna ca te iubeste! pastreaza-l dom-le ca nici nu stii ce comoara ai langa tine!nu toti barbatii fac asta, nu toti verbalizeaza, dar sentimentele oglinda sunt graitoare, vorbesc de la sine ...vezi in celalalt lumea ta!
Se spune ca iubirea este o celula stem, cand ajunge la cel care are nevoie devine un adevarat panaceu, te vindeca de toate relele, unii au nevoie de cuvinte iubitoare (ma aflu printre acele persoane....!) fiecare cu "fractura" lui, dar pentru mine iubirea acopera un gol, o lipsa, o nevoie, e magica, este acel paradis ad-hoc care te cuprinde oriunde te-ai afla, este ceva dumnezeiesc care doar poate fi simtit nu si explicat!! Daca nu a detectat sufletul vostru iubirea, inca nu e tarziu, ea poate sa apara cand nici nu te astepti, si nu uitati, a fi cu cel iubit e sinonim sa fi cu tine insuti....sunt momente cand ne smulgem inima din piept, de dor, dureri sau distante, dar ea iubirea te transforma pur si simplu, intineresti cand iubesti si simti ca ai o energie cum n-ai avut niciodata...si mai e ceva, dragostea adevarata se vede la suferinta pentru ca la bine e usor sa fii indragostit...nu stiu cate" capitole" o fi avand iubirea si nici nu ma intereseaza stiu doar ca in dragoste e nevoie de doi si poate fi infinita atunci cand este adevarata!
Sa va fie bine dragilor si tineti minte - dupa bine vine foarte bine, hai sa incercam sa fie poarta noastra spre bucurii nelimitate, spre curaj nemarginit, spre frumos!
Viata asta uneori mi se pare un adevarat travaliu si tare as mai vrea sa existe un pilot automat, sa dai un click sa scapi de conflictele interioare, pentru ca da....uneori gandurile se bat intre ele, momentul cheie uneori intarzie si uite asa framantarile te macina, cauti un reper, el nu apare, esti terorizata de termeni de comparatie, te autosabotezi pur si simplu!
Probabil ca in acest moment nu sunt suficient de motivata, ma confrunt cu gandurile, actiunile mele, caut solutii, imi pun toata energia la bataie, eforturile mele parca nu sunt incununate de succes, negociez .... aplic si tehnica compromisului pentru ca altminteri nu pot merge mai departe, caut un echilibru pur si simplu!
Sunt o persoana asertiva, accept si respect punctele de vedere ale celorlalti atat timp cat ele nu lovesc prea mult in principiile mele, am abilitatea de a primi si oferi complimente, de a-mi exprima deciziile si dorintele si exprim deschis emotiile ... nu ma incurca prea tare nici starile de discomfort sufletesc, depasesc usor si neintelegerile cu cei din jur, realizez ca doar prin comunicare pot sa obtin ceea ce imi doresc, insa nu-mi place sa fiu manipulata, am puterea sa spun " da" sau" nu" cand se impune...si totusi astazi parca as vrea sa pun totul pe pilot automat!
Poate ar trebui sa daram zidul care l-am construit de ceva ani in jurul meu, pentru ca asa am fost noi construiti sa avem pe cineva alaturi, poate imi lipseste si mie aceea intimitate, acel cineva cu care sa pot vorbi tot ce-mi trece prin minte, cineva important pentru sufletul meu, cineva care sa ma tina in brate si sa-mi spuna o vorba buna atunci cand sunt trista, cineva cu care sa pot visa si apoi sa duc visul in realitate, cand iubesti simti ca poti muta si muntii din loc...din pacate suntem prea putini luptatori, sau daca suntem facem munci de Sisif, regele din Corint osandit de Zeus trecea prin desarte sacrificii zilnic...poate si" stanca" mea e prea mare in acest moment...s-o fi gasind sa ma ajute si pe mine cineva?
Povestile de viata ale teranilor le scrie El, Papusarul Sef stie ce-i mai bine pentru fiecare dintre noi, dar, tare as dori sa stiu daca ma asteapta si pe mine undeva...cineva....vreau flash-uri din sens opus care sa-mi inunde habitaclul sufletesc!
De la o vreme incoace sunt Zen, ma simt inconjurata de frumos, de oameni alesi, de zambete sincere si calme, de ganduri bune, de culori vii si de decizii importante pe care va trebui sa le iau in curand. Ma simt o persoana norocoasa,( chiar discutam la telefon cu buna mea prietena Rodica Subtire despre acest aspect ieri...) cam tot ce imi propun duc la bun sfarsit si uneori nici nu stiu cum sa-i multumesc Lui pentru tot ce-mi ofera.
Doresc sa traiesc multe povesti frumoase, pentru ca asa sunt eu construita, sa leg prietenii cu oameni buni si frumosi de la care am de invatat mereu cate ceva, candva ma voi aseza pe un fotoliu si voi fi mandra de tot ce voi putea povesti nepotilor mei pe care abia astept sa-i tin in brate.
Ca sa vezi ce-mi trece prin cap in aceasta dimineata frumoasa de Vineri, cand la Satu Mare e deja soare, cand totul mi se pare luminos, stralucitor afara dar si in sufletul meu, peste exact 3 ore plec in Grecia, pentru unii ziua o sa para insipida, pentru mine e una de vis, ma duc spre liniste( culmea, marea ma linisteste...!!! ) marea imi ia toate grijile din minte, le duce in larg si ma intorc de fiecare data eliberata de apasari, angoase sau mai stiu eu cum sa le numesc acele stari(combinatie alb -negru, dar parca mai mult negru...) cand simti ca e prea mult si parca nevoia de eliberare e imperios necesara.
Ma gandeam acum cat de importanti sunt prietenii mei pentru mine, ii iubesc si trebuie sa recunosc ca ma intregesc, fara ei nu m-as simti intreaga, cu ei alaturi ma simt mai sigura pe mine...si chiar voi aborda un subiect intr-o viitoare emisie in care voi dori sa vorbim despre siguranta...ce inseamna siguranta pentru voi? pentru mine inseamna familia mea si curcubelul intins spre bunii mei prieteni, pentru ca in fiecare dintre ei exista un inger, eu trebuie doar sa-i las sa-si deschida aripile sa ma poata proteja, si e minunat sa te simti in siguranta, sa stii ca tu contezi pentru cineva si ca si-ar da parte din tine ca tu sa mergi mai departe.Mi-am dorit mereu prieteni care sa stie exact ce-mi doresc, nu-i strig niciodata, dar ei stiu mereu cand eu am nevoie sa-mi fie aproape si e minunat acest lucru! Va multumesc prieteni!
Inceputurile sunt grozave, uneori si cuprinsul e fascinant dar la un moment dat apare ceva ce stinge flacara pasiunii, lucrurile nu mai functioneaza cum trebuie, ceva te apasa si simti ca nu mai poti merge mai departe, simti nevoia sa iei o pauza sa vezi daca e mai bine fara sau cu el/ea... din respect se impune sa porti o discutie in care sa spui lucrurilor pe nume, dar cum o faci? asta e problema....
Exista mai multe situatii, sa le luam pe rand...
In unele cazuri unul din parteneri, ( desi exista sentimente) greseste...te minte, ascunde ceva de tine iar cand afli esti in pragul disperarii ca sa nu zic despartirii, poti ori sa-i mai dai o sansa, ori sa fii categoric/a, ori abandonezi ideea de a pleca asteptand sa vezi ce aduce viitorul.
In cazul in care nu mai exista sentimente deja e mai clara situatia....atunci faci tot posibilul sa te indepartezi de acea persoana, inventezi scuze, nu mai raspunzi la telefon, iti ocupi timpul cu altceva invocand motive diverse.Daca locuiti impreuna stai in expectativa, astepti sa se prinda ca nu-ti mai pasa de ea si gandul ca urmeaza sa-si faca bagajele si sa plece e cel care te imbratiseaza cel mai des, ma intreb oare, nu-i mai simplu sa-i spui ca nu mai vezi niciun viitor impreuna cu ea/ea? de ce s-o faci sa sufere nopti zi zile? preferabil e sa-i spui verde in fata: - nu esti tu de vina, nu-ti face griji, port toata vina! sau poti sa tai in carne vie si sa-i spui - nu te mai iubesc! sau si mai grav: realizez nu te-am iubit niciodata, dar credeam ca dragostea va veni pe parcurs! n-a fost sa fie!
Pot interveni insa si alte cauze de despartire, intalnesti o persoana care este cumva cea pe care crezi ca o astepti de-o viata intreaga, in acest caz, chiar esti dispus de dragul de a nu fi etichetat/a drept aventurier/a sa spui vorbe pe care nu le crezi, dar ce nu faci in astfel de momente cand vrei sa te iei la brat cu fericirea? ...ii spui cumva mai dulce, una din replicile acelea expirate : esti prea buna pentru mine! sau - nu te merit! ma intreb insa, oare nu mai bine spui adevarul ca ai gasit pe altcineva? ca oricum se afla mai devreme sau mai tarziu...
Fiecare din noi am trecut prin astfel de situatii, am parasit si am fost parasiti, observi ca iubitul / a e tot mai rece, nu prezinta acelasi interes fata de tine, devine nervoas/a, obosit/a....te panichezi, nu intrebi de teama de a nu parea paranoic/a dar te macini cu gandurile, ajungi sa-ti pierzi increderea in tine, devii depresiv/a facandu-ti tot felul de scenarii in minte...realizezi ca sfarsitul e aproape dar nu ai puterea sa spui adio.
Ma intreb si va intreb...de ce sa iesi prin usa din spate cand de fapt ai intrat in acea relatie prin usa din fata si uneori chiar cu flori in mana? de ce sa nu porti o explicatie? de ce nu stabilesti niste coordonate care sa nu produca mai multa suferinta decat exista pentru ca dintr-o relatie nu iesi ca si cum ai fi fost un spectator la o piesa de teatru.In toate situatiile de mai sus e nevoie insa de timp de vindecare si curaj sa apesi pe butonul acela din suflet pe care scrie clar, mare si tare : DELETE!
Ma gandeam azi sa vorbesc despre acest lucru, despre subterfugiile barbatilor, de ce? simplu! pentru ca le admir tactica! faptul ca nu-si fac cunoscut necunoscutul din ei, pe cand noi femeile ne deschidem din prima, ca un boboc de floare la prima raza de soare! Ei, bine dragele mele surate, ei nu procedeaza la fel ca noi, nu-si arata sufletul spre a nu cadea in vulnerabilitate si atunci prefera subterfugiile, adica duplicitatea si minciuna!
Stati asa, nu dati cu pietre in mine dragi barbati, stiu, stiu...voi sunteti magnifici, frumosi, destepti, puternici, autentici, sinceri si lista nu e cazul s-o mai lungesc ca o stiti...problema e alta, ca nu lasati sa se vada frumosul asta din voi...de ce? mi-e clar !! pentru ca pur si simplu nu vreti sa va identificati cu adevarat voastra fiinta, cautati diferite personaje, care mai de care iar daca femeia nu reuseste sa scoata in evidenta calitatile voastre ramaneti ilustri necunoscuti pentru ca esenta voastra sufleteasca dincolo de aparente e alta!
Sa lamurim cum sta treaba cu duplicitatea, trebuie sa recunoasteti ca nu toti sunteti cumintei si devreme acasa iar frumosul va atrage in mod irezistibil, dar la modul sincer cui nu-i place frumosul si lui Dumnezeu ii place, ca altfel nu ne-ar fi creat asa! Ideea e alta ca unii sunt naravasi din cale afara cand intalnesc o femeie frumoasa si inteligenta, uita ca acasa ii asteapta o sotie iubitoare care crede dumnezeieste in tot ce aude...dar sa nu generalizez, sunt si barbatii care pot sta de vorba cu orice femeie fara ca simturile lor s-o ia razna....dar cand le apare o femeie disponibila credeti-ma nu spun "nu!" cand inima le spune "da !"
Dar pe de alta parte, puterea obisnuitei e mare...ne obisnuim cu de toate, ca asa suntem noi femeile...acceptam si barbatul mincinos care minte de ingheata apele chiar daca femeia il asteapta cu masa calda acasa, il acceptam si pe cel curvar ca deh!! punem vina pe"momela" nu pe el si daca o intalnim cumva o mai si paruim si o facem in toate felurile ca a indraznit sa ne fure barbatul...deci ispita e toata vina! ea si numai ea, nu barbatul care e alunecos si fuge dupa trofee...cuceririle la catastif le ridica increderea in ei si daca au pornit-o pe drumul asta, greu de oprit!
Neeah!! ca mai sunt si barbatii aia atarnatori, nu fac mare lucru, ea cu munca el cu filosofia, astia sunt genul acela spiritual plin de idei destepte sau mai putin...prezent pe FB, pusi pe cafengeala si pufaiala, trandaveala cu alte cuvinte, desi nah! cu cateva citate luate de pe ici colo, dau gata sarmane femei singure iar Zen-ul si spiritualitatea ajung la ele acasa, intra pe usa sau pe geam, dar reuseste!
Astia sunt cum sunt, dar ce te faci cu cei viciosi? unde patimile urla non stop? tot ce inseamna bautura, tigari si carnal e la ordinea zilei, pe astia nu-i mai trezesti la realitate niciodata! dar decat sa fie amortit adica sa nu se mai bucure de absolut nimic, femeia in bunatatea ei il sustine cumva zicandu-si in sinea ei"daca place si altora de ce nu l-as iubi in continuare? " paradis curat nu-i asa?ea tace...el face ce-i place si lucrurile merg ca pe roate! dar pe de alta parte mai exista si acel barbat resemnat, prea cicalit de nevasta, pentru ca ea il controleaza zilnic si cumva se simte ca o victima ...ei! si atunci pana la faza cu razbunarea nu-i decat un pas...la prima oportunitate spune da!! un da cu toata gura!mai ales daca cea intalnita e plina de energie si il incurajeaza....despre cei tirani refuz sa mai scriu, pentru ca ma dezgusta! la ei dictonul"cine nu-i cu mine e impotriva mea" e la mare cautare, acolo frate e multa rautate nu o mai dizolva nici cea mai mare iubire, parol!!ii prefer pe cei care isi cauta justificari si cumva iluziile le troneaza viata, ei nu sunt ofensivi, raman vesnic visatori chiar daca sunt intr-un fel genu' acela de papa lapte, adica, nici nu strica dar nici nu repara!lipsiti de responsabilitati, traind intr-o lume a lor - luminoasa si frumoasa!
Ei si acum parerea ta cititorule cum privesti cele scrise mai sus? sarcastic, sfidator, bucuros, dezamagit, nemultumit, ironic....pentru ca asa as realiza de fapt si de drept in care categorie te afli!
Fiecare dimineata incepe la fel, alergatura pe internet, un scroll pe Facebook sa vedem ce au mai facut prietenii, vrem informatii, cunoastere sau poate asteptam o minune care sa ne faca fericiti...deh!! de parca minunile s-ar arata pe FB...trebuie sa recunosc ca eu sunt o naiva plina de naivitati ...ma mai ia valul cateodata si ma pierd in astfel de defilari, ma risipesc in loc sa iau o carte in mana si sa ma asez comoda intr-un fotoliu. Ideea e ca si aici in virtualia la fel ca in realia gasesti tot ce vrei si ce nu vrei, adica oameni buni si oameni mai putin buni, oameni care se ineaca in nelinisti, oameni care te obosesc prin mesaje fara nuante si fara culori, adica pur si simplu plictisitoare....dar daca stau bine sa ma gandesc nimic nu e mai greu pe lumea asta decat neputinta, neputinta de a face ceva, sa schimbi ...sa ajuti oameni care poate merita sa le intinzi o mana....pentru ca fiecare dintre noi are momente in viata cand se simte neputincios....Am vrea parca sa avem o bagheta magica care se ne ajute sa facem acest lucru, atat pentru noi cat si pentru altii.
Ma gandeam acum ca daca ar fi sa am o dorinta ar fi aceea de a nu ma simti niciodata neputincioasa pentru mine si mai ales pentru cei dragi sufletului meu si parca as mai dori ceva ... ca viata sa curg lent si duios, uneori mi se pare ca fuge...o ia rau la trap....si parca nici nu apuc sa ma iubesc suficient pe mine, ca din preaplinul meu sa ofer si celor dragi iubire...tocmai de aceea la ceas de noapte va doresc sa aveti o saptamana cu mult spor in a va face bucurosi pe voi insiva!
Inchei prin a va oferi imbratisari blande dar pline de iubire, o saptamana in care sa va simtiti fabulos, clar nu esti nimeni fericit pana la cer si inapoi, dar macar spirtul sa fie la inaltime, conteaza atat de mult! Fiti mai mult alaturi de cei dragi voua, nenorocitul asta de progres, ne-a robotizat cumva, iubirile devin electronice...dansul vietii e prea intens, prea alert...bat-o norocu' s-o bata de tehnologie, mai mult strica decat ne ajuta!
