Un lucru insa e cert, n-am incercat sa omor zambetul de pe fata nimanui in mod voit chiar daca am primit ciocane mari de la viata, m-am retras in pustiul din inima mea si mi-am oblojit ranile...n-am "macelarit" pe nimeni si totusi unii ma acuza de nedreptate, ma intreb cu ce drept? cu ce drept emit edicte? Viata mea e viata mea asa cum si reciproca e valabila, accept diferentele fundamentale dar si pe cele neesentiale dintre oameni, cu alte cuvinte tocmai aici mi se pare ca e frumusetea noastra, fiecare dintre noi a venit pe lume cu un scop, scopul tau poate e diferit de al meu, asta nu inseamna ca trebuie sa te strang de gat sa-mi fie mie bine, sau sa gandesti ca mine, neimplinirile mele, neputintele mele, nefericirile mele mi le asum, trec prin truismul vietii cu gandul ca odata candva, undeva intr-o alta lume o sa fie mult mai bine.
Nu chinui pe nimeni ca sa-mi astampar furiile, nu ma supar pe nimeni si nu vreau sa port resentimente nimanui, fiecare are dreptul sa fie asa cum vrea el sa fie! nu vreau sa imbolnavesc pe nimeni cu patetismul meu, vreau doar sa spun ca iertarea e pentru cei puternici, uneori este dureroasa dar e cea mai buna cale spre linistea ta, eu am iertat de multe ori, sper sa ma ierte si altii atunci cand poate ii supar fara sa vreau!scurt-circuitele, curentarile vietii ne arata ca suntem simtitori si ne trezesc uneori la realitate, iertarea da echilibru si armonie e si o dovada de curaj...fiti asadar curajosi mai ales acum in Saptamana Mare!
O zi cu mult senin in suflet! o zi in care muzica sufletului tau sa dea armonie spiritului si frumusete zilei!
