Preludiu pentru... NIMIC!!!

   

    Luandu-ma dupa cuvantul lui Isus care spunea legat de farisei asa " Dati Cezarului ce este al Cezarului, si lui Dumnezeu ce este a lui Dumnezeu", as adapta putin si as spune da-i preludiului ce-i a preludiului...  o sa radeti, dar fara preludiu nimic nu e la cote maxime,( tradus  cuvantul  preludiu, la modul metaforic, nu luat altfel..!!!) cand mimam doar, iese un mare NIMIC! si ma intreb de ce oare se mai risipesc unii oameni?
    Si acum s-o iau asa, pe bucati...de-a lungul vietii am avut colaborari cu diferite persoane, pentru unele am o stima deosebita si azi...pot spune cu mana pe inima ca am invatat multe  de la acele persoane, insa, am acceptat si colaborari cu persoane pe care am incercat eu sa le valorizez, deh!! paguboase rau  unele incercari, dar mergand pe principiul ca numai cine nu munceste nu greseste, am  acceptat spre jena mea si astfel de cazuri, oameni obtuzi care nu vor sa-si depaseasca defel conditia... dar  pretind "oda "la fiecare lucru facut de mantuiala! pai cum sa te laud frate cand tu esti de-a dreptul prapastios/a? unde incape in mintea ta ingusta loc de grandomanie,  si mai ales pentru ce? pentru autosuficienta? nu pui si tu acolo ceva...un ingredient, ceva,  macar care sa dea gust actiunii tale...? n-am fost niciodata corigenta la pusul  ideilor in practica, tocmai de aceea nu pot intelege uneori comportamentul jalnic al unora...si mai ales cum am mai spus-o nu am functionat  dupa regula nimicului  nici macar din curiozitate, pentru ca nimic ramane vesnic NIMIC!
    Voltaire spunea asa "Nu esti bun pentru nimic, daca esti bun doar pentru tine,  subscriu!!! ma detasez cu incantare de toti cei care" fack " nimic si se mai bat si pe piept pentru isprava, daca am suparat pe cineva sfidand nimicul, luati-o ca pe o provocare! faceti mai mult pentru voi, iar din preaplin oferiti si celor din jur! e o solutie pragmatica dupa care eu m-am ghidat in viata! Fiti asadar mai buni si lasati  Universul Nimicului departe ...iesiti din captivitate! 

Am 7 zile si ma numesc Mihnea - Ioan

    Iacata-ma-s din nou bunica!!! Roxana- Diana, fi-mea cea mare a adus pe lume un baietel  de 3,270 care a primit nota 10, cum sa nu fiu fericita? Nu ma mai simt singura, am deja doi nepoti care imi vor  indulci restul vietii cu dragalaseniile lor....si cum sa nu ma laud eu azi cand ma gandesc ca nu toti avem privilegiul sa ajungem bunici, tocmai de aceea multumesc Lui pentru darul care imi va bucura restul vietii si doresc lui Mihnea viata lunga cu sanatate si multe bucurii pe care sa le imparta cu parintii lui care si-au dorit atat de mult venirea lui pe lume!
    Daca mama mea a fost o bunica speciala pentru fetele mele, sper sa pot sa ma ridic si eu la nivelul ei, cu memoria ei extraordinara le invata pe fetele mele poezii din tineretea ei, era foarte permisiva cu ele, pentru ca le iubea maxim, nu s-a plans niciodata de greutati ( Roxana ii seamna  mult din acest punct de vedere...)iar fetele mele au fost speranta si lumina ei....acum Praslea alias Mihnea si Ema  alias Cosanzeana vor fi personajele mele de poveste, voi trai basmul vietii alaturi de ei! Sunt fericita ca ma incarc din nou  cu responsabilitati, imi plac provocarile si abia astept sa descarc bagajul emotional - afectiv spre  cei doi nepoti ai mei, ma incearca un sentiment diferit, am trecut de la stadiul de mama la cel de bunica si sigur ca despre "bunicisme" voi mai scrie multe, pe masura in care le voi trai si eu, oricum sentimentul de utilitate si valoare personala simt ca mi-a crescut odata cu nasterea nepotilor, asadar sunt mandra ca sunt bunica la puterea a doua!
    Nu va fie frica de batrinete dragi mei, ea vine cu bucurii, pentru ca odata  cu varsta incepi sa apreciezi mai mult ceea ce ai, sa luam deci de la viata ce este mai bun, batrinetea vine si cu pierderi de oameni dragi dar si cu bucurii de acest fel, oamenii dragi pleaca dar dragostea nu dispare niciodata, iar dragostea bunicilor este una speciala!