De ce mi-e frica de ziua de azi? pentru ca pe vremea copilariei mele cadourile erau limitate, dar azi toata lumea vorbeste despre ce mi-a luat, ce i-am luat, ce le luam si asa mai departe, cadourile dragilor nu ar trebui sa fie impuse de o anumita zi, eu daruiesc fara motive speciale sau zile speciale ceva fetelor mele( ele ramin copii pentru mine pana mor...asa le simt si asa le protejez ), nepotilor mei, pentru ca, repet, asa simt nu pentru ca e 1 Iunie.
Le-as oferi in fiecare zi cele mai smart daruri, pentru ca asa e sufletul meu de mama, si tot putin mi s-ar parea, mi-as da si sufletul sa stiu ca ai mei copii sunt fericiti, dar azi am doar gandul amanetului in minte, insa cu daruri sau fara daruri zic sa ne pretuim mai mult pe noi si azi si maine si in fiecare zi...
So, ziua de azi nu trebuie sa ma prinda cu garda la pamant, sunt lucruri care nu se pot schimba si trebuie sa le accept asa, deci sa sumarizez, fara rezolutii, fara promisiuni si ambitii stupide, o sa fie bine si azi si maine si cat va fi sa fie, cu putina nebunie, mergem mai departe!
